Interviuri de conştiinţă 5 5 (voi. 1) Realizate de Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruş cu Pr. Prof. Acad. Dr. Dumitru Popescu Prof. Dr. Remus Rus Pr. Prof. Dr. Adrian Gabor Mast. Bogdan Ioan Stârceanu Teologie pentru azi Bucureşti 2014' 2 Teologia în viaţa noastră Cu Pr. Prof. Acad. Dr. Dumitru Popescu 1 Prima parte. 8 iulie 200 8 2 Pr. Dorin Picioruş: Părinte Profesor 5 Dumitru Popescu ne bucurăm foarte mult că dumneavoastră aţi acceptat acest interviu cu noi. . .Poate [chiar] o carte de interviuri. . . Pentru că în opinia noastră, interviul este o sinteză a vieţii. . . [Şi, în cazul de faţă, a] înţelepciunii dumneavoastră. . . Şi iată acum, la 79 de ani, dumneavoastră puteţi vorbi cu foarte multă pătrundere despre ce înseamnă teologie, viaţă 1 A se vedea: http://www.teologiepentruazi.ro/cv-pr- prof-acad-dr-dumitru-popescu/. 2 Fila audio are 20. 58 minute. teologică sau [despre] problemele cu care noi ne confruntăm . . . [Şi] prima noastră întrebare ar fi: Cum vedeţi teologia, modul de a face teologie, de la vârsta dumneavoastră? De la capacitatea aceasta pe care toată lumea o recunoaşte la dumneavoastră... aceea că sunteţi un spirit foarte sintetic... Cum observaţi .. .cum faceţi teologie .. .cum gândiţi teologic la această vârstă [la care aţi ajuns]? Pr. Prof. Dumitru Popescu: Teologia înseamnă vorbire despre Dumnezeu. Şi în nenumărate ocazii am înţeles că una e să faci teologie la catedră... şi alta e: să te rogi în Biserică. Fiindcă - e adevărat - teologia este vorbire despre Dumnezeu, însă această vorbire trebuie să se întemeieze pe experienţa întâlnirii tale cu Dumnezeu, care se realizează numai în cadrul cultului divin. Iar dacă e lipsită de acest fundament spiritual, teologia riscă să se transforme într- un discurs formal, care poate să lumineze mintea dar niciodată nu poate să încălzească inima. Şi adevărata teologie este teologia care îţi dă posibilitatea ca să exprimi în cuvinte cât mai apropiate experienţa spirituală pe care o încerci 1 ' în raportul tău cu Dumnezeu. Pentru că Dumnezeu, în fiinţa Lui, rămâne necunoscut. Dar această experienţă are caracter apofatic 4 . [Şi asta] fiindcă 3 O experiezi, o trăieşti. 4 Care presupune o continuă înţelegere, aprofundare. depăşeşte orice concept omenesc, care ar putea să II exprime. [Căci] cu cât e trăirea mai profundă cu atât îţi dai seama că n-ai să găseşti niciodată cuvintele potrivite ca să poţi exprima această experienţă cu totul particulară şi unică a omului. Dar pe de altă parte, trebuie avut în vedere că teologia are un rol important. Fiindcă ea este cea care îl călăuzeşte, care îi indică calea pe care trebuie să se desfăşoare această experienţă spirituală. [Iar] o experienţă spirituală care e lipsită de lumina raţiunii pierde calea care te duce către Dumnezeu. . . Pr. Dorin Picioruş: Corect!... 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...şi se poate întâmpla ca să te refugiezi de lume, într- un turn de fildeş, care îţi rupe orice contact, autentic si real, si cu Dumnezeu si cu 5 * 5 5 realitatea lumii în care trăieşti. 5 [Pentru că] de multe ori se pleacă de la premisa că spiritualitatea trebuie să fugă de lume. [Şi asta] pentru că lumea „e stăpânită de diavol", e „rea" şi „te îndepărtează" de Dumnezeu. . . însă adevărul e, că din punct de vedere biblic, concepţia despre lume are două semnificaţii. Pe de o parte este lumea răului, este lumea care te îndeamnă la păcat. . . Dar, pe de altă parte, nu trebuie să uităm că această lume a fost creată de Dumnezeu, si oricât este ea contaminată de păcat... [păcatul] nu a putut să îi distrugă esenţa ei bună. 5 Fiindcă Dumnezeu este mai puternic decât diavolul şi decât păcatul care poate să contamineze lumea. Si de aceea trebuie făcută această 5 deosebire între lumea rea si lumea bună. 5 Fiindcă, dacă le amesteci pe cele două, sau ajungem la o concepţie foarte optimistă despre spiritualitate, care nu îţi mai dă posibilitatea să te lupţi cu răul din tine şi din lume, sau evadezi din lume (cum spuneam mai înainte), ca să nu mai poţi să răspunzi la problemele [cu] care [se] confruntă omul şi societatea contemporană. [Iar] adevărata teologie este cea care ştie să ţină echilibrul între gândire şi experienţa spirituală. Pentru că o teologie care face abstracţie de trăirea spirituală se transformă în pură speculaţie despre Dumnezeu. Care nu mai poate să-ţi încălzească inima, care te poate încânta din punct de vedere intelectual dar nu are rezonantă cu viata si cu existenta umană. f 5 5 5 [Şi aici] aş putea să spun că una dintre marile probleme... grave... care confruntă creştinismul contemporan constă în faptul că această teologie speculativă 1-a făcut pe om să uite de viaţa spirituală şi 1-a făcut să se angajeze numai într-o acţiune exterioară. [Acţiune exterioară] care nu mai poate să exprime adevărata putere spirituală a creştinismului, care e menită să schimbe omul 5 ~ şi societatea în care [el] trăieşte. [Şi] creştinismul a pierdut enorm.. .pentru că a neglijat viaţa spirituală. [De] sigur, au existat cazuri [în] care s-a pus invers [accentul]. S-a pus accentul atât de mult pe viaţa interioară în detrimentul celei exterioare încât omul s-a mulţumit numai să 5 6 privească către Dumnezeu tară să-şi mai dea seama că la Judecata din urmă, Mântuitorul Iisus Hristos îl va judeca după faptele făcute pentru aproapele său. Fiindcă El îţi cere să faci pentru aproapele ceea ce îţi cere să faci pentru El. Din această cauză, trebuie să ţinem echilibrul între o teologie care pune în evidentă trăirea si viata spirituală si o spiritualitate care trebuie să ţină seama de luminile raţiunii. [Pentru că] spiritualitatea nu trebuie să fugă de lume ci să îl înalţe pe om către Dumnezeu. Pentru că Mântuitorul spune că „atât de mult a iubit Dumnezeu lumea încât pe Fiul Său L-a dat pentru mântuirea lumii". Căci lumea este bună în esenţa ei. însă, pe de altă parte, asta nu înseamnă că lumea e atât de bună încât să uităm de existenţa păcatului în ea. Iar Ortodoxia are marele merit pentru faptul că, pe de o parte, îl îndeamnă pe om la fapte teze... pentru că mântuirea se obţine prin credinţă şi... Pr. Dorin Picioruş: fapte bune. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...fapte bune. . .dar, pe de altă parte, pune accentul pe lupta cu patimile din fiinţa omului. [Iar] dacă lumea, la ora actuală, a ajuns să fie dominată de atâta agresivitate şi violenţă [asta] se datorează faptului că se pleacă de la ideea nefericită de predestinaţie divină, care îi face pe unii să fie „destinaţi la mântuire" iar pe alţii „să se piardă". . . 7 Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: . . .fiindcă nu e omul cel care îsi hotărăşte soarta 5 lui ci t y Dumnezeu „hotărăşte" 6 pentru om. însă în cazul ăsta 7 nu mai văd ce rost are să te mai cheme Dumnezeu la judecată, dacă tot ceea ce faci tu este dependent de voinţa Creatorului şi faptele nu au nimic de-a face cu voinţa omului. [însă] Dumnezeu te ajută cu condiţia să depui şi tu un efort personal, care e necesar. [Pentru] ca să adaugi lucrarea ta la lucrarea lui Dumnezeu... şi să te lupţi cu patimile din tine, să te ridici peste ele, ca să poţi să iubeşti pe Dumnezeu şi pe semenii tăi. [Fiindcă] totdeauna creştinismul a vorbit despre iubirea de aproapele ca fiind nedespărţită de iubirea de Dumnezeu. Pentru că este o legătură fundamentală între ele... Căci, aşa cum spune Apostolul Ioan, cum poţi să spui că // iubeşti pe Dumnezeu, pe Care nu II vezi, dacă nu îl iubeşti pe aproapele tău, pe care îl vezi? Iar, în consecinţă, semnul iubirii mele pentru aproapele este semnul iubirii mele pentru Dumnezeu, pe care nu II văd. Si din această cauză, Creştinismul trebuie să lupte cu egoismul uman, [pentru] 5 Soartă e folosit aici cu înţelesul de traiectorie asumată a vieţii tale spre veşnicie şi nu cu sensul păgân de destin implacabil. 6 In sensul că Dumnezeu decide în locul omului. . .alungând astfel orice idee de libertate din existenţa noastră personală. Aceasta e perspectiva nefastă a teoriei protestante a predestinaţiei. 7 Dacă privim lucrurile din perspectiva predestinaţiei învăţate de Jean Calvin. A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Jean_Calvin. ca să poată să îi dea omului posibilitatea să se învingă pe el însuşi ca [astfel] să poată să biruiască lumea [în sine] 8 . însă trebuie avut în vedere că oricât de teribil 9 ar fi omul, [el] nu poate să se lupte singur cu păcatul. Căci vedem acest lucru şi la Adam, care oricât a fost el fără de păcat, [totuşi] n-a putut să reziste la ispita diavolului. Singurul care a rezistat la această ispită... Pr. Dorin Picioruş: a fost Hristos 5 Domnul... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, după cum ştim din cele trei ispitiri ale lui Hristos, [Care], de fiecare dată, le-a respins. Fiindcă n-a fost numai om, [ci] a fost şi Dumnezeu. Şi numai în măsura în care 7/ ai pe Hristos în tine, poţi să învingi păcatul. Pentru că altfel nu ai să învingi niciodată puterile întunericului si ale morţii, dacă Hristos nu e prezent în viaţa ta. Iar acest lucru se întâmplă prin rugăciune şi, în primul rând, prin împărtăşirea mea cu Sfintele Taine. Pentru că Euharistia nu înseamnă, pur şi simplu, numai o împărtăşire cu Trupul şi cu Sângele lui Hristos ci odată cu Trupul şi cu Sângele Lui vine Hristos însuşi în mine. Căci cine mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele Meu. . . 8 în propria sa persoană. 9 Cu sensul de: foarte puternic, grozav, ascetic. Pr. Dorin Picioruş: ...rămâne în 5 comuniune. . .si locuieşte cu Mine. . . 5 f Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...şi Eu rămân în el si el în Mine... Si din această 5 5 cauză, nu este suficient să vii la Biserică si să ' 5 te împărtăşeşti şi după aia să pleci... dacă tu nu tii viată de rugăciune, dacă nu-ti tii sufletul f 5 O ~ 5 5 curat, ca să II ai mereu prezent pe Hristos în tine, ca să poţi să te biruieşti pe tine însuţi şi lumea în care trăieşti, ca [astfel] să fii sarea pământului şi lumina lumii. Pr. Dorin Picioruş: Părinte Profesor, ne- aţi dat o mostră de sinteză şi, în acelaşi timp, de foarte multă logicăl . . . [De aceea], am putea spune că la vârsta de 80 de ani sau de la oamenii foarte în vârstă avem ce învăţa, şi, mai ales, într-un mod foarte sintetic... A doua întrebare a noastră se leagă de impactul vieţii dumneavoastră în teologia dumneavoastră. Ce au făcut din dumneavoastră, [cu alte cuvinte], necazurile, greutăţile prin care aţi trecut... şi despre care ne-aţi vorbit de foarte multe ori? Ce impact a avut şi are în teologia dumneavoastră experienţa dumneavoastră de viată? Pr. Prof. Dumitru Popescu: Sigur... viaţa omului e o continuă luptă. Şi asa a fost si viata mea. . .fiindcă am avut de-a 5 5 5 face cu nişte situaţii extraordinar de dificile. . . 5 5 Am avut si momente de bucurie si de 5 5 împlinire sufletească.. .Căci mi-au ieşit multe 10 acţiuni în viată... fie că era vorba de scoală, 5 5 9 * fie că era vorba de serviciu, fie că era vorba. . . Pr. Dorin Picioruş: ...de viata 5 y personală... Pr. Prof. Dumitru Popescu:. . .şi de viaţa preoţească. Am avut anumite satisfacţii... şi împliniri... însă, pe de altă parte, viaţa îţi ridică mari greutăţi la fiecare pas. Şi dacă n-ai în tine prezenţa şi puterea lui Dumnezeu nu poţi ca să le biruieşti. Şi astfel nu mai poţi să le faci faţă niciodată. Fiindcă, de multe ori, sunt aşa de extraordinare şi te copleşesc aşa de teribil că te aduc pe culmea disperării. Ei bine... aş putea să spun că nu a fost atâta meritul meu ci meritul lui Dumnezeu, că nu m-a părăsit niciodată şi nu m-a lăsat. . . Pr. Dorin Picioruş: Adevărat!... 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu:... în braţele deznădejdii şi ale disperării, ca să îmi pun laţul de gât. . .aşa cum văd că se întâmplă, din nefericire, astăzi... Pr. Dorin Picioruş: ...din ce în ce mai 5 mult... Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...Oameni care nu mai stiu de Dumnezeu si de Biserică. f 5 ...Iar eu am avut parte de o copilărie foarte fericită, după care am avut parte de o tinereţe foarte dificilă... Fiindcă am fost obligat, din pricina condiţiei sociale a părinţilor. . . 11 Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: cum era pe vremea aceea... să fac trei ani de muncă silnică în Munţii Făgăraşului, la nişte construcţii militare, în plină iarnă, în condiţii cu totul dezastruoase. . . Acolo mi-am cam şubrezit eu sănătatea. . .din cauza. . . Pr. Dorin Picioruş: condiţiilor. . . 5 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...mizeriei prin care am trecut. . . Pr. Dorin Picioruş: de viată, de muncă. . . a Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!. ..Insă nu m-am descurajat niciodată . . .Şi au fost altele si mai mari 10 în viata mea. . . Şi m-am luptat cât am putut. . . Mi-am pierdut 8 ani din viaţă până mi s- a dat voie ca să urmez Facultatea de Teologie [din Bucureşti] 11 . A mai trebuit să mai treacă încă 7 ani: 4 ani de licenţă şi 3 la doctorat. . .ca să pot să îmi iau titlul de Doctor în Teologie. . . Dar până la urmă, cu ajutorul lui Dumnezeu, a trecut vremea si am făcut aceste studii, am obţinut titlul de Doctor. . . Si am avut o şansă teribilă 12 si cu 5 f 5 Patriarhul Justinian [Marina] 13 - care, Greutăţi şi mai mari. 11 Saitul Facultăţii: http://www.ftoub.ro/. 12 Imensă. 13 A se vedea: http ://ro . wikipedia . org/ wiki/ Justinian_Marina . 12 probabil, şi-a dat seama că pot să-i fiu de ajutor - şi m-a numit, mai întâi, Profesor şi Director la Seminarul Teologic din Bucureşti 14 . După aceea am ajuns Asistent [la Facultatea de Teologie din Bucureşti, pe care o absolvisem], după care Rector şi Prorector al Institutului teologic 15 din Bucureşti... pe o perioadă foarte îndelungată. . . Am avut [astfel] bucuria ca să stau în mijlocul studenţilor şi să le împărtăşesc din experienţa mea, şi personală şi duhovnicească, ca să îi întăresc în condiţiile vremii de atunci, [pentru] ca să nu se lase biruiţi de încercările situaţiei respective 16 . . .şi să slujească cu devotament şi dragoste Biserica. [Şi] am avut [parte de] două lucruri foarte bune [atunci]... întâi de toate i-am edificat din punct de vedere teologic .în ceea ce priveşte învăţătura de credinţă şi, pe de altă parte, cât am fost rector, am căutat să fie ordine şi disciplină în şcoală. Fiindcă eu am făcut 8 ani de seminar, la Seminarul Nifon din Bucureşti 17 , adică de la vârsta de 10 până la 1 8 ani. .. Şi acolo am avut posibilitatea să fiu supus unui regim de cazarmă. Adică viată de internat. . . Şi de dimineaţă şi până seara aveam program la cataramă 1 *: ore de dimineaţă, Saitul Seminarului: http ://www. seminarortodoxbucuresti.ro/. 15 Aşa se numea Facultatea de Teologie la acea dată. 16 De propaganda atee comunistă. 17 Imaginea de arhivă, cu Seminarul Sfântul Nifon, e preluată din locaţia: http://www.flickr.eom/photos/7442537@N02/43978 7773/. 18 Program strict de viaţă, de studiu şi de rugăciune. 13 meditaţii după amiază, rugăciunile se seară şi slujbe la Biserică. Şi ne dădeau doar o singură dată, pe săptămână, voie. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: în oraş, în condiţii speciale, cu bilet de voie. Sigur: pentru noi era semn de constrângere [atunci]... Dar, pe de altă parte, [acest lucru] ne-a învăţat să fim disciplinaţi şi ordonaţi, ca să putem să avem o viaţă [împlinită] . . . Căci oricâtă viaţă spirituală ai avea, dacă nu ai disciplină, nu poţi să realizezi prea mult. Pr. Dorin Picioruş: Da, ordine în toate! ... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Disciplină în gândire şi în faptă.. .Iar, pe de altă parte, şi o disciplină dusă la extrem, fără suport spiritual, se întoarce [împotriva ta] şi te aplatizează, te mecanizează, încât activezi ca un robot, care ascultă de ordine si de comandă. Pr. Dorin Picioruş: . . .în oras. . . 5 5 14 Am trecut [însă şi] prin fericirea a două ocupaţii [străine] care s-au abătut asupra mea... şi asupra ţării româneşti... Mai întâi ocupaţia germană. . . Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...din care cauză am fost obligaţi în şcoală să învăţăm limba germană. Eram în Seminar... Şi după aceea a venit ocupaţia sovietică, care ne-a obligat. . . Pr. Dorin Picioruş: să învăţăm rusa! . . . 5 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...să învăţăm rusa... De la nemţi, cel puţin, am învăţat disciplina. De la ruşi [însă] nu am avut prea multe lucruri de învăţat... fiindcă s-au purtat, cel puţin faţă de noi şi de părinţii mei, în comuna în care am trăit, [într-un mod pe] care nici nu mai trebuie să îl amintesc. Pentru că, pur şi simplu, mă umple de oroare. . . Pr. Dorin Picioruş: Vă înţeleg!... Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...Pentru că [astfel] trebuie să vorbesc despre atitudini şi comportamente de oameni, care nu mai aveau aproape nimic omenesc în ei... în fine!... Au fost încercări de la Dumnezeu... Am avut si multe altele în viata 5 5 mea... Acum m-am lovit de anumite suferinţe şi boli, consecinţe ale vieţii zbuciumate pe care am dus-o în tinereţe... din cauza condiţiilor sociale în care am fost obligat să îmi desfăşor activitatea mea. . . 5 15 Pentru că, aşa cum v-am spus, am fost obligat să muncesc în munţi... şi acum trag ponoasele 19 .. . însă ce să spun, domne, am un singur lucru şi o singură bucurie: aceea că nu m-am simţit înfrânt în viata mea!... Pr. Dorin Picioruş: Si acesta e cel mai 5 5 important lucru, până la urmă!... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!. ..Şi cum e si normal, în viată te întâlneşti si cu oameni 5 / 5 5 5 buni, care merită toată lauda .. .[dar] te întâlneşti si cu oameni care vor să-ti facă rău, 5 5 5 " fapt pentru care s-au dat de importanţi în relaţie cu mine... Si din cauza asta am avut 9 5 foarte mult de îndurat şi de suferit. Insă nu m-am simţit niciodată 5 dez abuz at 20 .. .n-am fost niciodată învins si, 5 ~ mai mult decât atât, n-am căutat să mă răzbun niciodată. Pentru că în momentul în care nutreşti în gândul tău sentimente. . . Pr. Dorin Picioruş: . . .de răzbunare. . . 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: de răzbunare... S -ar putea ca în culmea furiei să mai ai accese de răzbunare, de mânie si de ~ 5 furie dar niciodată nu trebuie să le duci la bun sfârşit. . . Pr. Dorin Picioruş: sau pe cale îndelungată. . .să rămâi în ele. . . Consecinţele, urmările dureroase. Dezamăgit. 16 Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...şi prin asta să devii agresiv şi violent faţă de semenul tău. N-am făcut niciodată asa ceva. . . 5 Si cu cât esti mai liniştit si mai împăcat 5 5 f 5 JT şi cu cât mai mult te laşi pe seama lui Dumnezeu, cu atât ai posibilitatea ca să dobândeşti o tărie sufletească ca să învingi greutăţile vieţii pe care o trăieşti. In fine!... In viata mea am avut si 5 5 momente de scădere. . .am avut si momente de 5 ridicare... Pr. Dorin Picioruş: Ca oricare. . . 3 Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...Insă niciodată n-aş putea spune că am fost învins. Şi asta nu pentru că aş fi eu mare figură de învingător ci pentru că m-am sprijinit pe puterea lui Dumnezeu. Atunci când mi-a fost mai greu .. .când eram disperat. . .m-am gândit la Dumnezeu şi am găsit la El suportul 21 şi tăria necesară ca să biruiesc încercările vieţii. . . Pr. Dorin Picioruş: ...Şi prin toate acestea ne-aţi spus că la baza teologiei stă echilibrul interior, că echilibrul interior se observă . . . este observabil. . . în lucrarea noastră teologică şi în vocaţia noastră preoţească, şi am înţeles de la dumneavoastră că sinteza, că o minte sintetică. . .este o minte care nu se lasă pradă resentimentului. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...Da, da!... Ajutorul. Pr. Dorin Picioruş: . . .ci îsi caută drumul 5 f în viată, fiind foarte conştiincioasă si echilibrată. * A doua parte. 15 iulie 2008 22 . Pr. Dorin Picioruş: Părinte Profesor, acum o jumătate de veac, dumneavoastră v- aţi raportat la teologia lui Vatican II şi teza dumneavoastră doctorală este pe hotărârile Conciliului II Vatican 23 . Conciliu care, pentru unii, a produs foarte multe schimbări în bine. In special pentru romano-catolici. însă în spaţiul nostru ortodox raportarea la II Vatican este mai mult sau mai puţin amatoristă. Dumneavoastră [însă] aveţi o privire sintetică asupra II Vatican... şi concluzionaţi [în acest caz] că avem de-a face cu o eclesiologie semi-nestoriană şi cu un centralism papal care a luat toate prerogativele episcopatului în mâna sa. întrebarea noastră e următoarea: ce consecinţe sl avut Vatican II pentru Occident... sau şi pentru noi, pentru teologia ortodoxă? Pr. Prof. Dumitru Popescu: Domne, să- ncepem cu ce e pozitivi . . . Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 22 In format audio, 22. 31 minute. 23 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Second_Vatican_Counci 1. 18 Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...Şi anume [cu] faptul că e conciliul care a făcut două deschideri fundamentale, pe care nu le-a [mai] cunoscut Biserica Romano-Catolică de când s-a despărţit de Biserica Răsăriteană. Prima priveşte ecumenismul. Pr. Dorin Picioruş: Da. . . 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Până la Vatican II a existat tendinţa de a considera orice biserică ce era afară de cea romano- catolică drept biserici eretice, care au pierdut cârma adevăratei credinţe. Numai Biserica Romano-Catolică se prezenta ca „singura" Biserică a lui Hristos. La Vatican II se produce o deschidere. în sensul că face deosebire între bisericile care sunt în afara catolicismului şi spune că, în comparaţie cu protestanţii, care duc lipsă de preoţie, de „sacerdoţiu ministerial", cum zic ei, Biserica Ortodoxă are episcopat. Pentru că a fost o singură Biserică, cu cea Romano-Catolică, mai bine de un mileniu. Şi acest lucru le-a dat posibilitatea [catolicilor], ca după aproape o mie de ani, să recunoască existenta Bisericii Ortodoxe ca atare. Căci până atunci nu recunoscuseră asta. . . Pr. Dorin Picioruş: Au recunoscut, cu alte cuvinte, apostolicitatea Bisericii noastre... Pr. Prof. Dumitru Popescu: însă au condiţionat această recunoaştere prin faptul că Biserica Ortodoxă este formată din Biserici 19 particulare, cum zic ei sau naţionale, după cum spunem noi, dar ea, Biserica Ortodoxă, „nu are" dimensiune universală. Iar dacă vrea „să descopere" această dimensiune universală trebuie „să se unească" cu Roma, pentru că papa e „centrul de gravitate", centrul „universal", care vine şi „garantează" universalitatea Bisericii lui Hristos. Şi pe de-o parte e deschidere iar pe de altă parte e închidere. E închidere pentru faptul că primatul papal a fost doctrina care a dezbinat fundamental... Pr. Dorin Picioruş: A produs schisma. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!. ..Şi la Vatican II nu s-a făcut nimic ca să se remedieze 14 '. . . Dimpotrivă, s-a reconfirmat învăţătura primului Vatican 25 , de la 1870, adică primatul [papal] şi infailibilitatea papală. Şi, mai mult decât atât, s-a extins această „putere" a papei şi asupra episcopilor. Pentru că aici trebuie făcută o diferenţă. Până la Vatican II, în catolicism, episcopatul a fost considerat ca fiind în stare de dispersie, în lume... Pr. Dorin Picioruş: Da... 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...niciodată la centru, în jurul papei. Şi acum e pentru Schisma dintre ortodocşi şi romano-catolici. 25 A se vedea: http ://ro . wikipedia . org/ wiki/ C onciliul_ VaticanI . 20 prima dată când începe să se vorbească [în romano-catolicism] despre colegiul. . . Pr. Dorin Picioruş: episcopal. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: episcopal... Alături de colegiul cardinalilor, care ăsta exista deja subliniat. . . Şi acesta este elementul fundamental care constituie baza de la care a plecat II Vatican pentru ca să recunoască episcopatul ortodox. Pr. Dorin Picioruş: Am înţeles!... 5 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Pentru că şi noi şi ei avem episcopat valabil 26 . însă diferenţa dintre unul şi altul constă în faptul că noi nu avem unitate, pentru că, în fine, „nu ţinem" de papă iar ei au „unitate" pentru că recunosc primatul papal. Si mai mult decât atât, o altă noutate la Vatican II, a constat în faptul că s-a dat un rol important nu numai episcopilor, care, aşa cum am spus, erau consideraţi în stare de dispersie, în lume. . . Şi aş putea să adaug ceva aici. Că în tot evul mediu, ca să dezvolte puterea papală şi ca să ajungă la apogeul pe care l-au atins mai târziu, s-a considerat faptul că preoţii sunt superiori episcopilor. Şi asta printr-un raţionament foarte simplu şi foarte clar: că întâi eşti preot şi apoi te face episcop. Poziţia romano-catolică vizavi de episcopatul ortodox. 21 Pr. Dorin Picioruş: înţeleg!... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Şi preoţii au [astfel] întâietate faţă de episcopi. Acum, la Vatican II, s-a schimbat [strategia]. Episcopii au... Pr. Dorin Picioruş: întâietate. . . 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...asupra preoţilor şi ei sunt în stare colegială... se adună colegial în jurul papei, pentru ca să conducă Biserica Romano-Catolică, desi în raport cu papa colegiul nu are putere 11 . Şi despre colegiul episcopal se spune aşa: atâta timp cât defineşte credinţa împreună cu papa este infailibil. Insă în momentul când intră în conflict, papa are „întotdeauna dreptate". . . Deci [papa] şi-a luat întotdeauna măsuri de prevedere, ca această „revizuire", să-i zicem asa, a Codului canonic romano-catolic să nu-i aducă prejudicii personale. Pentru că toată viata catolicismului vine din primatul papal. Aşadar, în Orient, au fost mai multe patriarhate. A fost cel de Ierusalim, cel din Alexandria, cel de la Antiohia, a fost cel de la Pr. Dorin Picioruş: Constantinopol. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Constantinopol... iar Apusul a avut numai Roma. A fost singurul patriarhat .. .Şi acum Putere decizională în materie de „dogme" fiindcă papa, el poate iniţia şi promulga, cu de la sine putere, orice „nouă dogmă" în romano-catolicism. 22 [romano-catolicii] nu mai vor să recunoască că e „patriarhat", ca să nu îl pună pe acelaşi nivel cu celelalte patriarhate din primul mileniu. Ci, pur şi simplu, Roma spune că e deasupra tuturor celorlalte patriarhate. Şi chiar s-a ajuns până acolo să se spună, că un cardinal are mai multă putere în Biserica Romano-Catolică decât are un patriarh. Patriarhul, la noi, e conducătorul unei Biserici locale, pe când cardinalii îl secundează pe papă. . . Pr. Dorin Picioruş: Pentru că sunt 5 trimişii papei în toată lumea. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, da!... însă, ceea ce e important, e că pe lângă aceasta, [Vatican II] a mai făcut încă o revizuire drastică în materie de eclesiologie romano-catolică, prin faptul că a dat un loc laicilor în biserică. Mai bine zis a luat în considerare existenţa şi importanţa laicilor pentru misiunea bisericii Pr. Dorin Picioruş: A poporului lui Dumnezeu, cum apare [în actele conciliare]. Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...în lume. [Şi asta pentru că] în evul mediu nu au avut nevoie de laici. Pentru că Biserica Romano- Catolică conducea lumea prin capetele încoronate ale Europei. Avea ascendent asupra tuturor regilor şi împăraţilor Europei. [Dar] în momentul în care s-au prăbuşit monarhiile s-a simţit nevoia să aibă drept aliat laicatul, ca să poată 23 să ducă mai departe mandatul Bisericii în lume. însă s-a întâmplat un lucru foarte straniu [în catolicism] ... Şi anume că Biserica propriu-zisă, ca Trup al lui Hristos, a rămas formată din papă şi din episcopatul sacramental. Pentru că laicii tin de Biserică dar nu sunt una cu Biserica. . . Pr. Dorin Picioruş: Sunt auxiliari 5 cumva... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!. ..Căci ei spun aşa (printr-o completare la textul conciliar, al lui Vatican II), că între episcopi şi laici sunt diferenţe ontologice. Cum se explică treaba asta? Se explică prin faptul că episcopatul este izvorul graţiei create. Pr. Dorin Picioruş: In care se centrează 5 graţia! Că ea vine de la Dumnezeu. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Insă ei considerau până de curând că graţia e depozitată în Euharistie. Dar acum, de când s- a constituit colegiul episcopal, consideră că graţia e depozitată în colegiul episcopilor. Şi ei, episcopii, sunt tot atâtea izvoare ale graţiei create, „sfinţitoare", care se dă credincioşilor pentru mântuirea lor. Adică ea, graţia, nu este împărtăşită de Duhul Sfânt, pentru că graţia, [în Biserică], vine pe linie de succesiune apostolică. Pr. Dorin Picioruş: Adică e pur umană... 24 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, o transmitere omenească... .Pe care episcopii o transmit la urmaşii lor. 5 Iar Duhul Sfânt este numai o putere care planează deasupra Bisericii şi care face, pe undeva, ca să lucreze această graţie creată. Care vine de la episcopat şi nu de la Duhul Sfânt. Şi în felul ăsta s-a ajuns la o Biserică, care, pe de o parte, ar vrea să ţină pasul cu modernitatea, prin faptul de a da loc laicilor în Biserică dar, pe de altă parte, a ridicat bariere de netrecut între laici şi episcopat, fiindcă, în virtutea percepţiei lor [asupra eclesiologiei], papa şi episcopatul se identifică cu Biserica. Pr. Dorin Picioruş: Si dumneavoastră ati 5 5 5 tras atunci concluzia că există un semi- nestorianism în eclesiologia romano-catolică. Pe baza faptului că Dumnezeu este deasupra Bisericii, exclus din ea iar Biserica Romano- Catolică se centrează în papalitate. Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, e ceva în genul ăsta... în sensul că (ca să justifice rolul papei aici, pe pământ) Pr. Dorin Picioruş: In Biserică. . . 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...că el e forul suprem . . . Pr. Dorin Picioruş: Dogmatic. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Şi... Pr. Dorin Picioruş: Si moral. . .si. . . 25 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!...S-a ajuns la concluzia că Dumnezeu nu e prezent în lume si nici în Biserică. 5 Pentru că, în ceea ce priveşte creaţia, ei pleacă de la premisa filosofică că lumea este autonomă. Dacă iei decretul despre lume al Vaticanului II, Gaudium et spes [Bucurie şi speranţă] 28 , ai să vezi acolo că spune că lumea e „autonomă". Sau spune că nu e sută la sută autonomă dar e totuşi autonomă. 5 Şi că ea începe să devină lucrul lui Dumnezeu numai în momentul în care omul o prezintă lui Dumnezeu. Insă aceasta este marea diferenţă între noi şi catolici, datorită rolului pe care îl are papa în Biserica Romano-Catolică: căci în timp ce, la noi, întotdeauna Hristos e prezent în Biserică, iar episcopul este pur şi simplu numai un simbol al prezenţei lui Hristos în Biserică şi, de aceea, în timpul slujbei, priveşte către... Pr. Dorin Picioruş: Hristos. . . 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...şi vorbeşte despre via lui Dumnezeu, pe care a sădit-o dreapta Sa... în romano-catolicism, papa şi episcopatul acţionează in persona Christi [în persoana lui Hristos], adică se identifică cu Hristos. A se vedea: http://www.vatican.va/archive/hist_councils/ii_vatic an_council/documents/vat-ii_cons_19651207_gaudium-et- spes_en.html. 26 Si una e să fii simbol al lui Hristos si alta 5 5 e... Pr. Dorin Picioruş: ...să te identifici cu El... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da... Pentru că astfel transferi centrul de gravitate al Bisericii de la Dumnezeu la om. Şi, da, catolicismul are această calitate extraordinară de a avea ordine, de a face misiune .. .prin care s-a răspândit în toată lumea... Asta în timp ce Ortodoxia a fost din ce în ce mai strâmtorată . . .şi obligată să se retragă [din societate], după ce a dispărut Imperiul bizantin şi a rămas în locul lui cel otoman. însă catolicismul s-a extins. . .şi se spune că la ora actuală ar avea miliarde de credincioşi. . . y Pr. Dorin Picioruş: . . .în toată lumea. . . 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: In toată lumea!... Câţi or fi acum [nu ştiu]... însă, e adevărat, e o Biserică cu pondere din punct de vedere numeric. Dar, din punct de vedere calitativ, lucrurile stau altfel. Pentru că, în momentul în care se porneşte de la premisa că Euharistia ţine locul lui Hristos în Biserică înseamnă că Dumnezeu nu mai este prezent în Biserică. Şi omul, cu puterea lui, poate să facă acte de vitejie grozavă în lume, acte de eroism şi să răspândească credinţa în toată lumea dar nu poate un singur lucru: ca să se biruiască pe sine însuşi. Adică să lupte cu patimile şi 27 poftele din el ca să redevină propriul său stăpân. Pentru că omul poate să fie stăpânul lumii. Dar dacă nu e şi propriul său stăpân e o jucărie în mâinile pasiunilor sale. Ai văzut că sunt cazuri în lume în care tineri, de vreo 17-18 ani, împinşi de o furie extraordinară, pun mâna pe armă şi îşi împuşcă colegii de şcoală. Pentru că nu mai pot să îşi stăpânească patimile. Pr. Dorin Picioruş: . . .Pe ei însisi. . . 5 5 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da! Asta e: explozia interioarăl Şi asta o vezi uitându-te la filme. La început erau mai romantice, mai sentimentale... Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Când eram copil, prin anii 50, 60. . .se mai vorbea în filme despre dragoste curată, despre sacrificiu, despre lucruri de dincolo de viaţă şi de moarte... Pr. Dorin Picioruş: Adică erau si 5 5 idealuri în filme. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Acum e numai zgomot, agresivitate şi violenţă. Pr. Dorin Picioruş: Sunt foarte de 5 acord!... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Din ce în ce mai mult lumea nu mai are posibilitatea ca să 28 se ridice din acest lucru periculos. Pentru că dispune de mijloace de distrugere în masă şi ele pot ajunge pe mâna unui om violent şi poate face prăpăd. Pr. Dorin Picioruş: Raportându-vă cumva la ideea de autonomie din teologia romano-catolică, din acest motiv ati subliniat atât de pregnant în cărţile dumneavoastră, realitatea, prezenţa lui Dumnezeu în lume?... Ce înseamnă, într-o exprimare largă, prezenţa lui Dumnezeu în viaţa credinciosului ortodox, în lume, în Biserică? Pr. Prof. Dumitru Popescu: înseamnă ce spunea Sfântul [Apostol] Pavel: nu mai trăiesc eu ci Hristos trăieşte întru mine. ..si f 5 toate le pot în Hristos. E singurul om 29 care a făcut experienţa puterii lui Dumnezeu. A fost dotat şi cu calităţi extraordinare, fapt pentru care a simţit foarte mult puterea lui Dumnezeu. Şi de aici a devenit un om, care nu era mare 30 de statură, dar a reuşit să realizeze lucruri extraordinare, pentru că era foarte dinamic. Şi lui i se datorează faptul că Creştinismul s-a răspândit în Europa... începând de acolo, din Orientul Mijlociu, şi până în Italia şi, se pare, şi în Spania... Pr. Dorin Picioruş: Deci trebuie să avem 5 o relaţie personală cu Dumnezeu pentru ca Nu a făcut numai Sfântul Pavel experienţa lucrării lui Dumnezeu... Ci Părintele Profesor a vrut să spună că Dumnezeiescul Pavel a avut o experienţă mistică colosală. 30 înalt. 29 apoi să simţim în semenul nostru, în Biserică, în lume, pe Dumnezeu. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: ... Şi nici nu poţi să duc fi 1 o viaţă creştinească adevărată, nu poţi să lupţi cu patimile din tine, dacă nu îl ai pe Dumnezeu în tine [prin harul Său]. Pentru că patimile nu se pot birui decât cu puterea lui Dumnezeu. Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Pentru că, pe de o parte, e adevărat: trebuie să posteşti, să faci şi tu efort... Pentru că Dumnezeu îţi dă dar nu îţi bagă... Pr. Dorin Picioruş: . . .în traistă. . . 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Nu îţi dă pe graft's!... Adică trebuie să faci şi tu efort. însă dacă nu te sprijini pe această putere a lui Hristos nu poţi să faci nimic. Şi, într-adevăr, Apostolul Pavel a devenit conştient, în momentul în care s-a convertit pe drumul Damascului, de această lucrare a puterii lui Dumnezeu în el, şi astfel a reuşit să realizeze lucruri extraordinare. 5 Si de aceea n-a trăit niciunul ce a trăit 5 Pavel, când el, din ucigaş de creştini, s-a transformat în Apostolul lui Hristos. Iar acesta a fost un moment crucial, care l-a marcat toată viaţa, şi de aceea unii depistează în teologia lui o anumită tendinţă spre predestinaţie. Că Dumnezeu l-a ales din pântecele mamei sale. . . 31 Să trăieşti. 30 Şi poate că Dumnezeu, în anumite cazuri, intervine în mod special în viaţa omului ca să facă cu el ce vrea. însă, în general vorbind, Dumnezeu nu poate să te conducă pe tine [după] cum vrea El, pentru că, în caz contrar, nu ar mai avea nicio importanţă ca să te pună să te naşti din nou. Pentru că El te judecă după faptele tale şi nu pentru că ai lucrat sub imperiul 32 puterii lui Dumnezeu. Căci faptele sunt ceea ce faci din proprie iniţiativă şi din propria ta libertate. Şi de aceea răspunzi înaintea lui Dumnezeu pentru că eşti o fiinţă liberă. Pr. Dorin Picioruş: Si din această 5 5 perspectivă, dumneavoastră aţi subliniat, în cărţile şi studiile dumneavoastră, că prezenţa lui Dumnezeu... în istorie si în lume e 5 realitatea prin care poate fi contraatacată, în mediul ortodox, secularizarea.. . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!... Iar dacă credincioşii ortodocşi şi-au păstrat credinţa si vin la Biserică, dacă nu s-au 5 5 " secularizat 33 , e tocmai pentru că fac experienţa lui Dumnezeu în ei înşişi. Că dacă n-ai avea această prezenţă.. . [n- ai mai veni la Biserică]. Căci ce se întâmplă, [de fapt]? Dacă îmi spui că Dumnezeu „nu mai e prezent în lume", îmi spui de fapt că El nu mai e o realitate vie, personală. Că e pur şi simplu o abstracţiune filosofică.. . Sub presiunea. Nu au devenit indiferenţi faţă de viaţa Bisericii. 31 Şi din această cauză teologia scolastică este mai mult filosofie decât teologie, pentru că îmi vorbeşte despre Dumnezeu. . . Pr. Dorin Picioruş: numai din 5 perspectiva raţiunii. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, şi nu mai e Dumnezeul inimii. Nu mai e Dumnezeul care ajunge până la inima ta şi te ajută să te purifici, să te desăvârşeşti din punct de vedere moral. Si din cauza asta Dumnezeu e văzut în 5 mod limitat, închis în graniţele sufletului, în special ale minţii omeneşti, fără să coboare în trup şi să îl ajute pe om să se luptă cu patimile lui. Pentru că, aşa cum spune Sfântul Grigorie Palama, omul nu a fost creat de Dumnezeu pătimaş. Patima a apărut din ispită şi din păcat. Pr. Dorin Picioruş: A apărut după căderea omului în păcat. Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!... Şi este greşită opinia celui care spune, că dacă omul suferă de un păcat... n-ai ce îi face şi trebuie să îl accepţi aşa cum este. Pentru că omul se poate schimba... Pr. Dorin Picioruş: Pentru că, din punct de vedere teologic, omul ar fi în mod ontologic un păcătos. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Insă, în realitate, aşa cum din lipsit de păcat, omul a 32 devenit păcătos. . .tot aşa, fiind păcătos, poate să biruie păcatul. Căci păcatul şi virtutea au în comun o energie. Numai că păcatul face ca această energie [umană] să fie folosită în scopuri rele, care te depărtează de Dumnezeu. . . Pr. Dorin Picioruş: De viata firească a fiinţei noastre... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Că aici nu e vorba de reprimare [a instinctelor umane, după]... cum spunea Freud, fiindcă astfel ajungi la nebunie. Pr. Dorin Picioruş: Dacă ajungi să te lupţi cu tine, cu fiinţa ta. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...ci aici, [când vorbim despre virtute'] e vorba de transfigurare [a fiinţei tale]. * A 3-a parte. 15 iulie 2008 34 . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Iar în cazul transfigurării, energia nu mai e folosită pentru distrugere ci constructiv, pentru înălţarea ta către Dumnezeu şi pentru împlinirea de sine. Pr. Dorin Picioruş: Pentru 5 personalizarea ta. Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da... Şi acesta e un lucru extraordinar... Pentru că Fila audio are 22. 23 minute. 33 dinamica spiritualităţii ortodoxe constă în aceea de a te baza pe harul lui Dumnezeu şi nu doar pe voinţa omului. însă, în acelaşi timp, acest lucru e foarte firesc, propriu pentru om. Pentru că îl face pe om să nu mai lucreze ca unul care nu stie de y Dumnezeu ci ca unul care are chipul lui Dumnezeu. Si aici e toată nenorocirea lumii 5 contemporane... Căci, pe de o parte, vine şi spune cum că omul se trage din animal... Pr. Dorin Picioruş: din maimuţă... 5 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...iar, pe de altă parte, că nu poate să explice diferenţa dintre om si animal. 5 De unde a apărut conştiinţa omului?... Pr. Dorin Picioruş: De unde diferenţa 5 5 asta calitativă între animal si om? 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!. ..De unde saltul de la animal la om, de la flintă 7 5 necuvântătoare la flintă cuvântătoare, dacă nu 5 ~ ar fi la mijloc un act special, prin care Dumnezeu a intervenit în viata lumii? Si 5 5 astfel, omul, să dobândească această capacitate de a se exprima prin cuvinte... Animalul, trăieşte şi el, săracul, dar nu are conştiinţa existentei lui. 5 5 5 Pr. Dorin Picioruş: Şi nici nu poate să iasă din definiţia realităţii lui... din ontologia lui. 34 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!... El e supus repetiţiei. Săracul, repetă la nesfârşit ceea ce a învăţat. Pr. Dorin Picioruş: Adică gesturile... El imită... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Adică nu ştie ce e progresul. Şi e interesant că această realitate se păstrează, pentru că de atâta vreme animalul nu a putut să se ridice [deasupra lui], cu toate eforturile pe care le-a făcut. El nu a ajuns niciodată la conştiinţa de sine. Iar, în al doilea rând, omul, de când a apărut cu conştiinţă, nu a mai evoluat [, dacă e să acredităm teoria evoluţionistă]. Pr. Dorin Picioruş: In niciun fel... Nu s-a 5 mai schimbat în mod fundamental... Pr. Prof. Dumitru Popescu: A rămas acelaşi de zeci de mii de ani. Si continuă să 5 5 activeze ca atare. Pr. Dorin Picioruş: Deci, ideea de evoluţie cade... Ca si ideea de autonomie a f 5 omului... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Putem vorbi de o evoluţie a creaţiei... în sensul că Dumnezeu a început de la cele simple spre cele complexe. Insă nu pe cale evolutivă, în mod autonomist... Ci creaţia a apărut prin intervenţia specială a lui Dumnezeu. Şi, din această cauză, dacă combini două animale din aceeaşi specie, măgarul cu 35 calul spre exemplu, produsul lor nu se mai înmulţeşte. 5 5 Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Deci realitatea e viguroasă... Acum încearcă ei să combine diferite specii, să facă nu ştiu ce. . .însă toate încercările lor sunt încercări de laborator, care nu fac decât să se îndepărteze din sfera adevărului. Pentru că, nenorocirea lumii de azi [e aceasta]: că făcând abstracţie de Dumnezeu, face abstracţie de suflet. Si 7 9 5 ceea ce mai rămâne din om, [când negi sufletul], e numai trupul. Iar dacă manipulezi trupul... Pr. Dorin Picioruş: materia creată. . . 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...crezi că poţi rezolva toate problemele [omului]. Or, după cum vezi, medicina a reuşit să facă progrese formidabile, a reuşit să facă transplanturi şi operaţii, care erau de neimaginat în trecut, dar psihologia nu a putut să progreseze cu nimic. Ea bate pasul pe loc. Fiindcă e deja într-o lume a realităţilor nevăzute, care, pe cât e de nevăzută, pe atât e de importantă în viaţa omului. Că îmi amintesc odată, când făceam armata, era un fel de major, care venea şi spunea. . . Pr. Dorin Picioruş: ...Pentru că stia că 5 5 aţi făcut teologia... 36 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, pentru că făcusem Seminarul! 35 ... Şi el le spunea altora: „Uite bă, ăsta, crede în Dumnezeu! Cum să crezi în Dumnezeu, dacă El nu se vede?!". Pr. Dorin Picioruş: Dacă Dumnezeu nu 5 Se vede, atunci nu există. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!. ..Şi eu 1- am întrebat: „Dumneata ai minte?". „Păi, cum să n-am?!". Şi i-am spus: „Nu să vede!". Şi atunci s-a înfuriat. . .şi m-a pedepsit. . . însă, realitatea e următoarea: că omul este om prin ceea ce nu se vede şi nu prin ceea ce se vede. Pr. Dorin Picioruş: In mod fundamental, 5 ~ suntem oameni prin ceea ce nu se vede. . .decât prin ceea ce se vede. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da...E puterea spiritului! Or ştiinţa a mers până aici 36 . . .De aici, gata! Nu mai poţi să mergi [cu uneltele ştiinţei] . . . Pr. Dorin Picioruş: Insă cunoaşterea 5 5 lumii se bazează pe ceea ce dumneavoastră iarăşi accentuaţi si anume pe raţionalitatea 5 5 5 1 » creaţiei. Pe raţionalitatea si plasticitatea ei. 5 5 9 L Căci materia se poate schimba. Fierul se poate modifica, planta poate fi modificată. Şi prin aceste schimbări putem beneficia din plin de raţionalitatea materiei, atâta timp - şi dumneavoastră subliniaţi de Seminarul Teologic. Până la suflet. 37 foarte multe ori acest lucru - atâta timp cât ne păstrăm, totuşi, în naturalul, în firescul lucrurilor. Pentru ca apoi... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Acum, ştiţi ce se întâmplă?!... Ajungem la faptul că ştiinţa actuală a ajuns la concluzia că materia nu mai este chiar aşa [de] Pr. Dorin Picioruş: amorfa. . . 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...[de] plată., .da. . .ci că ea este raţională pe undeva. Dar numai că nu vor să recunoască că raţionalitatea asta vine de la Dumnezeu. Pr. Dorin Picioruş: Că e amprenta unui Creator. Pr. Prof. Dumitru Popescu: Şi cred că ei pot manipula cum vor, prin intermediul ei, creaţia. Or sunt nişte parametri acolo, pe care, dacă nu-i respecţi, sare totul în aer. Fiindcă nu poţi să iei un aspect [din realitatea materiei] şi să îl dezlipeşti de restul aspectelor, pentru ca [după aceea] să poţi să îl manipulezi aşa cum vrei tu. Dacă nu. . . De exemplu, poţi să te lupţi cu un microb, dar nu poţi să-1 faci niciodată pe om să nu moară. însă mai sunt si alte racile care îl macină pe om, alte zeci şi sute şi mii de microbi, care te atacă din toate părţile şi nu poţi să câştigi în faţa lor. Deci, omul are această posibilitate, parţială, [adică] raţiunea, însă trebuie, dacă eşti om cu cap, trebuie să ţii măsura 38 lucrurilor 31 '. Iar dacă nu faci apel la raţiune, poţi să strici tot. Pentru că, fără raţiune, explici anumite lucruri până la un punct şi [dar] nu poţi să explici altele, care depăşesc posibilităţile noastre raţionale. Da... Pentru faptul că e om 38 !... A fost un psiholog, un savant american, Alexis Carrel 39 ... Pr. Dorin Picioruş: Da, îl stiu!... Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...care a scris Omul, fiinţă necunoscută 40 . Dr. ALEXIS CARRti OMUL. FIINŢA NECUNOSCUTĂ TRADUC EHC M LI A BUSUIOCEANU I [IIŢIA 11-a kuituka .cuc; E t a k e a • p. c atoRcitsaj-DeuirKAs HUCUXESH IV. - Slf. Popi ■-«- U Să fii echilibrat în viaţa ta personală. 38 Şi pe om îl depăşesc imens de multe taine ale lui Dumnezeu. 39 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Alexis_Carrel. 40 A fost republicată şi după 1989, dar tradusă de Emanuel Copăcianu. Imaginea supra e preluată de aici: http ://anticariatultau.ro/image/cache/ data/_old/Omul _fiinta_necunoscuta-Alexis_Carrel-Cugetarea_35390- 750x750.jpg. 39 Pr. Dorin Picioruş: Da, s-a tradus în română!... Pr. Prof. Dumitru Popescu: A apărut cu o jumătate de secol în urmă şi a produs vâlvă la vremea respectivă, pentru că [a spus că] omul este... [necunoscut]. Şi, într- adevăr, el vine să confirme ceea ce spun Părinţii [şi anume] că omul e făcut după chipul lui Dumnezeu. Pr. Dorin Picioruş: Şi acest chip e o taină, e un abis, e o necunoscută. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Ei şi... nu poţi să defineşti taina asta 41 , pentru că depăşeşte orice imaginaţie. Şi ea nu ţine numai de suflet ci ţine şi de trup. Şi în ea se concentrează întregul mister al omului. Poţi să zici, de exemplu, că „nu există Dumnezeu", dar îti creezi alţii 42 . Pr. Dorin Picioruş: Negarea lui Dumnezeu înseamnă inventarea unor pseudo- dumnezei... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, creezi alţii, care nu există. . .Numai că depinde la ce Dumnezeu te închini. Te închini la Moloch 43 sau la Mammonas 44 sau te închini lui Dumnezeu Cel adevărat? Si una e să te închini la materie şi alta e să te închini la Spirit. A chipul lui Dumnezeu din om. 42 Iţi creezi alţi zei, alţi idoli, dacă II negi pe Dumnezeu. 43 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Moloch. 44 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Mammon. 40 Dumnezeu e Duh si trebuie să I ne închinăm 5 Lui în duh şi în adevăr [In. 4, 24] . . . Pr. Dorin Picioruş: Părinte Profesor, am 5 ~ vorbit, pe de o parte, despre raţionalitatea materiei iar, pe de altă parte, despre prezenţa lui Dumnezeu în lume. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!... Pr. Dorin Picioruş: Si am vorbit, 5 5 ~ totodată, despre taina omului, despre chipul lui Dumnezeu din om, care e foarte adânc, care e foarte profund, despre realitatea noastră personală necunoscută... dar n-am atins punctul esenţial al discuţiei: prezenţa energetică a lui Dumnezeu în lume. Faptul că Dumnezeu e prezent în lume prin harul Său, prin slava Sa, prin lumina Sa necreată. Acest lucru ne deosebeşte fundamental, nu?, Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!... Pr. Dorin Picioruş: ...de teologia şi spiritualitatea romano-catolice . . . sau protestante... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Păi nu [poate fi altfel]... Părinţii au recurs la o analogie, care a rămas fundamentală pentru toată patristica răsăriteană: L-au comparat pe Dumnezeu cu un Soare ceresc, iar energiile Lui cu razele de soare. Si asa cum soarele e 5 5 dincolo dar luminează lumea. . . Pr. Dorin Picioruş: ...iradiază în lumea 5 noastră... 41 Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...tot aşa şi Dumnezeu e dincolo [dar şi aici, prin energiile Sale dumnezeieşti necreate]. Iar Ortodoxia, la ora actuală, deşi a fost ostracizată [timp] de secole de către occidentali, [pe motivul] că ei erau „raţionali", pentru că spiritul „se opune" materiei, că nu ştiu ce... astăzi s-a ajuns la faptul [la constatarea] că materia e plină de spirit. Şi că nu poţi să explici nimica... Pr. Dorin Picioruş: tară să apelezi la realitatea energiei. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Pentru că există sensul energiei create şi sensul energiei Pr. Dorin Picioruş: necreate. . . 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Or taina, pe care o spuneau [la care se refereau] Părinţii - de unde a luat ideea si Părintele Stăniloae 45 - 5 [e] anume [aceea], că energiile create au fost concepute de Dumnezeu cu capacitatea de a primi [în ele însele] energiile necreate. Şi de a se dilata şi de a transfigura Pr. Dorin Picioruş: . . .materia. . . 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: . . .aşa cum s- a întâmplat pe Muntele Taborului 46 . Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/cv-pr-prof- acad-dr-dumitru-staniloae/. 46 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Muntele_Tabor. 42 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Pentru că asta e dovada supremă că omul n-a fost făcut să moară şi [ci] că, până la urmă, el 47 va străluci în împărăţia lui Dumnezeu, aşa cum străluceşte soarele pe cer [Dan. 12, 3; Filip. 3, 21]... Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu:... cum zice Apostolul [Pavel] . . . Si e un lucru 5 extraordinar... (zâmbeşte)... pentru faptul că, chiar Scriptura, care începe cu cerul şi pământul, Pr. Dorin Picioruş: La Facerea.. . 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...termină cu cerul şi pământul nou Pr. Dorin Picioruş: la Apocalipsă.. . Pr. Prof. Dumitru Popescu: la Apocalipsă... Pentru că este exact drumul pe care îl face lumea prin Hristos. Prin El s-a zidit [lumea], prin El s-a restaurat şi prin El se va împlini destinul ultim al lumii. Iar ca o dovadă a faptului că - zic Părinţii [acest lucru]! - acesta e planul lui Dumnezeu. . . Pr. Dorin Picioruş: cu lumea. . . 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: cu lumea... constă în faptul că îl lasă pe om să moară trupeşte dar nu şi sufleteşte. Că, dacă Omul Sfânt. 43 stai să te gândeşti, omul e făcut ca om nu numai după trup ci şi după suflet. Pr. Dorin Picioruş: Da! 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Iar sufletul nu e necreat ci creat [de Dumnezeu]. Şi Dumnezeu tine sufletul nemuritor si îl păstrează în vederea învierii. Pr. Dorin Picioruş: In vederea învierii 5 omului... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, îl ţine până la sfârşit!. ..Şi asta este garanţia [învierii noastre]. Şi dacă a venit Hristos cu învăţătura despre învierea morţilor, [a venit pe un teren prielnic, pentru că] . . .lumea era deja pregătită. Ea credea în existenţa spiritelor. Pr. Dorin Picioruş: Din teologia păgână... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Păgână... şi de toate nuanţele. Şi panteistă, şi dualistă. . .şi parsistă...şi mai ştiu eu de care alta... Dar şi cea creştină! Care, într-adevăr, scoate în evidenţă [faptul], nu numai că există materie şi spirit dar că, în fond, materia e concentrare de spirit şi energie. Numai că omul a descoperit o a doua lege... Pentru că bomba atomică ce e? Pr. Dorin Picioruş: E o concentrare de 5 energie! Pr. Prof. Dumitru Popescu: Nu, pulverizează... descompune materia! Căci 44 apare explozia aceea teribilă... o lumină care te orbeşte, o lumină care este moartea. . . Pr. Dorin Picioruş: Da, care aduce moartea! ...Care vesteşte moartea. . . 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Şi care e la antipodul celei care a strălucit pe Tabor. Pr. Dorin Picioruş: ...Care nu a produs moartea, ci transfigurarea lor 48 . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Aşa!. ..Şi aici e toată chestiunea [de fond]. Că omul poate să distrugă, dar nu poate să repare. Pr. Dorin Picioruş: Am înţeles, Părinte Profesor!... Acum am ajuns în situaţia, ca noi, în teologie, să vorbim despre reactualizarea Părinţilor. Să vorbim despre reactualizarea marilor probleme teologice. Dumneavoastră cum credeţi [că stau lucrurile în această chestiune] sau care ar fi lucrul principal, care ar trebui reactualizat? Dumneavoastră vorbiţi, spre exemplu, despre creaţie, ca despre o realitate cu amprentă raţională, vorbiţi apoi, în mod pregnant, despre Hristos ca Pantocrator, Care atrage spre Sine toată creaţia, vorbiţi şi despre diferenţa dintre umanizare şi deificare/ îndumnezeire . . . Dintre toate acestea, care credeţi că ar fi... subiectul teologic sau dogma teologică, care ar trebui esenţializată, care ar trebui pusă în termeni proprii pentru credincioşii noştri, pentru ca viaţa lor liturgică, viaţa lor A Sfinţilor Apostoli. 45 particulară şi eclesială să fie alta, să fie revitalizată? Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da! . . .Păi. . . Pr. Dorin Picioruş: Dumneavoastră 5 mergeţi pe ideea Pantocratorului [...Teologia Dogmatică a dumneavoastră, ultima carte 49 , este făcută pe calapodul lui Hristos ca Pantocrator. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Sfântul Chirii al Alexandriei 50 folosea o imagine foarte plastică. Ca să explice această realitate, adică îndumnezeirea omului. Şi exemplul lui m-a frapat de când l-am studiat. Căci el spunea: bagi fierul în foc şi metalul acela, care e opac, se înroşeşte şi devine maleabil. Pr. Dorin Picioruş: Arată alte calităţi. . . 5 f Pr. Prof. Dumitru Popescu: Că se vede că focul schimbă constituţia. . . 5 Pr. Dorin Picioruş: . . .fierului. . . 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: . . .a fierului. Şi asta e ceva practic! Pr. Dorin Picioruş: Da, foarte practic!... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Şi Hristos a arătat-o... Mă refer la: Pr. Prof. Acad. Dr. Dumitru Popescu, Iisus Hristos Pantocrator, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 2005, 442 p. 50 A se vedea: http ://ro . orthodoxwiki.org/Chiril_al_Alexandriei . 46 Pr. Dorin Picioruş: In persoana Lui. Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, în mod natural. . .pă muntele Taborului. Când faţa Lui a strălucit ca soarele si vesmintele Lui s-au 5 5 făcut albe ca lumina [Mt. 17, 2]. Deci materia e făcută de Dumnezeu cu fundament spiritual! Şi [iar] „marea contribuţie" pe care o are astăzi lumea, faţă de trecut, de antichitate. . .[e aceea că] a opus spiritul materiei. Pr. Dorin Picioruş: Da! 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Şi Părinţii, ai văzut, arată ce se întâmplă cu fierul înroşit în foc... Pr. Dorin Picioruş: Adică arată că nu 5 există un antagonism între suflet şi materie. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Mă rog!... Aveau ei ideile lor... întotdeauna au recurs la analogii d-astea dinamice.. .N-au recurs... Pr. Dorin Picioruş: La chestii statice. . . 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu:... pentru că n-au vrut să opună materiei spiritul. Pr. Dorin Picioruş: Da, corect!... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Ei nu puneau în relaţie, spre exemplu, piatra cu minteal Pentru că, în mod categoric, nici prin cap nu îţi trece o asemănare între ele. 47 însă, dacă mergi şi sapi la adâncul lucrurilor - si asta a facut-o fizica 5 contemporană! - atuncea îţi dai seama că, într-adevăr, dincolo de lumea ta materială, văzută, este infinitul cosmic. Acolo e cosmosul mic, în care tu, pur şi simplu, vezi numai particule... Pr. Dorin Picioruş: Lumea subatomică, da!... Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...care au o mobilitate extraordinară. . .însă, numai că aici se întâmplă altă treabă. în trecut opuneau spiritul cu materia. Astăzi însă sunt atât de mult cuceriţi de materie încât spun că totul se explică prin materie şi cică nu mai există spirit. însă realitatea e că s-a făcut un pas extraordinar şi de atunci s-a terminat cu epoca iluministă, care s-a constituit într-o frondă nemaipomenită la adresa Creştinismului. Pentru că iluminiştii nu suportau ideea de spirit a Creştinismului, care intra în contradicţie cu raţionalismul lor materialist dus la maximum [la extrem]. Ei, bine, acum s-a ajuns la concluzia că materia este maleabilă, că se poate modifica... însă, cu bomba atomică, oamenii şi-au dat seama că pur şi simplu toată materia se transformă în pulbere. Pr. Dorin Picioruş: Da!... Deci 5 dumneavoastră credeţi că teologia creaţiei sau ea împreună cu hristologia ar trebui să fie reevidenţiate de către teologia actuală. 48 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Adică eu cred că noi putem să facem apel la ştiinţă, ca să arătăm că, într-adevăr, materia nu este opusă spiritului. Pr. Dorin Picioruş: Da! 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Pentru că atunci când s-a spart atomul [când s-a intrat în atom în mod ştiinţific], s-a constatat că înăuntrul lui este o lume organizată în mod extraordinar. Că avem de-a face cu un microcosmos, [tot la fel de impunător] ca şi cosmosul mare. Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Şi el 51 este de o organizare extraordinară... deşi, pe de altă parte, ei 52 vin şi spun că acolo se petrec nişte fenomene ieşite din comun. Pentru că, la 5 5 ~ un microscop, dacă vrei să pătrunzi în lumea microcosmosului [subatomic], îţi dai seama că e totul o învălmăşeală de particule Pr. Dorin Picioruş: . . .care par haotice, o lume haotică... Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...dar însă, realitatea e aceea, că ea are o ordinel... Pr. Dorin Picioruş: Că lumea asta 5 haotică nu se sparge. . . 51 Microcosmosul subatomic. 52 Oamenii de ştiinţă. 49 Pr. Prof. Dumitru Popescu: nu se descompune! Pr. Dorin Picioruş: ...nu se 5 descompune... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!. ..Că ceea ce ni se pare nouă haotic... are ordine. Pentru că, aşa cum spunea cineva, lumea e în curs de devenire. Ea nu şade pă loc! Ea merge [mai departe tocmai] pentru că e făcută de Dumnezeu pentru un scop [anume] şi tinde către un scop. Acuma, ştiinţa vine şi spune [în mod] clar: Domne, noi nu putem să ştim dacă lumea are un început sau nu are un început, pentru că noi nu putem să verificăm treaba asta! . . . Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Cine s-apucă să-mi spună mie că „nu există Dumnezeu", pentru că „lumea e eternă"... astea sunt poveştii Sunt ideologii .. . Pr. Dorin Picioruş: Da! 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Care nu pot fi justificate şi gândite ştiinţific. . . Pr. Dorin Picioruş: Sau, mai bine zis, sunt presupuneri. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Sunt [presupuneri] „ştiinţifice", da!. ..Care înlocuiesc cuvântul „ştiinţă". . . Pr. Dorin Picioruş: [surâd] . . .înţeleg! . . . 50 Pr. Prof. Dumitru Popescu: [şi dumnealui surâde]: ...Toate sunt „ştiinţifice" dar nu tin de Dumnezeu! ...Căci ştiinţa se t 5 5 mărgineşte la ceea ce se vede. Pr. Dorin Picioruş: La ceea ce e 5 cuantificabil. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!... Pr. Dorin Picioruş: La ceea ce se 5 poate... Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...experimenta... Pr. Dorin Picioruş: . . .demonstra. . . 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Dar ceea ce nu poate să cunoască. . .ea 53 lasă la o parte. Or s-a văzut un singur lucru: că nu se poate explica începutul [lumii] şi nici nu se poate explica sfârşitul [ei], dar se poate explica, pur şi simplu, asta: că materia rămâne deschisă continuu către transcendent. Căci, la un moment dat, [oamenii de ştiinţă înţeleg] că parcă există ceva dincolo de materie. Pentru că [omul] nu poate să explice totul pân [prin] materie, ci trebuie să facă apel la ceva care vine din afara materiei. E prea mare âis...&st&\... ordine, prea multă risipă de raţionalitate, pentru ca lucrurile să... Pr. Dorin Picioruş: fie la voia 5 întâmplării... Ştiinţa. 51 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!. ..Ea nu poate să fie de la sine 54 . . .fără să fi avut loc o intervenţie specială .. .Şi aici e spărtura asta, care îţi dă posibilitatea să te deschizi către Dumnezeu. Numai că ajung aşa de infatuaţi [oamenii de ştiinţă] între ei, încât spun că ştiinţa poate să dovedească existenţa lui Dumnezeu mai mult decât orice religie. Pr. Dorin Picioruş: Si ştiinţa, cumva, merge pe urmele teologiei... ale teologiei Pantocratorului. Pentru că Cel care a creat lumea si Care o tine în existentă, Care o mântuie şi Care o va judeca, a creat-o raţional, pentru ca şi omul şi materia să se îndumnezeiască. Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, asta e adevărat!... însă ei 55 nu pot să vorbească despre Pantocrator, pentru că El depăşeşte posibilităţile lor. Ei merg până la graniţă. Ce- o fi dincolo de graniţă, ei nu mai ştiu. Pr. Dorin Picioruş: Cu alte cuvinte, teologia ortodoxă, vorbind despre Dumnezeu Pantocratorul, e avangardistă... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!... Pr. Dorin Picioruş: ...în comparaţie cu ştiinţa... 5 5 Să aibă existenţă de sine. Oamenii de ştiinţă. 52 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Păi nu e avangardistă pentru că a fost mai înainte de ştiinţă... 5 5 Pr. Dorin Picioruş: Da-da!... 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: pentru că nu am făcut acum afirmaţiile, după ce le-a descoperit ştiinţa. . . Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Pentru că totul 56 vine din Dumnezeu. Căci spune acolo, că 1-a început a făcut cerul şi pământul [Fac. 1, 1]. Pentru că a făcut mai întâi lumea nevăzută şi apoi pe cea văzută. Pr. Dorin Picioruş: Da, da, da!... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Căci după [ce a fost creată] lumea nevăzută, a fost creată si cea văzută. 5 Pr. Dorin Picioruş: Da!... 3 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Dar pentru că omul era primitiv... nu puteai să vii cu imagini din astea, abstracte, care. . . Pr. Dorin Picioruş: . . .pentru evreul care tindea spre idolatrie. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Căci făcea ce făcea [poporul lui Israel]... ăla 57 se ruga Toată revelaţia dumnezeiască. Sfântul Proroc Moise. 53 sus 58 , bietu' Moise, pe munte, şi el se ducea în vale si se închina la vitălul de aur. 5 5 Pr. Dorin Picioruş: Da, din păcate!... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!... Pr. Dorin Picioruş: Si noi ne închinăm 5 5 astăzi la viţelul de aur. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Şi încă cum!... Pentru un viţel de aur (zâmbeşte) eşti în stare să dai orice... Unii îsi dau si sufletul 3 5 din ei. Mai ales acum, în sfârşit, în societatea asta... Pur şi simplu mă uit... şi mă gândesc... şi mă apucă groaza... Pentru că unde mă uit, toti vor numai bani!... Numai învârteală, numai afaceri, numai corupţie. . .ca şi când totul ar fi numai pământ. . .Nu mai au niciun fel de deschidere, de preocupare pentru [suflet]... Poate că asa e mentalitatea 5 [postmodernă] ! Pentru că se gândesc să facă mai întâi avere şi apoi se gândesc şi la lucruri spirituale. E adevărat că, în trecut, boierii 59 se ocupau ei şi de lucruri spirituale, dar aveau cu ce să trăiască. Pr. Dorin Picioruş: Le făceau pe ambele: şi cu viaţa spirituală şi cu. . . Pe Muntele Sinai. Din Ţările Române. 54 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Aveau posibilităţi [materiale]! Că altfel trebuiau să tragă la jug ca să supravieţuiască. * Partea a 4-a. 15 iulie 2008 60 . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Şi pentru că aveau bani, [boierii români] puteau să meargă la Paris ca să studieze, să facă cumpărături. . . Pr. Dorin Picioruş: E adevărat!... 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Ei, na! Ăştia acum [nu mai fac aşa ceva; nu mai merg să studieze]... însă în lumea veche mai existau filosofi. Acuma văd că si filosofia s-a 5 prăbuşit. Pr. Dorin Picioruş: La nivel asa, 5 5 * universal. . .La nivel. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!. ..Cu postmodernismul ăsta şi ce-o mai fi după el, s-a pus capac la toate. Numai. . . S-a ajuns până într-acolo încât să-L facă pe Dumnezeu dependent de om. Pentru că ăsta e. . . Pr. Dorin Picioruş: Ăsta e centrul 5 postmodernismului...Asta este esenţa postmodernismului: că în jurul omului se joacă tot jocul vieţii şi al istoriei. Filă audio, de 38. 07 minute. 55 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!... Căci pleci de la premisa că nu e Dumnezeu, după care poţi să admiţi că există Dumnezeu. Pr. Dorin Picioruş: Ca o idee cu care te 5 poţi juca la un moment dat. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da.. .absolut! Cel puţin în epoca iluministă plecau de la metafizică. De la Cel care era fix. Pr. Dorin Picioruş: Da, adevărat!... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Numai că era un metafizic, care era opusul fizicului. Care era un alt drăcism... Doamne, iartă- măL.prin care se dorea să se piardă legătura dintre Dumnezeu şi om. Să îl vadă pe Dumnezeu total nemişcat. y Pr. Dorin Picioruş: Da! 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Şi asta a fost toată tragedia gândirii europene: că a fost impregnată de filosofia greacă veche. Iar Bizanţul a făcut un lucru extraordinar, în măsura în care a putut să îi creştineze pe ruşi. Pr. Dorin Picioruş: Poporul rus! . . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, asta a făcut!... Căci [Patriarhia de la Constantinopol] n-a putut să-i creştineze pe occidentali, să-i ortodoxizeze, dar nici pe orientali, pe musulmani... Pur şi simplu, [Ortodoxia] n-a mers decât la ruşi! Ei au avut apucături mai mistice decât ceilalţi. 5 56 Pr. Dorin Picioruş: Poporul rus! Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!. ..Şi a prins mai repede [mai degrabă] la ei. însă Occidentul s-a sclerozat intelectual. Neamţul... Băi, eu îmi amintesc [despre germani] educaţia lor nemţească, care era, pur şi simplu, educaţie cazonăl Pr. Dorin Picioruş: Da, milităreascăl... Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...Şi îmi aduc aminte în procesul de la Nurnberg 61 . . .cu marii criminali de război. . . Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Cu aghiotanţii lui Hitler 62 ...când i-au întrebat: „De ce aţi făcut, domne, treaba asta?!". Ştii ce răspundeau?... [Răspundeau]: „Am executat ordinul!". Ei nu mai erau în stare să gândească ceea ce fac. Pr. Dorin Picioruş: Fără apel la conştiinţă. . . 5 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Pă ei îi interesa doar ordinul. Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Procesele_de_la_N%C3 %BCrnberg. 62 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Adolf_Hitler. 57 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Acţionau ca o maşină oarbă. Şi dup -aia 63 ... se duceau şi cântau la pian. Adică după ce-i gazau şi îi omorau pe bandă rulantă, se duceau acasă, mâncau cu copiii şi ăia nu ştiau [nimic despre ce fac taţii lor] . . . Pr. Dorin Picioruş: Dar poate cultura să înlocuiască spiritualitatea? Să înlocuiască Biserica? Pentru că asta încearcă postmodernismu': să ne aducă cultură, tehnologie dar mai puţin racordarea la Dumnezeu. Pr. Prof. Dumitru Popescu: Nu poate, pentru că este spiritualişti Fuge de materie şi se refugiază într-o lume nevăzută. Toate ca toate. . .el reînviază gnosticismul vechi. [Mi-a sunat telefonul... în mod neaşteptat. . .L-am închis. . .] Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, el [postmodernismul, ca şi gnosticismul vechi,] pierde contactul cu realitatea. Pentru că şi Bisericii i-au trebuit 3-4 secole să facă ordine [cu gnosticismul], vorbind despre îndumnezeirea omului. Iar la început au fost Sfântul Iustin Martirul şi Filosoful 64 , [Sfântul] Clement de Alexandria 65 , Origen 66 , atâţia [alţii]... care au După ce îi gazau pe oameni. . . A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Lag%C4%83rul_de_con centrareAuschwitz. 64 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Iustin_Martirul. 65 Idem: http ://ro . orthodox wiki . org/C lemen ta lAlexandriei . 66 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Origen. 58 luptat împotriva a tot felul de teorii şi concepţii, care bulversau totul. Pentru că era vorba despre diferenţa dintre sfinţenie şi filosofie. însă, când grecii s-au mai maturizat [s- au schimbat lucrurile]... Iar alexandrinii au fost fantastici. . .Au reuşit. . . 5 Pr. Dorin Picioruş: In teologia ortodoxă. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...Au fost cei mai speculativi. [Pe când] sirienii au fost numai moralişti. Ioan Gură de Aur 67 , Vasile cel Mare 68 , Grigorie...au fost aşa şi- aşa... Grigorie de Nyssa 69 era el mai speculativ decât alţii... însă ăştia de la Alexandria au fost teribili. Dar ce este interesant este faptul că. . .Pe mine ceea ce m-a frapat e faptul că... [a fost cu putinţă apariţia] Sfântul [ui] Apostol Pavel 70 . Domne, a scris 14 epistole! Pr. Dorin Picioruş: Ca personalitate şi ca teologie şi ca viaţă... Pr. Prof. Dumitru Popescu: De unde a scos teologia aia, domne?! Că n-a avut pă nimeni înaintea lui, ca să o scrie?!... A gândit- o toată el!... 67 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Gur%C4%83_de_A ur. 68 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Vasile_cel_Mare. 69 Idem: http ://ro . orthodoxwiki.org/ Grigorie_al_Nissei. 70 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Apostolul_Pavel. Pr. Dorin Picioruş: Pare imposibilă, dacă privim la câte neputinţe avem noi, ca să gândim aşa ceva!... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Uite că a gândit-o şi ea a rezistat în mod extraordinar. Dar tară să aibă izvoare!... Iar ăştia care au 5 venit după el...Origen şi ăştia... cu toate izvoarele si ştiinţa lor. . .au luat-o razna. . . 5 5 5 A mai fost însă unul, care a ţinut cârma ~ 5 cum trebuie. A venit din Orient în Occident: Irineu de Lyon 71 ! Pr. Dorin Picioruş: Sfântul Irineu. . . 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!. ..Care, într-adevăr, a fost primul care a spus, că Dumnezeu S-a făcut om. . . Pr. Dorin Picioruş: . . .pentru ca omul să se îndumnezeiască. . . 71 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Irineu_de_Lyon. 60 Pr. Dorin Picioruş: Cum vedeţi însă că 5 5 se raportează credinciosul de rând la teologie? Ce surse mai cunoaşte el din marea teologie, pe care noi vrem să o reactualizăm? Pr. Prof. Dumitru Popescu: Nu! .. .Nenorocirea e mare [tocmai pentru] că nu prea cunosc [sursele mari ale teologiei ortodoxe] . . . Pr. Dorin Picioruş: Credincioşii noştri 5 5 5 de rând?... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Dar aşa sunt şi teologii [noştri]!... Au capul plin de gărgăuni. Fac studii prin străinătate... şi s-au lăsat dusi când de unul, când de altul... si au contaminat teologia ortodoxă cu tot felul de influenţe, care îi depărtează de adevăr. Când îi aud p-acolo, câteodată, cum vorbesc... mă apucă groaza, domne! Că fac şi că dreg. . .şi au capul plin numai de prostii. Nu mai ştiu nimica... Şi d-aia spun eu că ăştia tinerii n-au maturitate! Pr. Dorin Picioruş: E adevărat: n-avem 5 niciunul maturitate (zâmbesc)... în mod special! Pr. Prof. Dumitru Popescu: Dar... nu au avut nici profesori. . . Pr. Dorin Picioruş: E adevărat si asta. 5 5 Nu ne lipsesc numai profesorii ci şi mentorii. Cei cu care să discutăm uite aşa: ore întregi! Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!. 61 Pr. Dorin Picioruş: Si în cadrul 5 5 cursurilor dar si în afara cursurilor 5 [teologice]... Nu?! Ne trebuie maeştrii... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!... Pr. Dorin Picioruş: Ne trebuie Părinţii... Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...că o iau razna! Generaţii întregi, de sute de studenţi, pe fiecare an. Cum ei ies după bănci[le şcolii] şi nu ştiu absolut nimic [esenţial]. Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Că diferenţa e mare! Iar la noi este Dumnezeu.. .pe când la ăla 72 nu e. Pr. Dorin Picioruş: In greco- catolicism?... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Nu, în catolicism!... Nu este. Nu este Dumnezeu! Că ce, Bisericile astea s-au despărţit aşa, aiurea?! Aşa, de dragul despărţirii?!... Pr. Dorin Picioruş: Adică: nu tară 5 motive!... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Nu!. ..Că grecii şi-au dat seama, că dacă ai terminat-o cu Dumnezeu 73 , ai terminat-o cu La eterodox. Se referă tot la romano-catolici. 62 Creştinismul 74 . Dacă L-ai expediat pe Dumnezeu în transcendent, si tu îi tii locul 75 în imanent, ai terminat-o [cu dreapta- credinţă]. E numai filosofie şi nu teologiei Şi de aceea, [teologia, destructurată interior,] nu mai are nicio consistenţă ca să reziste la secularizare. Ca dovadă [e ce au acum catolicii]: Euharistie tară Hristos! Fără persoana lui Hristos. Pr. Dorin Picioruş: Asta vedeţi a fi o 5 5 emanaţie dintr-o teologie secularizată. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, catolică!... Pentru că, catolicismul este secularizaţi Numai că ei spun că luptă împotriva secularizării. . . când ei sunt secularizaţi. Căci dacă l-ai pus p-ăla 76 în locul lui Dumnezeu, pe pământ, ce vrei nedreptate mai mare? Pr. Dorin Picioruş: Pe Papă!... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Ă?!...Pui omul în locul lui Dumnezeu... Ce vrei mai mult?! Nici nu mai trebuie vreun argument. . . Că el 77 crede în ce spune Papa şi nu în ce spune Dumnezeu! Şi mai vine şi cu prostia asta. . .ca să îşi justifice [afirmaţiile] . . . Pentru că, după învăţătura creştină, nimeni nu poate ţine locul lui Hristos pă Dacă falsifici dogma Dumnezeului treimic, falsifici, de fapt, Ortodoxia. 75 Se referă la Papa de la Roma. 76 Pe Papă. 77 Credinciosul romano-catolic. 63 pământ. însă ei 78 spun că [primatul papal] pleacă de la filosofia greacă... pentru că lumea e autonomă. Şi apoi includ acest lucru în Biblie... şi fac totul praf. Nu mai înţelege nimeni nimic. Pentru că [presupusa autonomie a lumii] 77 scoate pe Dumnezeu din creaţie şi îl trimite dincolo, [în transcendenţă]. [Şi pentru că Dumnezeu e închis în cer], tocmai de aceea el [Papa] ţine locul lui Dumnezeu, aici, pe pământ. Păi asta e bătaie de joc teribilă [la adresa lui Dumnezeu] . . .care se va întoarce. . . Şi aşa, acuma, catolicii spun ei că au un miliard [de credincioşi] dar au încurcat- o... Pentru că, în America de Sud, i-au făcut praf sectele... Pr. Dorin Picioruş: Neoprotestante. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: E nenorocire !...I-au nenorocit! . . . Pr. Dorin Picioruş: In America de Sud! 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!... Pentru că ăia au fost cu latifundiarii, cu marii proprietari p-acolo...şi gloata au lăsat-o la o parte. Şi ăştia 79 s-au dus şi i-a luat pe negri. . .şi s-a produs o revoluţie. Acu' s-a dus Papa în America, pentru ca să le ceară iertare la evrei. . . Pr. Dorin Picioruş: Pentru 5 holocaust. . .Numai pentru holocaust. . . Teologii romano-catolici. Neoprotestanţii. 64 Pr. Prof. Dumitru Popescu: E. . . Pr. Dorin Picioruş: Dar si 5 5 pentru. . .inchiziţie. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...Dar şi pentru homosexuali. . . Pr. Dorin Picioruş: Da, da!... 5 ~ Pr. Prof. Dumitru Popescu: Aia a fost durerea mare: că a fost pentru asta (bate în masă)... Acum i-au prins evreii, la înghesuială, cu homosexualii, şi i-au...I-au pus de au plătit 200 de milioane de dolari. Pr. Dorin Picioruş: Da, da!... 5 ~ Pr. Prof. Dumitru Popescu: . . .despăgubiri. . .pentru ca să se înveţe minte. Da!. ..Şi în Europa d-aia îşi fac treaba... La Vatican umblă de braţ unii cu alţii de parcă sunt fraţi de la Adam si Eva. . . 5 5 Pr. Dorin Picioruş: Si totuşi, cum ne 5 5 5 ~ găsim noi echilibrul? Noi, credincioşii ortodocşi, teologii ortodocşi? Pr. Prof. Dumitru Popescu: Domnule. . . Pr. Dorin Picioruş: Care ar trebui să fie 5 paradigma noastră? La cine trebuie să ne uităm ca să facem teologie? La Hristos ştim [să ne uităm] . . .Dar la oameni? Pr. Prof. Dumitru Popescu: Singurul avantaj pe care îl ai: Sfânta Liturghie. 65 Pr. Dorin Picioruş: Să nu părăsim Liturghia şi Biserica! Pr. Prof. Dumitru Popescu: Pentru că acolo e întâlnirea cu Hristos. . . Pr. Dorin Picioruş: Cum ar trebui să 5 continuăm astăzi teologia Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae 80 ? A Părintelui Profesor I. G. Coman 81 ? A marii generaţii de teologi cu care dumneavoastră aţi fost contemporani Despre care ne-aţi vorbit de foarte multe ori... Cum arătau teologii români în anii 50, 60, 70 ai secolului trecut? Ce ar trebui să continuăm? Ce nu s-a spus? Ce nu s-a zis până acum prea tuşatl Care sunt temele teologice, care ar trebui aprofundate? Dumneavoastră aţi aprofundat legătura dintre teologie şi ştiinţă. Dintre teologie şi cultură. Aţi subliniat prezenţa lui Dumnezeu în lume si a Pantocratorului. Acum aveţi în 5 5 lucru şi veţi edita o Apologetică. Unde aţi pus în prim-plan prezenţa lui Hristos în Euharistie şi faptul că... Pr. Prof. Dumitru Popescu: [La noi] toată Apologetica a fost luată după catolici... şi L-au scos pe Dumnezeu din lume... Pr. Dorin Picioruş: Formate dinaintea 5 [comunismului] . . . Ase vedea: http://www.teologiepentruazi.ro/cv-pr- prof-acad-dr-dumitru-staniloae/. 81 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_G._Coman. 66 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!. ..Am luat mai multe manuale si le-am văzut. . . 5 Pr. Dorin Picioruş: Pentru că ultimele 5 sunt din 40... Pr. Prof. Dumitru Popescu: DaL.E vorba de al lui Tătăreanu, al lui Todoran 82 ...de la Sibiu. Dar toate sunt influenţate de [catolici] . . .Nu ştiu, domne, nu înţeleg: cum au putut să ia de bune tot ce au spus catolicii?!... Se luptă cu tot felul de bazaconii, da' nu vor să arate că, din punct de vedere ortodox, fără Dumnezeu nu poţi să faci nimic. Căci Biblia începe cu Dumnezeu, Care Se purta peste apă. . . Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Evanghelia după Ioan [începe] cu Logosul. . . Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...şi o termină cu Logosul... Sinopticii la fel: vorbesc ei despre Hristos, dar recunosc că El este Dumnezeu. Si noi umblăm cu... Căci creştinul se ridică si rezistă cu Hristos! 5 5 Pr. Dorin Picioruş: Deci dumneavoastră 5 consideraţi că hristologia trebuie reactualizată. 82 Idem: http://biserica.Org/WhosWho/DTR/T/IsidorTodoran. html. 67 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Nu îmi place termenul hristologie pentru că el înseamnă teorie... Pr. Dorin Picioruş: Atunci: viata cu 5 y Hristosl Pr. Prof. Dumitru Popescu: Persoana Lui... Pr. Dorin Picioruş: Persoana Lui trebuie 5 repusă în ochii noştri, ai tuturor. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!. ..Căci poţi să vorbeşti despre Hristos oricât vrei... Insă noi trebuie să ne referim la persoana Lui. Pr. Dorin Picioruş: Adică să nu vedem 5 despărţită Euharistia de persoana lui Hristos, Biserica de persoana lui Hristos, viaţa noastră preoţească, creştinească de persoana lui Hristos... Pr. Prof. Dumitru Popescu: El e Pantocratorul. Dar, în acelaşi timp, cine mănâncă Trupul Meu, Eu rămân în el şi el rămâne în Mine. Pentru că, fără Mine nu puteţi face nimic... Şi toate astea le spune El! Pentru faptul că lupta mare a omului e cu el însuşi. Pr. Dorin Picioruş: Aici e marea 5 problemă a noastră, a fiecăruia dintre noi. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Să te lupţi cu tine însuţi, pentru ca să poţi să învingi 68 patimile din tine. Pentru că asta e toată tragedia omului contemporan: se ocupă de orice altceva şi merge mai departe! Şi a ajuns asa de rău, încât există un dezinteres total fată de viata interioară a omului. Totul e numai actiunel Acţiune, acţiune. . .ca-n filme. . . Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Pur şi simplu nu vor să se concentreze pe rugăciune. Şi renunţă la cea interioară pentru cea exterioară. Pentru că, spun ei, trăiesc în lume şi de aceea nu se concentrează pe cea interioară, însă, dacă trăiesc în lume, trebuie să facă nişte fapte [bune]. Dar una e să fac fapte, când îl am pe Hristos în mine, şi alta e Pr. Dorin Picioruş: Să merg la întâmplare... Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...[să acţionez,] când mă apucă furiile în orice moment. Pr. Dorin Picioruş: Da, da!... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Şi dacă n-am puterea asta... Pr. Dorin Picioruş: Pentru că spuneaţi că scoatem pistolul şi ne împuşcăm unul pe altul... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!. 69 Pr. Dorin Picioruş: ...dacă nu avem 5 echilibru interior. Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!... Pr. Dorin Picioruş: Dacă nu stim să ne 5 5 acceptăm unul pe altul. Că acum nu toată lumea are gândirea la fel... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Ştiu că nu avem gândirea la fel... dar să fie, domne, un dialogl Pr. Dorin Picioruş: Un respect faţă de celălalt! Pr. Prof. Dumitru Popescu: Pentru că vezi ce raportare are cineva la oameni, atunci când îi spui una iar el nuuuu [are chef să te asculte] . . .ci face cum vrea el. . .Eu. . . Pr. Dorin Picioruş: Nu are 5 disponibilitatea de a accepta nişte lucruri [pe care i le sugerezi] . . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Problema e să discuţii Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Că el ştie „ce e bine"... are în cap o idee... şi cu asta a terminat totul, [orice discuţie] . . . Pr. Dorin Picioruş: Adică vă deranjează faptul că oamenii nu iau [aminte] . . . 70 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Nu sunt receptivi la ce le spui! . . . Pr. Dorin Picioruş: Nu privesc şi din altă perspectivă viaţa lor. . .sau o idee. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!. ..Asta este... Pentru că se automutilează [interior, când nu vor să accepte o perspectivă mai largă asupra vieţii]. Se distrug. . . Fiindcă, domne, dacă nu ai nicio scânteie de voinţă, de bunătate în tine. . . Pr. Dorin Picioruş: Când trăieşti în 5 5 societate... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!... atunci esti un dezumanizat. . . 5 Pr. Dorin Picioruş: Iar dumneavoastră 5 vedeţi toată depersonalizarea asta, ca pe o consecinţă a faptului că oamenii nu mai au o viaţă liturgică. Că nu mai au o educaţie serioasă făcută acasă. Sau că generaţiile, între ele, nu mai au relaţii normale. Pentru că generaţia tânără, spre exemplu, exclude înţelepciunea şi experienţa celei bătrâne, iar cea bătrână nu vrea să vadă niciodată faptul că cea tânără are probleme. Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, aşa eL.Mai ales cu tineretul ăsta, acuma... A intrat cu muzica asta nenorocită, metalică... care tipă si urlă ca nişte fiare... si îl 9 5 5 care nu face altceva decât să dezlănţuie y animalul din om. 71 Pr. Dorin Picioruş: Agresivitatea noastră, da! . . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Şi se comportă mai rău decât animalele. Că animalul omoară, mănâncă şi după aia nu mai face nimic. Dar ăştia distrug tot de dimineaţă şi până seara. Si mai vezi... mă uit la ăştia cu 5 5 drogurile. . .Se luptă cu ăştia 83 . . . Pr. Dorin Picioruş: Cu drogurile. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...să-i sfătuiască, să facă... Dar, băi, ăştia nu au părinţi?! Nu pot să judece?!... Când văd ce se întâmplă cu drogurile astea... că te omoară. . .Că te sinucizi. . . Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Iar tu continui să iei drog?! înseamnă că eşti dement, domnule! înseamnă că nu sunt normali la cap. Pr. Dorin Picioruş: Nu!... înseamnă că 5 impactul drogurilor asupra lor e mai mare decât voinţa lor. Nu au voinţă mai mare decât drogurile... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Păi, da, mai înainte de a se ocupa de drog, se petrece asta. Că e un moment în care trebuie să hotărască... Cu oamenii împătimiţii dependenţi de drog. 72 Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Atunci, omul - ştiu eu ce face! - o ia ca pe o bravură, ca să facă şi el o experienţă. . . Pr. Dorin Picioruş: Da!... împreună cu ceilalţi, din grup... Pr. Prof. Dumitru Popescu: . . .până ce a intrat diavolul în el şi nu mai poate să-1 scoată... Pr. Dorin Picioruş: Adevărat! . . . 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Pentru că devine robul lor, [al drogurilor] . . . Nu. . . e [foarte grav] ! . . . Iar aici mai e ceva: suntem deficitari cu credincioşii, la Biserică... M-am dus [în Biserici] şi am văzut [ce spun preoţii] la predici... Nu le spun la credincioşi ce trebuie şi bat câmpii, domnule!... Pr. Dorin Picioruş: Deci, [dumneavoastră] consideraţi că nu sunt catehizaţi. ..că nu li se predică.. . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Nu! . . .Ii lasă cu capul plin de tot felul de concepţii... de- astea, rătăcite... ca să poată să-i stoarcă de bani. Asta îi interesează pă ei!... Să vină să le deschidă Evanghelia... să le citească la întâmplare. . .să ducă să-i facă de descântec, să ducă să-i facă nu ştiu ce... şi [tot felul] de treburi d-astea, pentru ca să le ia banii. . . Dar, să se ducă acolo, la Biserică, şi să le spună: „Bă, dacă nu credeţi şi nu îl aveţi pe 73 Dumnezeu în voi, muriţi! "...nu fac. Nu spune niciunul treaba asta! Pentru că ei 84 nu trăiesc asa ceva 85 . 5 Pr. Dorin Picioruş: Si consideraţi că noi 5 5 5 facem marele rău pentru credincioşii noştri. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!. ..Pentru că n-au experienţă [teologică şi duhovnicească]. Şi se poartă - Doamne, iartă- mă!, ca nişte bestii. îi tratează de sus. Se uită ~ 5 la ei dispreţuitor '.. .şi mă mir cum mai vin ăştia 86 la Biserică. 5 îsi dau nişte aere 87 ... si sunt nişte prosti 5 5 5 5 ± 5 făcuţi grămadă. Cu ceafa ca de taur de graşi, care n-au loc în ei. . .şi vin ca să facă pe [sfinţii cu credincioşii] . . . Vin la Spovedanie [oamenii] şi îi întreabă tot felul de porcării sexuale şi nu ştiu ce... de te apucă [groaza] .. .Nici în filmele erotice, de la televizor, nu auzi aşa ceva... Şi am ajuns până acolo, până în halul ăsta de decădere... Nu mai e lupta cu patimile, nu mai e [nimic serios] . . .Totul e, pur şi simplu. . . Cum a venit odată o călugăriţă catolică la mine, ca să îmi ceară o carte despre avort şi nu stiu ce. . .Când a deschis cartea. . .le învăţa 5 5 pe femei, cum să nu rămână gravide. . . Pr. Dorin Picioruş: Cum să nu., .rămână 5 gravide... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!... Preoţii. In ritmul curăţirii lor de patimi. Credincioşii. Preoţii. Părintele Profesor se referea la Bucureşti. . . 74 Vai de capul meu... Doamne ! . . .Extraordinar . . . Doamne ! . . . Pentru că ştiu că nu putem lupta cu patima şi de aceea vor să ne păcălească. Ori (zâmbeşte calm, cu drag, cum zâmbea adesea când evoca ceva anume). . .iar n-am să uit niciodată!... Stăteam de vorbă cu nişte călugărite catolice, care ştiau că sunt ortodox... Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...şi una se plângea: „Eu nu ştiu, domne, cum fac ortodocşii ăştia!... Toată ziua cu: „Doamne, iartă-mă!", „Doamne, miluieşte-mă!" şi: „Dumnezeu să-1 ierte!". Dar de ce să mă ierteV. Ce păcate am făcut eu...*^ marilW". Deci n-avea conştiinţa. . . 3 5 Pr. Dorin Picioruş: Că trebuie să se 5 spovedească... Sau că e păcătoasă. Nu avea conştiinţa păcătoşeniei sale. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!. ..Pentru că era îngâmfată şi mândră... Da!. ..Şi la catolicii ăştia, domne, nu mai au [deloc conştiinţă creştină] . . . Pr. Dorin Picioruş: Consideraţi că 5 5 viitorul va fi mult mai negru decât acum? Pr. Prof. Dumitru Popescu: Oho!... Păi nu, că [ideea e asta]: că forma asta de Creştinism trebuie să dispară, pentru că e moartă.. .E putredă. . . 75 Pr. Dorin Picioruş: Forma de Creştinism 3 3 apusean... Pr. Prof. Dumitru Popescu: DaL.E putredă... Şi la noi sunt multe lucruri putrede. . .dar, totuşi, esenţialul e Liturghia. Şi ea menţine coloana vertebrală a Bisericii. Atât!... Şi apoi mă gândesc la generaţiile astea, [care vin]. . .Domne, cei de acum 88 sunt creaţi de generaţia din anii 60! . . . Pr. Dorin Picioruş: Tocmai, să vorbim 3 ~ despre lucruri pozitive!... Dumneavoastră mi-aţi explicat foarte multe lucruri despre profesorii dumneavoastră. . .care fac parte din generaţia de aur a teologiei [româneşti]. Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da! A făcut lucru mare patriarhu' de atunci, pentru că a strâns în jurul lui oameni 89 . . . Pr. Dorin Picioruş: A ştiut să lucreze cu 3 3 oamenii... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Dar [patriarhul] a avut şi şansa că facultăţile [de teologie] se desfiinţau şi, pe cei mai buni, i-a adus la Bucureşti. 3 Pr. Dorin Picioruş: Şi a avut parte de oameni cu verticalitate. De oameni de caracter. Care au muncit pentru teologie. Ierarhia Bisericii noastre. Profesori la facultate. Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, erau sută la sută verticali... dar si bine dotaţi la minte! 5 f Şi în teologie [erau specialişti]... dar ştiau şi să vorbească frumos [la cursuri]. Şi ei te entuziasmau [la cursurile lor]!... Păi când vorbea [I. G.] Coman, ăştia [din generaţia lui] . . . Că Stăniloae nu era oratori El mai mult îndruga, aşa... El scria mai uşor decât vorbea... Mai stătea, mai făcea câte o afirmaţie. . .mai întrerupea, se mai gândea. . . Pr. Dorin Picioruş: Părintele Stăniloae 5 vorbea fără curs? Fără ceva în faţă? Vorbea liber? Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, da... vorbea liber!. ..El vorbea în afara cursului. Nu se ţinea numai de curs. Pr. Dorin Picioruş: El spunea mai mult decât era în curs... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, da!. ..Ceea ce era interesant... Pentru că, ati văzut [cum stă treaba], cu cei care nu erau atenţi la ce spunea el şi nici nu doreau să îi citească cursul... Dar erau alţii (râde), care aveau talente oratorice teribile. . .Unul era Liviu Stan 90 . Pr. Dorin Picioruş: De Drept canonici A se vedea: http://biserica.Org/WhosWho/DTR/S/LiviuStan.html 77 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Vorbea bine! Ştia să vorbească bine... Apoi Coman era înflăcărat. . . Pr. Dorin Picioruş: I. G. Coman. . . 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Dar şi el avea o boală: nu putea să ajungă la concluzii. Scotea frază din frază, frază din frază... el zicea că termină si nu termina niciodată. Dar 5 te ţinea două ore [privind] cu gura căscată [la el]'... însă vorbea cu patos extraordinar, înflăcărat, nu stiu ce. . .încât îti venea să te urci pe bancă, pentru ca să îl asculţi. Era frumos... Nici nu ştiai când trecea ora. 5 Apoi era Balcă 91 . Ăsta era o altă figură. . .Era mucalit 92 , făcea bancuri. . . Pr. Dorin Picioruş: Profesorul Balcă era 3 cu Predica? Pr. Prof. Dumitru Popescu: Nu, era mai mult cu Filosofia el!... Cu Predica nu se prea ocupa. . .Am impresia că a făcut treaba asta 93 , pentru că nu avea altceva mai bun de făcut. Dar, din punctul de vedere al culturii, el ne-a învăţat despre toţi filosofii, ne vorbea. . . Pr. Dorin Picioruş: Mai mult 5 sintetic. . .în mod selectiv. . . tml. 91 Idem: http://biserica.Org/WhosWho/DTR/B/NicolaeBalca.h 92 Un om vesel, poznaş, pus pe glume. 93 Faptul de-a preda Omiletică, Catehetică şi Pedagogie. 78 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, da. . .ştia bine!... Apoi mai era Elian 94 . . . Pr. Dorin Picioruş: Alexandru Elian. . . 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: El era de Bizantină... Si ăsta vorbea frumos! Si scria 5 5 frumos! . . .Dar a fost leneş. N-a scris prea mult la viata lui. Decât două-trei broşuri. . . Eu îl stiu de când veneau ăia de la Culte, că atunci asa era... ca să asiste la ore, ca să vadă ce vorbeşti... 5 Pr. Dorin Picioruş: Vă monitorizau. . . 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: O!... Nu puteai să respiri [din cauza lor]... Că [atunci] pleca Securitatea şi veneau Cultele. După ce plecau Cultele, veneau ăia de la Patriarhie. După Patriarhie, veneau ăia de la Primărie, de la Miliţie... Şi toată ziua se preumblau p- acolo 95 . . .Era de groază! Şi îţi spuneau: „Vezi că ăsta face afaceri, că uite ce spune, că ălalalt [face] cutare [lucru]...". Pr. Dorin Picioruş: Doreau să vă 5 împileze unul cu altul. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Păi da!. ..însă ei veneau la mine, pentru că eram rector, ca să îmi spună ce se întâmplă în şcoală. Şi eu le spuneam: „Ce să le faci, domne, sunt tineri!...". [Şi ei]: „Da, da!. ..Dar A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Elian. 95 Pe la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti. Pentru că doreau să ştie ce se predă la studenţi. 79 dacă nu le intră minţile în cap 96 , îi băgăm la zdup 97 !". Şi mă duceam, mai dădeam cu ei de pământ 98 , pentru ca să-i sperii. . .De unde!... într-o zi eram cu unu' p-acolo, pă sus, unde erau dormitoarele. . .La etaj . . . Pr. Dorin Picioruş: Da, stiu...Sus: 5 ~ 5 dormitoarele şi jos: clasele de curs... A Pr. Prof. Dumitru Pop eseu: Ihî. . . Pr. Dorin Picioruş: Pentru cei care nu 5 ştiu cum era facultatea noastră înainte [de revoluţie] . . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Şi era un băiat simpatic, cu care mai luam un pahar 99 cu el... Şi mă ia şi îmi spune: „Hai încoace!". Şi mă duce si deschide usa...si unul asculta 5 5 5 Europa Liberă (începe să râdă cu poftă). . . Pr. Dorin Picioruş: Adică ei ştiau cine se 5 5 mai ocupă (încep şi eu să râd)... şi cu altceva... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Şi ăla stătea lungit în pat. . .„Ia uite, domnule, după lege, p- ăsta trebuie să îl bag în puşcărie!". . . Pr. Dorin Picioruş: Si datorită unor 5 5 securişti, mai cu Dumnezeu în suflet, am putut să scăpăm. . . Dacă nu se conformează mentalităţii comuniste. Puşcărie. Mai certam studenţii. Mai beam un pahar cu el. 80 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Oricum a fost... erau tot oameni, şi puteai să te înţelegi cu ei... Dar s-au făcut lucruri eroice. . . Pr. Dorin Picioruş: Acum chiar 5 minunate, dacă priveşti în urmă şi vezi câte s- au făcut în timpul comunismului [la nivelul întregii Biserici Ortodoxe Române] . . .cu toate legile împotriva noastră. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Ce s-a făcut bine acolo 100 , în timpul comunismului, a fost acela că. . .a fost disciplină. Pr. Dorin Picioruş: Disciplină în cadrul facultăţii... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Era armatăl Ieşeau în oras numai cu bilet de voie. Nu 5 5 putea nimeni să mişte în institut. . . Şi aveam altul (râde). . .când şi-a dat şi el doctoratul. . .Magisteriu îi zicea [pe] atunci. . . Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: A murit săracu'... Dumnezeu să-1 ierte! Era cam naiv... (rade). Era băiat deştept, inteligent. . .dar cam visător. . .Şi mai eram cu unul, Tarangul 101 , care acum e pe la Paris. . .un tip dat în mă-sa pă gheaţă de inteligent... dar escroc mare... La Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti. Pe atunci Institut Teologic. 101 A se vedea: http ://ro . wikipedia . org/ wiki/Marin_Tarangul . Şi toată ziua, bună ziua (râde), îl bătea p-ăsta la cap: „Băi, trebuie să ajungi prim- ministru!", înţelegi? Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Iar Tarangul îi spune lu' ăla: „Bă, vezi că mâine facem o întrunire şi îţi expui programul de prim- ministru!". Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Şi sună dimineaţa deşteptarea, şi acolo, la rugăciune... în loc să se roage, a început să spună: „Eu sunt prim-ministru!" (izbucneşte în râs). . .Şi 1-a luat Securitatea!... Pr. Dorin Picioruş: L-a luat Securitatea 5 atât de repedel !... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da! . . . Pr. Dorin Picioruş: O glumă ca să rezişti sub presiunea... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da... dar săracu', el nu ştia [de glumă]! . . .(râde din nou copios)... Iar ăia l-au luat pe sus (râde în continuu)... şi el: „Oho, unde mă duceţi!" (râde cu nostalgie). . . (râd şi eu) Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...Şi ce i-or fi făcut bietului acolo, că a venit. . . 82 Pr. Dorin Picioruş: Din cauza glumei. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: (râsul se transformă în tuşit) . . .Dracu te-a pus! ... Pr. Dorin Picioruş: Glumă tinerească. . . 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Şi a murit de cancer, săracu'L.Era profesor la Caransebeş. Da... Făcuse studii la sârbi, era bun istoric, scria bine... Tot asa mai era Rămureanu 102 . . . 5 Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Profesor dă... Pr. Dorin Picioruş: La IBOR 103 ?. . . 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, era figură mare!... Era plin de el. Era aşa: un tip mic. . .şi îi intrase lui în cap că e neamţ. . . Pentru că s-a dus la studii, la Strasbourg, şi acolo 1-a întrebat un profesor de unde este. „Păi, din România!". „Din România?!... Şi acolo n-au fost goţii, domnule?! "...Pe vremuri... Pr. Dorin Picioruş: Goţii erau spre Buzău... 102 Idem: http://biserica.Org/WhosWho/DTR/R/IoanRamurean u.html. 103 IBOR = Istoria Bisericii Ortodoxe Române. Insă Prof. Ioan Rămureanu, între 1956-1977, la Bucureşti, a predat IBU (Istoria Bisericii Universale). 83 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Şi ăla i-a spus: „Dar stai, că ai mutră de [neamţ]. . .". Pentru că avea ochelari din ăia, de diplomat... Pr. Dorin Picioruş: Da! 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...pentru că era o figură deschisă... Şi ăla îi spune: „Eşti om ales. Esti omul nostru, domnule!". Si se lăuda la noi, că ăla a spus despre el, că este de origine nemţească. Că este cult şi că este o somitate. (începe să râdă). Venea la o oră de doctorat... şi trebuia să prezinte cineva o lucrare de seminar... (iarăşi râde)... Şi acela, tâmpitu' de Tarangul, vine şi îi spune [lui Rămureanu] că a venit cineva să ia o lucrare de doctorat şi că el i-ar da un subiect... „Ia spuneţi, domnuuuu'...". (râde) „Despre ce e vorba?". „Domne, cică la noi, acolo, în comună, în Bucovina Pr. Dorin Picioruş: Da! 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: se duc femeile la Biserică, domne. Si, la un moment dat, uite asa se asază toate, în fata altarului, cu capul în jos şi cu fundu' în sus (râdem amândoi)... Şi ăla întreabă: „De ce-o fi aşa, mă?!". „Tu nu ştii, mă?" „Nu!". „Atunci o să-ţi spun eu, mă! Pentru ca să le pupi în fund" (râdem amândoi). Şi s-a făcut ăla [Prof. Rămureanu] negru la fată...L-a dat afară... A vrut să-1 elimine. . .Vai de capul meu, ce a fost atunci! ... Pr. Dorin Picioruş: Exista şi curaj pe lângă... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!... Pr. Dorin Picioruş: Pe lângă muncă. Un curaj frumos... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, da!... Pr. Dorin Picioruş: Care ar trebui să fie 3 peste tot. . .cât şi respect. Nu cred că era numai glumă... ci la studiile dumneavoastră doctorale aveaţi si oameni care munceau. 5 3 Astea erau aşa: în mici pauze. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, se făcea carte! Ca să faci o lucrare de seminar atunci, ph-aoleu... Pr. Dorin Picioruş: Era ceva complicat. Trebuia să o publicaţi în revistă. Pr. Prof. Dumitru Popescu: Era cu cenzură... Si trebuia ca fiecare cuvânt să îl 3 stii. Pentru ca să nu iasă ceva acolo ce nu 3 trebuia. Iar preotul îşi asuma răspunderea pentru lucrarea ta. . .în fine! A fost. . . Pr. Dorin Picioruş: Când studiem ceea 3 ce s-a publicat... este enorm... Şi acum se pierd toate lucrurile astea [de prin reviste], din cauza că nu sunt scanate. Iar dacă s-ar aduna articolele din revistele noastre teologice, ar fi foarte multe lucruri teologice importante acolo. Şi, mai ales, ar trebui catalogate: 85 dogmaticienii într-o parte, ce e pe Istoria Bisericii în altă parte, ce e pe Liturgică. . .Am face foarte multe cărţi din arhiva revistelor noastre teologice. Pentru că am impresia că se pierd pe acolo... Doamna preoteasă studiază acum despre Sfântul Antim Ivireanul...şi găsim ample articole. Pentru că s-au făcut studii serioase despre cărţi, despre morminte, despre Biserici, despre diverse perioade istorice. Sunt discutate lucruri punctuale. Adică: se făceau lucruri bune! Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, se lucra serios, în orice caz!... Nu era muncă de ageamiu... Trebuia să îţi baţi capul. Şi te învăţau să fii cinstit, corect si muncitor. Acuma... Pr. Dorin Picioruş: Ce i-aţi spune cuiva, care începe acum o teză doctorală? Cum ar trebui să fie concepută ea, la el în cap, pentru ca lucrurile să se ordoneze foarte bine în scrisul său? Pr. Prof. Dumitru Popescu: Păi, nenorocirea stii care este cu tezele mele 104 ? 5 Că vin să facă teză şi n-au nimic în cap. Pr. Dorin Picioruş: Adică o cultură 5 teologică... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!... Şi însăilează!... Fură de la unu', fură de la altu', le pun cap la cap şi rezultă teza. Cu tezele doctorale pe care vor să le conduc. 86 Pr. Dorin Picioruş: Fără să fi gândit în prealabil?... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Nu, pentru că [ei] nu gândesc! Nu gândesc. Nu mai gândesc... Păi dacă se dau pe bandă rulantă doctorate. . .Totul e numai pă bani! Pr. Dorin Picioruş: Dar la ce ar trebuie 5 să se gândească, pentru ca să facă o teză [doctorală]? Ce [calităţi] ar trebui să aibă? Pr. Prof. Dumitru Popescu: Domne... ar trebui să opteze, în primul rând, pentru domeniul unde îi place lui să lucreze. . . Pr. Dorin Picioruş: Da, corect!... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Şi din domeniul ăla trebuie să îşi aleagă un subiect, care este interesant. . .si care merită tratat. Nu 5 pot să-i spun eu care e ăla... Trebuie să-1 găsească singur... şi, mai ales, unul care n-a fost tratat. Că aşa, iei unul, care a mai fost tratat în cinci teze de doctorat, pentru ca să îl mai tratezi si tu o dată. . .Asta nu mă încălzeşte 5 5 cu nimic... Pr. Dorin Picioruş: Eu mă refeream, în primul rând, la cum să gândeşti modul de a scrie lucrarea. Spre exemplu, dumneavoastră m-aţi ajutat mult la teza doctorală prin aceea că mi-aţi impus să scriu într-un mod sintetic... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Păi, da, asta e toată chestiunea! Că d-aia m-am îngrozit. . . 87 Acum să îţi spun o chestie... Când eu eram la licenţă, am avut un profesor foarte bun, pe Emilian Vasilescu 105 . . . Pr. Dorin Picioruş: Da, da-da- da! ... Istoria Religiilor. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Foarte bun!. ..Scria frumos... şi m-a pus să îi fac o lucrare de seminar. I-am facut-o, i-am dat-o si mi-a adus-o toată făcută rosu... Fiecare literă 5 în parte, uite aşa, luată (ciocăne în masă)... pentru că era de o acrivie extraordinară. Lucra la milimetru. . . Pr. Dorin Picioruş: Adică v-a întrebat de 5 unde ati luat fiecare lucru. y Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, da!... Era ceva de groază... în fine!. ..Şi de la omul ăsta am învăţat un singur lucru. . .atunci când mi-a citit teza. „Domne", cică, „am mai citit teze... dar o lucrare aşa clară, ca a dumitale, nu am mai citit până acum!". Pr. Dorin Picioruş: Clară ca idee, ca formă ideatică... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, da!. ..Şi am avut un fir [pornind de aici]. Nu ştiu de unde a venit treaba asta la mine. . . Pr. Dorin Picioruş: Să fiti foarte 5 5 sintetic. . .concentrat. . . A se vedea: http://biserica.Org/WhosWho/DTR/V/EmilianVasiles cu.html. 88 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Iar când fac ceva, întâi îmi fac planul în cap. Şi pac, pac, pac... una, alta... şi mă duc precis [la concluzii]. Nu stau să umblu în stânga, să umblu în dreapta, ca să bat câmpii... ci ştiu precis ce vreau. Dacă, pe parcurs, îmi apare ceva [în minte sau în munca de cercetare], o dau jos toată şi o fac din nou. Dar, în general, merg pe o linie [anume]. Totul e să ai, de la început şi până la sfârşit, un fir conducător. . . Pr. Dorin Picioruş: Să stii ce vreil... 5 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Asta [e] ! . . .Asta e toată chestiunea! ... Pr. Dorin Picioruş: Să ajungi la concluziil... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Că o fi aşa, că o fi mai aşa... dar trebuie să ai un plani Dacă îl ai, atunci poţi lucra. Şi chiar dacă nu e ea mare lucrare, totuşi impresionezi, pentru că arăţi că stii ce vrei si că cunoşti ce spui acolo. Iar acesta e lucrul important! Dar pe urmă, în al doilea rând, eu mai am o chestie tare: caut să fiu clar. Pr. Dorin Picioruş: In exprimare. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!. ..Pentru că mie nu îmi place să umblu cu dedesubturi .. .şi cu întâmplări din astea. . .neterminate. . .cu. . . Pr. Dorin Picioruş: Cu subînţelesuri. 5 5 89 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Nu! Ci eu, domne, scriu cu onoare. Că unul mi-a şi spus că sunt prea catafatic... Domne, sunt catafatic, dar când vine vorba de mister sunt apofatic, pentru că eu nu pot să-1 explic. Ţi-1 prezint, dar nu pot să ţi-1 explic. Pentru faptul că el presupune experienţă. Zic, asta am învăţat şi eu din teologie, ca să nu mă duc cu simplitatea asta până la capăt, şi să fiu raţionalist, ci am ştiut întotdeauna să las loc de întors pentru experienţa apof atică. Pentru că, dacă scoţi apofatismul ăsta din [teologie] nu mai faci nimic. Că unii vorbesc despre cunoaşterea raţională a lui Dumnezeu. Insă una e să vorbeşti despre cunoaşterea raţională a lui Dumnezeu si alta e să îl cunoşti cu inima si cu 5 5 5 sufletul. De-abia atuncea îţi dai seama că cunoşti mult prea puţine, din multele lucruri pe care trebuie să le cunoşti [în relaţie cu Dumnezeu]. Partea a 5-a. 5 august 2008. Pr. Dorin Picioruş: Părinte Profesor 5 Dumitru Popescu, puteţi să ne vorbiţi despre Sfinţii care v-au impresionat şi a căror teologie aţi adâncit-o de-a lungul vieţii? Sau despre teologii pe care i-aţi întâlnit şi cu care aţi polemizat sau de la care aţi învăţat anumite lucruri? Pr. Prof. Dumitru Popescu: Am avut ocazia. . .în anii de studii de la seminar, în anii de studii de la teologie, să studiez toată dezvoltarea gândirii creştine, din primele secole şi până astăzi. 90 Şi am avut posibilitatea să depistez p- acolo lucruri cu totul deosebite şi personalităţi remarcabile, care au contribuit la adâncirea adevărului de credinţă. Pentru mine, lucrul cel mai deosebit, în afară de Hristos, Care este Dumnezeu, Pr. Dorin Picioruş: Da! 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...şi Care ne-a adus adevărul deplin... pentru mine miracolul cel mai mare a fost Sfântul [Apostol] Pavel. Care, deşi a fost prigonitor de creştini, a ajuns un mare propovăduitor al lui Hristos. Si cu toate că el nu a cunoscut 5 teologia creştină, asa cum o cunoaştem noi O 9 7 9 5 astăzi, a scris, domne, 14 epistole, în care dă dovadă de o conştiinţă teologică remarcabilă. Vorbeşte despre Dumnezeu, vorbeşte despre Treime, vorbeşte despre Hristos ca Mântuitor şi ca Logos creator, arătând că prin El toate s-au făcut şi că prin sângele Lui am fost... Pr. Dorin Picioruş: mântuiţi. Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...El 106 a reuşit să răspândească Creştinismul pe o arie foarte întinsă, începând de la Ierusalim şi, se spune, până prin Spania, fără să mai vorbim despre propovăduirea lui din Grecia şi Italia şi, tot el, printr-un act suprem, şi-a dat viaţa pentru Hristos. A fost un om providenţial, ales de Dumnezeu în mod miraculos... Fiindcă minunea de pe drumul Damascului a fost Sfântul Apostol Pavel. 91 excepţională. Şi 1-a marcat atât de profund în adâncul fiinţei lui, încât, toată viata, nu a ştiut 9 7 7 5 7 3 cum să-şi răscumpere păcatul de-ai fi persecutat pe creştini. Pr. Dorin Picioruş: Adevărat!... 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Şi-a pus toată viaţa, toată înţelepciunea şi toată credinţa lui în slujba propovăduirii şi a reuşit să realizeze lucruri extraordinare, pe care puţini au putut să le egalizeze în istorie. El a reuşit să răspândească Creştinismul aproape pe marginile meridionale, de la Răsărit şi până la Apus. Al doilea Părinte [al Bisericii], care a exercitat o influenţă asupra mea, este Sfântul Irineu de Lyon. Pr. Dorin Picioruş: Din secolul 2. 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, secolul al 2-lea... El a plecat din Răsărit, avea formaţie răsăriteană, şi a devenit episcop de Lyon, unde a scris câteva lucrări remarcabile. Printre care, una împotriva ereticilor 107 . în care se luptă cu toate sectele din vremea lui şi elaborează principiul ăsta, care a rămas valabil pentru Ortodoxie, pentru totdeauna, că Dumnezeu S-a făcut om, pentru ca omul să se îndumnezeiască. Si scoţând în evidentă două Care, în traducerea mea, în două volume, se poate downloada de aici: http://www.teologiepentruazi.ro/2009/ll/03/sfantul- sfintit-mucenic-irineu-al-lyonului-contra-ereziilor-vol-1/ şi de aici: http://www.teologiepentruazi.ro/2009/ll/23/sfantul- sfintit-mucenic-irineu-al-lyonului-contra-ereziilor-vol-2/. 92 lucruri: că Hristos este si Dumnezeu si om si 5 5 5 că umanitatea Lui a fost pătrunsă şi transfigurată de dumnezeirea Lui. Pr. Dorin Picioruş: Da! 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Astăzi suntem în ajunul Schimbării la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos... si El însuşi 5 5 este Cel care a arătat Ucenicilor, atunci când nu era [convertit] Pavel, că este Dumnezeu adevărat, prin faptul că, spune Evanghelia, fata Lui strălucea ca soarele iar hainele Lui 5 erau mai albe ca lumina. Şi, pe drumul Damascului, [Hristos] i-a apărut [lui Pavel] în aceeaşi lumină strălucitoare. Şi a fost atât de puternică încât 1-a orbit pe Sfântul Pavel... şi a trebuit să treacă ceva timp Pr. Dorin Picioruş: . . .ca să se vindece. 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...pentru ca apoi, el să se convertească la Creştinism, cum puţini au facut-o, devenind unul dintre cei mai mari Apostoli ai lui Hristos. Deci, Sfântul Irineu de Lyon rămâne unul dintre martorii cei mai apropiaţi de epoca primară, care a scos în evidenţă învăţătura aceasta creştină [a îndumnezeirii omului]. Care nu este o invenţie omenească, ci e 5 / dăruită de Hristos prin tot ceea ce a făcut El, prin toate faptele Lui, prin Moartea, învierea si înălţarea Lui la ceruri. Pentru că a arătat că 5 5 El este Dumnezeu şi om şi Cel prin care omul se poate preschimba în adâncul fiinţei lui, prin Care depăşeşte patimile şi poftele. Sau, mai bine-zis, prin El le transfigurează, pasiunile 93 devenind virtuţi, care ne apropie de Dumnezeu. Acesta este lucrul extraordinar, care mi- a rămas mie de la Părinţii Bisericii si de la Irineu [al Lyonului] în primul rând: faptul că Hristos n-a venit să inhibeze omul cu păcatul Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: . . .nici nu a venit să îl nălucească cu fericirea veşnică, ci a venit pur şi simplu ca să-i dea posibilitatea, prin El şi cu puterea Lui, să cunoască. . . Pr. Dorin Picioruş: Să se schimbe în 5 mod fundamental. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...pentru ca din omul vechi să devină om nou, pentru ca să îl iubească pe Dumnezeu şi pe semenii săi. Asta e cea mai mare revoluţie din decursul istoriei! Pentru că s-au produs tot felul de revoluţii, una mai sângeroasă decât alta, dar toate sunt revoluţii de ordin social. Pr. Dorin Picioruş: Exterioare omului. . . 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: [Au fost] exterioare omului... Ei bine, Hristos aduce această revoluţie interioară! Pr. Dorin Picioruş: ...că omul poate să se transfigureze. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...în toată fiinţa lui. Că poate să facă acest lucru. Şi asta dovedeşte că e greşită poziţia celor care susţin predestinaţia. Adică faptul 94 că omul ar fi predestinat să fie bun sau rău. Dar e greşită şi poziţia de la polul opus, aceea în care nu se ţine cont de influenţa faptei omului asupra lui. Sunt două tendinţe însă, care sunt 5 " depăşite de acest fenomen unic: al transfigurării interioare. Şi care îi dă omului posibilitatea, ca din fiinţă, care se luptă, în ea însăşi, cu întunericul păcatului, să strălucească lumina învierii lui Hristos si să o 5 înalte către Dumnezeu. 5 Un alt Părinte... Au fost mulţi Părinţii 5 5 [care m-au influenţat] . . . Pr. Dorin Picioruş: Da, bineînţeles!... 5 ~ 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Şi chiar dacă unii dintre ei, ca Origen, au avut unele greşeli, au avut însă şi părţi pozitive Pr. Dorin Picioruş: Da! Corect. . . 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: . . .cu care au contribuit [la dezvoltarea teologică a Bisericii]. Dar sunt puţini cei care au reuşit să rămână, într-adevăr, în adevărul integral de credinţă si nu numai să rămână, dar să si-1 5 5 ' 9 adâncească. De fiecare dată scoţând în 5 evidenţă, valoarea şi importanţa lui pentru viata omului. 5 După părerea mea, alt Părinte care m-a impresionat pe mine [în mod] deosebit, a fost Sfântul Atanasie cel Mare 108 . Pentru faptul că, el este omul care a reuşit să surprindă implicaţiile cosmice ale A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Atanasie_al_Alexandriei. 95 Pr. Dorin Picioruş: întrupării. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...ale întrupării lui Hristos. Căci Hristos nu a venit să mântuiască numai sufletul, n-a venit să mântuiască numai trupul, a venit să mântuiască creaţia întreagă, fiindcă El a fost Dumnezeu, prin Care toate au fost făcute şi întru Care toate se vor împlini la sfârşitul veacurilor. [Fiindcă] Sfântul Atanasie cel Mare este cel care a reuşit să sublinieze 5 extraordinar de pregnant divinitatea lui Hristos, în Crezul de la Niceea. . . Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: şi Constantinopol, care rămâne o achiziţie extraordinar de preţioasă peste veacuri, şi care este steaua călăuzitoare a Ortodoxiei, care îi dă posibilitatea să evite eroarea care s-a făcut [de către Arie], aceea de a-L transforma pe Hristos într-un [simplu] om, şi de a arăta că El este Dumnezeu adevărat si om adevărat. 5 Pentru faptul că, prin El, Dumnezeu a arătat omului calea prin care omul se poate birui pe el însuşi şi cum să înaintăm spre împărăţia lui Dumnezeu. în fine, un alt Părinte, care m-a marcat şi faţă de care sunt recunoscător, pentru opera pe care a facut-o, a fost Sfântul Maxim Mărturisitorul 109 . 109 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Maxim_M%C4%83rturisi torul. Pr. Dorin Picioruş: Da! 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: A fost un om genial, cu lucruri extraordinare, fiind o minte filosofică, cu o capacitate de gândire remarcabilă. Şi el a îmbinat teologia cu filosofia de aşa manieră, încât salvează, din filosofie, acele elemente, pe care le-a apropiat teologiei lui Dumnezeu. Pr. Dorin Picioruş: Da! 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Pentru că teologia nu a făcut niciodată abstracţie de cultură. Dar a făcut apel, începând cu Sfântul Vasile cel Mare, la principiul selecţiei culturale, Pr. Dorin Picioruş: din lumea 5 păgână... cum putem să facem şi noi din cultura lumii noastre. . . 97 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, da!. ..Absolut... Pentru a alege acele valori, care sunt pozitive şi constructive, pentru ca omul să se poată ridica şi desăvârşi, din punct de vedere spiritual, în Hristos. Sfântul Maxim a venit cu nişte sinteze 5 extraordinare, care au rămas valabile până astăzi, şi care îţi dau posibilitatea, într-o lume derutată, a teologiei de astăzi, să spui că eşti pe calea cea dreaptă, pe care Biserica a păzit- o. Am avut o mare deschidere şi spre Ioan Damaschin 110 , pentru că a putut să sintetizeze şi să prezinte, într-un mod cât se poate de concentrat, învăţătura creştină. Mai ales în Dogmatica lui, care e una standard. (Zgomote de fond de afară, din cauza unor muncitori, care lucrau în fata blocului. Pentru că geamul era deschis. . .) Pr. Dorin Picioruş: Da! 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: După aceea, am apreciat în mod deosebit rolul lui Simeon Noul Teolog 111 . Pentru că, într-o lume care pierduse sensul spiritualităţii Pr. Dorin Picioruş: Şi începuse să se secularizeze într-un mod aparte. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!. ..el a venit, pur şi simplu, cu această preocupare extraordinară, cu accentul pe realitatea 110 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Damaschin. 111 A se vedea teza mea doctorală: http://www.teologiepentruazi.ro/2009/ll/18/vederea -lui-dumnezeu-in-teologia-sfantului-simeon-noul-teolog/. 98 interioară a omului, prin care nu s-a rupt de Tradiţia veche, ci a pus accentul pe renaşterea spirituală... Pr. Dorin Picioruş: După cum făcuse şi Sfântul Irineu de Lyon. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: Tocmai! Pentru că ei sunt marii piloni ai Ortodoxiei, care au dat posibilitatea Bisericii să meargă pe calea cea adevărată. Alături de cei amintiţi este şi Grigorie Palama 112 , pentru lupta pe care a dus-o cu oponenţii săi greci, dar care erau reprezentanţi ai catolicilor. Pentru că el a scos în evidentă ce înseamnă energiile necreate pentru teologia răsăriteană. Iar datorită acestui fapt, el a evitat două lucruri: refugierea într-o spiritualitate transcendentă, care pierde contactul Pr. Dorin Picioruş: cu lumea 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: sau trăirea într-o lume, care pierde relaţia cu Dumnezeu şi se secularizează. Energiile necreate se constituie în puntea de diamante, pe care Dumnezeu coboară la om, ca omul să se înalte la Dumnezeu. Şi din acest punct de vedere, aş putea să spun că Sfântul Grigorie Palama a fost omul providenţial, la vremea lui. . . Pr. Dorin Picioruş: Da! 5 Ase vedea: http ://ro . orthodoxwiki.org/ GrigorieP alama. 99 Pr. Prof. Dumitru Popescu: care ne-a arătat calea către Dumnezeu. în ceea ce priveşte dezvoltarea ulterioară [a teologiei], au existat şi la ruşi teologi mari, au existat şi la greci teologi remarcabili, care au adus contribuţii duhovniceşti şi teologice foarte valoroase, însă fiecare cu specificul lor. Nu fac aşa... apel la numele lor, pentru că, pe lângă lucrurile valoroase, au avut şi unele scăderi. Eu vreau să spun atâta: că în teologia rusă a existat întotdeauna tendinţa către un misticism, care face abstracţie de raţionalitate, iar la greci vedem o raţiune, care nu vrea să stie de mistică. 5 La noi, aici, datorită, în special, lui Nichifor Crainic 113 , şi apoi Părintelui Stăniloae, teologia românească a reuşit să ţină un echilibru în toate. . . Pr. Dorin Picioruş: Intre unii si 5 5 alţii... între prea multă mistică şi prea multă raţiune. Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!. ..Din nefericire, după cum am mai vorbit şi cu alte ocazii, astăzi există o generaţie de teologi, care se rupe de acest filon al gândirii ortodoxe româneşti. 5 Căci teologii de acum vin cu fel de fel de inovaţii, care golesc credinţa de conţinutul ei spiritual şi ne fac să cunoaştem criza şi secularizarea, pe care alţii au cunoscut-o înaintea noastră. Şi asta, pentru că au pierdut 113 Idem: http ://ro . wikipedia . org/ wiki/Nichifor_Crainic . 100 adevăratul sens al relaţiei cu Dumnezeu si al 5 5 prezenţei Lui în creaţie. Pentru că toată tragedia lumii actuale, care se măreşte continuu, este legată de acest lucru, care e de o importanţă capitală şi care e marcat de Sfânta Scriptură în primul verset al ei. Căci Duhul lui Dumnezeu Se purta Pr. Dorin Picioruş: peste ape. . . Pr. Prof. Dumitru Pop eseu: Căci în momentul când II scoatem pe Dumnezeu din creaţie, se ajunge la criza Creştinismului contemporan, care a pierdut sensul realităţilor terestre. Pentru că, dacă Dumnezeu rămâne izolat într-o lume cerească, Pr. Dorin Picioruş: Da, transcendentală! . . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: . . .transcendentă, atunci omul rămâne izolat în lumea lui, imanentă, pământească. Datorită acestui gol dintre pământ şi Cer, omul de astăzi a pierdut valorile religioase, s-a depărtat de Dumnezeu şi s-a secularizat, uitând de importanţa şi de valoarea Creştinismului. Căci Creştinismul a fost 5 5 devalorizat aşa de rău, încât, la ora actuală, lumea caută fel de fel de soluţii [de mântuire]. Ori la religiile orientale, prin budism, prin hinduism sau prin tot felul de mişcări, gen New Age [Noua Eră] 1 14 . . . Pr. Dorin Picioruş: Ocolind 5 Creştinismul, ocolind transfigurarea. . . Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/New_Age. 101 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da! Ca să găsească soluţii la criza spirituală care confruntă Creştinismul. Pentru că, pe lângă faptul că această prezentare [creştină] a lui Dumnezeu arată că lumea asta nu este destinată să fie distrusă, ci e destinată să fie cer nou şi pământ nou, mai arată încă un lucru, după cum am mai subliniat: că această prezenţă a lui Dumnezeu în om îi dă posibilitatea omului ca să se transforme, dintr-un om supus păcatului, într-un om care militează si se înaltă în virtuţi către 5 5 5 asemănarea cu Dumnezeu. Pentru că asta arată că Dumnezeu nu 1-a creat pe om ca să fie robul lumii ci, dimpotrivă, omul a fost făcut ca să poarte în el chipul lui Dumnezeu, să aibă o aspiraţie [continuă] către Dumnezeu. Vedeţi... ştiinţa, astăzi, caută să explice ce înseamnă omu'. Pr. Dorin Picioruş: Da! 5 Pr. Prof. Dumitru Popescu: Şi îl prezintă, în final, ca un rezultat al evoluţiei. Mai ales în ultima vreme există acest curent neosecularizant, care vrea să scoată în evidenţă un singur lucru: că omu' nu are nimic cu Creştinismu', ci este un produs. . . Pr. Dorin Picioruş: Un produs istoric! Pr. Prof. Dumitru Popescu: ...este produsul evoluţiei. Că el nu e creat de Dumnezeu ci este pur şi simplu produsul evoluţiei. Or acest lucru este cu totul greşit, pentru faptul că face abstracţie de ceea ce este 102 important în fiinţa omului şi anume de chipul lui Dumnezeu. Se explică faptul că omul ar veni din fiinţe inferioare, se explică că el este Pr. Dorin Picioruş: o treaptă superioară a lor, a animalelor. . . Pr. Prof. Dumitru Popescu: a celorlalte animale existente, însă nimeni nu poate să explice de unde a apărut chipul lui Dumnezeu din om. Cum a devenit omul conştient. Pentru că evoluţia s-a oprit în momentul când a apărut omul Pr. Dorin Picioruş: Potrivit teoriei 5 evoluţioniste... Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!... Şi omul a ajuns să fie conştient de existenţa lui proprie. A ajuns să aibă conştiinţă de sine. Si din momentul ăsta omenirea nu a mai 5 avansat. A avansat în ceea ce priveşte înmulţirea cunoştinţelor de care dispunem. Pr. Dorin Picioruş: Si animalele „nu s- 5 5 " au mai transformat" deloc, nici omul n-a mai... Pr. Prof. Dumitru Popescu: „evoluat" prea mult. Căci, ca putere spirituală şi mentală, omul nu poate să depăşească ceea ce este: o fiinţă creată de Dumnezeu după chipul Său. 103 Recunoştinţa ne împlineşte Cu Prof. Dr. Remus Rus 115 4 septembrie 2008. Pr. Dorin Picioruş: Domnule Profesor 5 Remus Rus ne bucurăm să avem această discuţie într-o zi minunată pentru noi. Nu v- am spus până acum... [însă] astăzi împlinim 3 ani de diaconat. Trei ani de la diaconirea noastră. Ase vedea: http :llxo. wikipedia . org/ wiki/Remus_Rus . 104 Si ne bucurăm să avem cu 5 dumneavoastră o discuţie, cu dumneavoastră, care sunteţi un om al comuniunii si al 5 5 comunicării prin excelenţă. Pe dumneavoastră v-am cunoscut acum 8 ani... şi pentru noi vă înscrieţi în categoria oamenilor rari. Adică în categoria oamenilor cu care am început un dialog, la un moment dat, şi la fiecare întâlnire intrăm, tară preambul, fără introducere, într-o anume temă, pentru a ne continua discuţia. Discuţia pe care o vrea Dumnezeu şi care trece si dincolo de viată... Deoarece, atunci când vorbim cu dumneavoastră sau când ne rugăm pentru dumneavoastră, vă simţim tot la fel de viu, ca atunci când vorbim la telefon. Noi întotdeauna v-am ascultat vorbind... dar nu am ştiut prea multe despre viata dumneavoastră. Nici nu am vrut să le cunoaştem de la alţii, ci am aşteptat această zi foarte mult, [ca să le aflăm de la dumneavoastră]. Pentru că, pentru noi, CVul este o mostră de realism rece. Acolo se spune cum te-ai născut, cum ai ajuns într-o anumită profesie, pe unde ai trecut, dar, întotdeauna, adevărul persoanei trebuie să-1 afli din gura persoanei. Pentru că adevărul personal trebuie spus în comuniune, aşa cum dumneavoastră, cu toti studenţii dumneavoastră, o aveţi. întotdeauna am venit la dumneavoastră si am fost introduşi într-o stare foarte măreaţă, foarte complexă pentru noi, din ipostaza de audienţi ai dumneavoastră. Desi, 5 5 7 dumneavoastră, ca persoană, v-aţi estompat întotdeauna în spatele elocinţei, a bunului simt si a excelentei cu care ne-ati învăţat. 55 5 55 105 Prima noastră întrebare e aceasta: cum aţi crescut spre excelenţă? Pentru că, s-ar părea că secolul al 20-lea merge pe sintagma: genialitatea s-a născut la sat. Atâta timp cât marii noştri oameni au venit din zona rurală 5 dar au arătat grade de excelenţă uluitoare. Care este drumul dumneavoastră interior spre excelenţa şi gradul de comuniune pe care le exhibaţi acum? Prof. Remus Rus: In fine, înainte de toate, să marcăm evenimentul de astăzi! Pr. Dorin Picioruş: Da! 5 Prof. Remus Rus: Ca profesor... ca profesor de teologie, nu poţi fi decât bucuros, atunci când în viata studenţilor lui există un eveniment, ca cel pe care mi l-ai menţionat astăzi Pr. Dorin Picioruş: Da! 5 Prof. Remus Rus: si anume 4 ani Pr. Dorin Picioruş: Trei ani!... 5 Prof. Remus Rus: trei ani de diaconat. Este o perioadă, fără îndoială, formidabilă, este o perioadă în viaţa studentului, care creşte. Şi pentru un profesor, când unul dintre studenţii lui... sau studenţii lui, în ansamblu, cresc. . .nu poate fi decât o bucurie. Este o bucurie lăuntrică, greu de împărtăşit... Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 106 Prof. Remus Rus: Pentru că cel bătrân simte altceva... Pr. Dorin Picioruş: Corect! 5 Prof. Remus Rus: când vede că tânărul creste. N-am avut niciodată un sentiment al 5 geloziei pe cel care a crescut. Pr. Dorin Picioruş: Simţim asta de 5 5 fiecare dată... Prof. Remus Rus: Dimpotrivă, am avut o părtăşie tainică a iubirii, a plăcerii, a bucuriei, pe care, cel care urcă treptele, o simte. Cred că ăsta este, în esenţă, modul în care ar trebui să gândească bătrânii, atunci când se proiectează vizavi de noua generaţie. Generaţie care spune mereu, că nu îi înţelege pe cei bătrâni... Pr. Dorin Picioruş: A, nuuuL.Asta este o problemă falsă... Prof. Remus Rus: Nu... dar cam asa se 5 pune problema, ştii?!... Ba, mai mult, sunt cazuri în care, generaţiile tinere vor să scape foarte repede de cei bătrâni, uitând că cei bătrâni pot să fie, uneori. . . Pr. Dorin Picioruş: Un tezaur de 5 experienţă pentru ceilalţi! Prof. Remus Rus: de folos, chiar dacă mai sunt [câteodată] şi pietre de poticnire în viata celor tineri. 5 107 Ceea ce doream să spun e că mă bucur foarte mult că ai marcat acest moment Pr. Dorin Picioruş: Mulţumim frumos! 5 5 Prof. Remus Rus: şi că îl poţi trata Pr. Dorin Picioruş: Si vreau să-1 5 5 Prof. Remus Rus: vocational. Pr. Dorin Picioruş: sărbătoresc 5 împreună cu dumneavoastră. Prof. Remus Rus: Deci, [în cazul tău], nu este o creştere profesională, ci o creştere de chemare. Pr. Dorin Picioruş: Da! 5 Prof. Remus Rus: E o vocaţie!... Pentru 5 că te stiu de când ai fost studentul meu. 5 Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: Te stiu foarte bine. . .si 5 5 cred că am simţit mult mai mult decât ai putut să-ţi dai seama, ce persoană eşti şi cu cine stau de vorbă... Pr. Dorin Picioruş: Si vă mulţumesc 5 5 5 pentru asta!... Prof. Remus Rus: în ceea ce priveşte întrebarea propriu-zisă pe care mi-ai pus-o, paradoxal, chiar dacă, în secolul al 20-lea, în special în a doua parte a secolului al 20-lea, s- 108 a spus că lucruri bune au ieşit şi de la ţară, eu m-am născut în oras. 3 Pr. Dorin Picioruş: Da, stim: la Braşov! Prof. Remus Rus: M-am născut la Braşov. Dar părinţii mei, după cel de-al doilea război mondial, s-au întors la tară, fiindcă asa 7 5 7 5 au fost vremurile, si am trăit în Munţii Apuseni. Acolo mi-am făcut şcoala. Şi am facut-o de la 6 ani, tot prin internate, prin cămine Pr. Dorin Picioruş: Da! 5 Prof. Remus Rus: ...în gazdă, am stat pe la oameni. Aşa că eu sunt plecat de acasă de la vârsta de 6 ani. N-am avut niciodată sentimentul unei apartenenţe formidabile Pr. Dorin Picioruş: fată de o localitate 5 5 Prof. Remus Rus: ...de o localitate anume, pentru că Pr. Dorin Picioruş: eraţi străinul fiecărei 5 5 localităţi (zâmbesc) unde ajungeaţi. Prof. Remus Rus: Păi numai scoală 5 primară... elementară şi primară, am facut-o în patru localităţi. . . Pr. Dorin Picioruş: Uau!... 5 109 Prof. Remus Rus: Am făcut în satul meu o clasă 116 . . .pe urmă în Berindia 117 , pe urmă în Buteni 118 , pe urmă în Almaş 119 . Deci. . .a fost un du-te-vino permanent în viata mea... Pe urmă, seminarul l-am făcut la Caransebeş 120 şi la Sibiu am făcut teologia 121 . Anul întâi, la Doctorat, l-am făcut la Bucureşti, apoi am plecat la Oxford. La fel, am mai făcut ceva şi pe la Paris, am mai făcut ceva şi pe la Heidelberg Pr. Dorin Picioruş: Da! 5 Prof. Remus Rus: ...am mai făcut ceva şi prin Statele Unite [ale Americii], şi uite aşa am ajuns înapoi, în România. . . Pr. Dorin Picioruş: Toate astea sunt 5 trecute în CV-ul dumneavoastră... însă ne-ati spus ceva fundamental: că începutul vieţii dumneavoastră a fost marcat de singurătate şi de nestatornicie. De starea de a nu fi lipit de un loc anume. 116 în satul Joia Mare, din judeţul Arad: http://ro.wikipedia.org/wiki/Joia_Mare,_Arad. 117 Ase vedea: http ://ro . wikipedia . org/ wiki/Berindia,_Arad . 118 Idem: http :llxo. wikipedia . org/ wiki/ C omuna_Buteni,_Arad . 119 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Alma%C8%99 ,_Arad. 120 Care astăzi se numeşte Seminarul teologic liceal „Episcop Ioan Popasu ". A se vedea: http://www.episcopiacaransebesului.ro/albume.php? album_id=3 1 . 121 Acum se numeşte Facultatea de Teologie „ Sfântul Andrei Şaguna ". A se vedea: http://teologie.ulbsibiu.ro/. 110 Prof. Remus Rus: Ştii ce se întâmplă?! în permanent a trebuit să mă regăsesc. Să mă regăsesc si să mă deschid fată de ceilalţi. O 5 5 5 Pentru că eu am fost cel mai mic în. . . Pr. Dorin Picioruş: familie. 5 Prof. Remus Rus: Nu în familie!... In clasa mea. Eram cel mai mic. . .şi la propriu şi la figurat. Pr. Dorin Picioruş: Am înţeles!... 5 5 Prof. Remus Rus: Deci. . .eram mic si de 5 statură şi eram mic şi la vârstă... pentru că eram mai tânăr decât toti ceilalţi. Iar 5 5 întotdeauna, când eşti mai mic, trebuie să cedezi foarte mult în fata celorlalţi. Pentru că 5 5 tu eşti cel care faci pantofii . . . Pr. Dorin Picioruş: Am înţeles!... 5 5 Prof. Remus Rus: Nu cei mari îti fac tie 5 5 pantofii... Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: în fine... viata a fost 5 pentru mine o încercare întotdeauna foarte plăcută. Chiar dacă au fost [şi] momente de restrişte, de. . .necaz, de. . .durere, totuşi, parcă le-am uitaţi. ..S-au estompat. Şi nimic nu rămâne în viată 122 decât ceea ce este frumos. 5 Iar singurătatea pe care am simţit-o, a fost singurătatea celui care are un punct de referinţă, undeva, departe... Şi, probabil, asta în memorie ne mai rămân doar lucrurile frumoase. mi-a dat mie posibilitatea să mă regăsesc în modul în care sunt acum. Părinţii mei au fost întotdeauna departe... iar eu mă raportam la ceva, ce era mereu în depărtare. Pr. Dorin Picioruş: ...La visul 5 dumneavoastră, care trebuia împlinit cumva. . .spre care creşteaţi. . . Prof. Remus Rus: ... Şi, probabil, faptul acesta, că părinţii mei au fost întotdeauna departe... mi-a dat şi mie posibilitatea, oarecum... - nu zic că am o credinţă formidabilă; pentru că nici cât grăuntele de muştar nu este. Fiindcă, dacă ar fi fost [aşa], iar fi spus Pr. Dorin Picioruş: muntelui acestuia. . . 5 Prof. Remus Rus: hotelului In tercon tin ental 123 Pr. Dorin Picioruş: Mută-te puţin mai încolo! Prof. Remus Rus: Si s-ar muta. 5 Pr. Dorin Picioruş: . . .pentru ca să avem nişte străzi mai late. . . 5 Prof. Remus Rus: ...sau să avem străzi mai late, sigur că da, mai ales că îmi place să conduc... maşina... 5 3 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Hotelul_Intercontinental din Bucure%C8%99ti. 112 Deci, nu e problema de credinţă! Ci e problema găsirii unei statornicii... în ceva ce e mereu dincolo, departe... însă, în acelaşi timp, care îţi este întotdeauna aproape. . . Fiindcă un părinte, chiar dacă îţi este departe, el îţi este aproape. Iar din acest punct de vedere, eu am găsit 124 relaţia mea cu Dumnezeu şi ca pe o relaţie de departe dar şi de aproape. Eu am simţit lucrarea [lui Dumnezeu] în viaţa mea, exact cum părinţii mei erau prezenţi în viaţa mea, [chiar dacă erau la depărtare de mine]. Faptul că am fost înstrăinat de mic . . . faptul că am bântuit în lume . . . enorm de mult, că am umblat. . .că am avut fericirea. . . Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: să umblu. . . Pr. Dorin Picioruş: A fost 5 providenţială!... Prof. Remus Rus: [Căci] puţini din generaţia mea. . . Pr. Dorin Picioruş: au călătorit atât. . . 5 Prof. Remus Rus: . . .au călătorit atât cât am călătorit eu. . .Apropo de asta! Mitropolitul Antonie [Plămădeală] 125 - Dumnezeu să-1 odihnească! - zicea, la un moment dat: „Vezi, Remus, am reuşit să te depăşesc în călătorii! Am fost şi în Japonia şi în China şi în 124 Am trăit. 125 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Antonie_Pl%C4%83m %C4%83deal%C4%83. 113 Pr. Dorin Picioruş: Am înţeles!... 5 5 Prof. Remus Rus: ...Australia... Tu nu ai fost!". Pr. Dorin Picioruş: Care a împlinit acum 3 ani de la adormire. . . Prof. Remus Rus: Da! De la adormire. . . Să-1 odihnească Dumnezeu! Deci, el mă luase ca punct de reper, pentru călătoriile pe care eu le făcusem în tinereţea mea... şi pentru experienţa pe care am adunat-o atunci. Dar să re vin... Atunci când eşti departe şi ai undeva, în spate, un punct de referinţă, cum am avut eu: pe părinţii mei. . . Pr. Dorin Picioruş: Da, familia!... Prof. Remus Rus: si familia... atunci 5 poţi! Dacă ai puţină simţire, dacă ai. . .De fapt, în momentele de singurătate găseşti lucrul acesta: posibilitatea de a te deschide, în mod infinit, spre Dumnezeu, spre credinţă. . . Probabil că aici e rădăcina credinţei mele, stii?! ... Pentru că e o credinţă care s-a născut în singurătate. De fapt, Whitehead 126 spune foarte clar, că „religia nu este altceva decât ceea ce face omul cu singurătatea lui". Pr. Dorin Picioruş: Aha. . .Am înţeles! ... 5 5 126 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Alfred_North_Whitehea d. 114 Prof. Remus Rus: Şi aici te regăseşti mereu: cu tine. . .şi cu lumea din jurul tău şi cu toti ceilalţi. Din nou. . .probabil, tot singurătatea m-a făcut să fiu extrem de comunicativ. . . întotdeauna mi-a plăcut să comunic. . .să stau de vorbă. . .la o mică bârfa. . .la o discuţie teologică... Pr. Dorin Picioruş: Să vă împărtăşiţi experienţa... Prof. Remus Rus: să îmi împărtăşesc experienţa Pr. Dorin Picioruş: oricărui doreşte. 5 5 Oricărui om, care are aceeaşi tragere de inimă pentru dialog... Prof. Remus Rus: Si nu numai 5 atât!... Mi-a plăcut să îl las şi pe celălalt să vorbească. Fiindcă, mereu mă regăsesc în ceea ce altul spune. . . M-am regăsit mereu. . . Pr. Dorin Picioruş: Am observat acest 5 lucru!... Prof. Remus Rus: ...în ce spune altul, decât în mine însumi. Niciodată nu am spus că mă regăsesc în mine ci întotdeauna m-am regăsit în celălalt. Din nou îţi spun: e exact aceeaşi problemă! Căci te regăseşti în cel ce ţi se deschide .. .Şi nimeni altul nu poate să ţi se deschidă mai bine decât cel care te iubeşte. ..şi te apreciază.. . 115 După studiile din străinătate... am venit în România... Patriarhul Justinian [Marina] 127 , de atunci, m-a primit în audienţă şi mi-a zis: „Tinere, de la 1 septembrie 1969... Pr. Dorin Picioruş: Devii translatorul 5 nostru. . .traducătorul nostru. . . Prof. Remus Rus: ...devii documentarist la serviciul de Relaţii Externe"...^ Bisericii Ortodoxe Române. „Ai învăţat engleză... Eşti omul nostru de bază aici... si cu asta om vedea noi ce se va 5 întâmpla". N-aveam casă... n-aveam unde să stăm... Pr. Dorin Picioruş: Aici, în Bucureşti. . . Prof. Remus Rus: în Bucureşti... deloc... 5 Venise chiar atunci... veşnicul întru 5 pomenire, Vasile Târgovişteanul 128 , Arhiepiscopul de Târgovişte. ... Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: El era cu un an mai în vârstă decât mine. El venise din Grecia. Si nu aveam unde să dormim... deloc... Am dormit 127 Idem: http ://ro . wikipedia . org/ wiki/ Justinian_Marina . 128 Idem: http ://www. crestinortodox.ro/ ştiri/ crestinortodox/la- targoviste-avea-un-parastas-memoria-arhiepiscopului- vasile-targovisteanul-97263.html. 116 şi prin gară... am dormit şi prin parc... Şi, în cele din urmă... Pr. Dorin Picioruş: Ca la începuturile vieţii... Prof. Remus Rus: Da!... Patriarhul Justinian ne-a dat o cameră la căminul preoţesc şi am stat. . . Pr. Dorin Picioruş: Aici, la Patriarhie!... Prof. Remus Rus: Da, la Patriarhie!... Am stat acolo o vreme... si, în cele din urmă, ne-a dat o mansardă în blocul de pe Şerban Vodă, lângă Biserica Sfântul Spiridon cel Nou. Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: Si am stat acolo, în acea mansardă, câţiva ani de zile... După aceea mi-am făcut şi eu ratele de rigoare, cum erau atunci... Pr. Dorin Picioruş: Acolo am înţeles că 5 5 era un bloc al Bisericii, care era, în mod special, pentru. . . Prof. Remus Rus: Este si acum, unde stăteau, în mare parte, oamenii Bisericii. Si...desi, din nefericire, acolo au stat si persoane mai puţin bisericoase. . . Pr. Dorin Picioruş: Am înţeles! 5 5 (zâmbesc)... 117 Prof. Remus Rus: ...fiindcă 3.S3. 3. fost 5 vremea. Blocul era central. Dar noi stăteam la mansardă... nu într-un apartament... A fost foarte plăcut!... La un moment dat am vrut să merg la Sibiu... pentru că era foarte greu să fii traducător. . . Pr. Dorin Picioruş: Patriarhia? Relaţiile 5 5 externe? Prof. Remus Rus: Aici ar fi trebuit să spun şi altceva... Fiindcă eram primul vorbitor de limbă engleză, tânăr... Fiindcă a mai fost. . . Pr. Dorin Picioruş: Cu studii!... 5 Prof. Remus Rus: Cu studii! . . .Fiindcă a mai fost si ÎPS Antim Nica 129 . 5 Pr. Dorin Picioruş: Da! 5 Prof. Remus Rus: Şi el a ştiut [limba engleză]... Din nou o personalitate uluitoare pentru viaţa Bisericii noastre. Şi el a făcut un an de zile sau doi ani de zile la Mirfield College 130 . însă, deşi şi el era vorbitor de engleză... eu, venind proaspăt, cu 4 ani de Oxford, lucrurile erau mai proaspete... şi tânăr fiind, puteam să traduc... şi aşa mai departe... Dar pentru că eram singurul teolog... singura persoană care ştia limbajul teologic... Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Antim_Nica. Idem: http://college.mirfield.org.uk/. 118 Pr. Dorin Picioruş: adaptaţi imediat limbajul viu... Prof. Remus Rus: în limbajul nostru. . .şi puteam să traduc o expresie teologică aşa cum trebuie... Fiindcă, spre exemplu, când a venit Michael Ramsey 131 la noi în ţară, în 1964. . .în Biserica Sfântul Spiridon [Nou] 132 , au angajat un traducător de la ONT 133 . Pr. Dorin Picioruş: Am înţeles!... Si a 5 5 5 făcut varză engleza, da! . . . Prof. Remus Rus: Nu!. ..Dar a utilizat o expresie foarte drăguţă... Michael Ramsey a spus, la un moment dat: „descent of the Holy Spirit". . .„pogorârea Duhului Sfânt". . . Pr. Dorin Picioruş: Da-da-da!... 5 Prof. Remus Rus: Iar traducătorul respectiv a tradus în româneşte: „aterizarea Duhului Sfânt"... Pr. Dorin Picioruş: (râd) Am înţeles! . . . Prof. Remus Rus: îti dai seama că 5 asta. . .este o mică paranteză numai. . . 131 Idem: http ://en.wikipedia. org/wiki/Michael_Ramsey. 132 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_SP/oC3%A2nt ul_Spiridon_Nou. 133 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/ONT_Carpa%C8%9Bi. 119 Pr. Dorin Picioruş: Da! Si asta e 5 5 important de subliniat, pentru traducătorii de orice limbă, care nu au studii teologice dar vor să traducă Sfinţi. Sau care nu cunosc limbajul teologic... Prof. Remus Rus: Nu poţi. . .nu poţi tară teologie să traduci Teologie. . . Pr. Dorin Picioruş: Corect!. ..Corect!... 5 Prof. Remus Rus: După cum, eu n-aş putea să traduc Chimie sau Fizică sau Matematică... Pr. Dorin Picioruş: dacă nu sunteţi iniţiat 5 5 5 în ştiinţa respectivă Prof. Remus Rus: sau orice altă ştiinţă, 5 5 ~ dacă nu sunt iniţiat cât de cât. . . 5 Apropo de asta! . . .Când eram student la Sibiu, sora unui prieten de-al meu, a venit să- i fac o mică traducere. . .Pentru că terminase o facultate de inginerie - nu mai ştiu care - şi a venit să-i traduc câteva paragrafe din engleză. Fiindcă eu am învăţat engleza când am fost student la Sibiu... Şi, în textul respectiv - n-am să uit niciodată! - se vorbea despre light industry. . . Pr. Dorin Picioruş: Da! 5 Prof. Remus Rus: Iar, în traducere, este industria uşoară.. .Dar, pentru mine, light era întotdeauna Pr. Dorin Picioruş: lumină.. . 5 120 Prof. Remus Rus: Asa că eu i-am tradus: 5 industrie luminoasă. Stii? ! ... 5 Pr. Dorin Picioruş: Ceea ce era un lucru 5 bun, pentru că eram atunci în „epoca luminoasă", în „epoca de aur"... Prof. Remus Rus: Da, a fost o epocă de „aur"... o epocă cu propria-i „lumină"... hai să-i spuneam aşa!... Despre trecut eu nu pot să vorbesc decât de bine. . . Pr. Dorin Picioruş: Pentru că a fost si 5 5 trecutul dumneavoastră. . . Prof. Remus Rus: A fost si trecutul 5 meu!. ..Şi, după cum se spune: despre morţi. . .decât de bine. . . Pr. Dorin Picioruş: Corect!... 5 Prof. Remus Rus: Despre trecut nu vorbeşti decât de bine. Fiindcă... trebuie să 5 uiti răul! Răul trebuie uitat... desi el trebuie f 5 sancţionat acolo unde se petrece. Pr. Dorin Picioruş: Dacă vrei să respiri, să fii respirabil. . .în viaţa ta. . . Şi vorbeaţi despre traducere! Când dumneavoastră ati tradus. . . Prof. Remus Rus: Pentru că eu am ajuns nu numai traducătorul Patriarhiei Române cât şi al Departamentului Cultelor. Mai mult am lucrat pentru Departamentelor Cultelor decât pentru Patriarhie. Pentru că, majoritatea delegaţiilor care veneau, trebuiau să meargă şi la Departamentul Cultelor. 121 Bineînţeles că a fost o activitate extrem 5 de intensă... Atunci, în [19]72, a fost numit Episcop Vicar Patriarhal Antonie Plămădeală. Iar el a venit cu un suflu nou în Biserică. Am făcut o revistă specială, care a apărut. . . Pr. Dorin Picioruş: La care ati fost 5 5 redactor. . .în engleză. . . Prof. Remus Rus: în engleză... Am tipărit-o în două limbi: în engleză şi franceză... şi a apărut timp de 20 de ani. [Se numea: Romanian Orthodox Church News]. Până în 1992. A fost singura revistă - o făceam pentru străinătate! - care a prezentat lumii din afară ce se întâmpla în lumea religioasă, în viaţa religioasă Pr. Dorin Picioruş: în lumea ortodoxă 5 din România... Prof. Remus Rus: Nu numai ortodoxă! Ci si din viata celorlalte culte. Bineînţeles, 5 5 9 3 atunci când ele ne dădeau informaţii... Căci, 5 ? de obicei, ezitau să ne dea informaţii. Dar asta ~ 5 e problema lor, nu problema mea!... Dar, când aveam informaţii, dădeam informaţii şi despre celelalte culte, cu cea mai mare plăcere. . . . A fost o revistă, care ar trebui studiată de toti cei care 5 Pr. Dorin Picioruş: se ocupă de istoria acelor timpuri... Prof. Remus Rus: ...privesc critic activitatea Bisericii în perioada respectivă. 122 Adică din [19] 72 şi până în [19] 92, cine vrea să vadă ce s-a întâmplat în Biserica Ortodoxă Română... şi vrea să critice ierarhia, preoţii, să meargă la revista respectivă. Fiindcă acolo va găsi... Asta dacă e deştept să o citească. . . Pr. Dorin Picioruş: Corect! . . . 5 Prof. Remus Rus: Pentru că noi am scris şi printre rânduri acolo. . . Pr. Dorin Picioruş: Lucru important. . . Prof. Remus Rus: Iar cenzura stia că noi y scriem printre rănduri\..\\\ dau numai un mic exemplu: când s-a pus problema dărâmării Palatului Patriarhal, pentru mutarea lui. . . Pr. Dorin Picioruş: ...si construirea 5 5 mausoleului... Prof. Remus Rus: ...pe care voia să îl facă Ceauşescu acolo... sus, pe deal... de fiecare dată când se întâmpla aşa ceva, noi publicam... Ce?... O monografie a Palatului Patriarhal... despre importanţa Palatului Patriarhal... în istoria Bisericii si a tării 5 5 româneşti... 5 Pr. Dorin Picioruş: Am înţeles: O 5 5 contraofensivă de bun simţ... atentă... asupra [realităţii] ! . . . Prof. Remus Rus: Fără să atacăm problema în sine... asta: „De ce vrei tu să dărâmi Palatul Patriarhal?!". Că nu puteam altfel să o facem. . . 123 Pr. Dorin Picioruş: Dar ati subliniat 5 5 importanţa... Prof. Remus Rus: Da, importanţa}... .Şi, bineînţeles, lumea stia de ce scriem. Ce s-a scris acolo... De ce Serbănescu dădea 5 materialele... Pr. Dorin Picioruş: Părintele 5 Serbănescu!... 5 Prof. Remus Rus: ...Părintele Profesor Niculae Serbănescu 134 . . .cel mai mare istoric 5 al Bisericii Ortodoxe Române... în perioada de după cel de al doilea război mondial [şi] singurul care a scris pe documente. A fost [un om] extraordinar. . .şi care ne- a ajutat [la revistă] . . . Şi vreau să vorbesc puţin despre această revistă 135 . . .Pentru că e o revistă care arată ce s-a întâmplat în Biserica noastră [în timpul comunismului], cum au activat preoţii, ce au făcut preoţii... Pr. Dorin Picioruş: cum am rezistat 5 (accentuez)... Prof. Remus Rus: cum am rezistat. . . Pr. Dorin Picioruş: cum au rezistat 5 subteran. . .cu atenţie. . . 5 134 Idem: http://biserica.Org/WhosWho/DTR/S/NiculaeSerban escu.html. 135 Se referă tot la Romanian Orthodox Church News. 124 Prof. Remus Rus: Nu... au rezistat subteran (accentuează)!... Haide să îţi dau un exemplu!... Pentru că merită să fie ştiut. . . Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: Am un coleg în Bucureşti. . .nu îi dau numele. . . 5 Pr. Dorin Picioruş: Preot 5 Prof. Remus Rus: preot în Bucureşti. . . Pr. Dorin Picioruş: La timpul actual. . . Prof. Remus Rus: Da, e încă preot... şi mi-a fost coleg. . .După ce-a venit din Elveţia (pentru că a fost trimis la studii în Elveţia), el a fost numit la serviciul de Relaţii Externe si f 5 apoi s-a preoţit... şi a fost numit preot la o capelă mică, undeva în Berceni. . . într-o zi, un şoarece a binevoit să îi fure Agneţul... Pr. Dorin Picioruş: Da, în timpul slujbei... Prof. Remus Rus: Da, a rămas fără viitoarea Sfântă Euharistie... Un şoarece, un şobolan, nu stim ce, dar a rămas fără. . . Pr. Dorin Picioruş: Pentru că şoarecele 5 5 era securist (zâmbesc). . . Prof. Remus Rus: Da, era trimis...^ spioneze, sigur că da... Şi, necăjit, s-a dus la vice-preşedintele de atunci al departamentului Cultelor - nu ştiu dacă să-i 125 dau numele sau nu...Gheorghe Nenciu, trăieşte încă. . .şi el poate să dea mărturie - şi i-a cerut ajutorul să repare Biserica. Nenciu i- a spus să facă o cerere ca să repare capela. Iar el i-a spus: „Păi, nu o pot repara, pentru că e o baracăl...". Şi Nenciu i-a spus: „Te descurci tu! Stii tu ce să faci acolo. . .". 5 Şi el ce-a făcut? A pus pe lângă clădire o schelă, a făcut un gard înalt. . .şi a reclădit. . . Pr. Dorin Picioruş: Biserica! 5 Prof. Remus Rus: Biserica... Dar până atunci. . .Nenciu i-a spus: „Vezi, tu ai acolo un primar! ...O primăreasă. . . Doamna cutărică... si trebuie să iei 5 legătura şi cu ea să vezi ce poţi să faci. . .". Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: „Dacă te lasă, dacă nu te lasă. Fiindcă, totuşi, este în oras...si ~ 5 ~ 5 5 lucrurile sunt cam dificile". Pr. Dorin Picioruş: Mai greu, da! (zâmbesc)... Prof. Remus Rus: „...să construieşti. Pentru că în oraş, o Biserică, nu merge! Noi îţi dăm aprobare numai să repari, nu şi să construiestiV\ y Si s-a dus domn Părinte al meu 5 la... primăreasă... care a zis: „Părinte, eu nu am cum să te ajut... nu ştiu ce faci acolo! . . .Dar. . .eu trebuie să bag gaze. . . Şi am să fac un şanţ la capătul străzii, ca să nu se poată circula pe strada respectivă. 126 Pr. Dorin Picioruş: Da!... Cât dumneata 5 o să restaurezi Biserica. Să faci acolo ce stii. . . y Prof. Remus Rus: „Ce faci: treaba dumitale!". Deci. . .ce vreau să spun? Că. . .s-a stiutl y Şi primăria ştia... şi cei de la departamentul Cultelor ştiau. . .dar când a fost gata, când a fost gata tot-tot-tot. . .s-a dus. . . Pr. Dorin Picioruş: să o sfinţească! . . . 5 5 Prof. Remus Rus: Cei de la Arhiepiscopie s-au supărat foarte... şi au vrut să îl răspopească pe domnul meu. . . Pr. Dorin Picioruş: Care muncise. . . 5 Prof. Remus Rus: Din răsputeri. . . Pr. Dorin Picioruş: Underground. . . Prof. Remus Rus: Şi atunci, „marii persecutori comunişti". . .l-au luat pe Părintele cutărică... şi l-au trimis preot în Austria. ..A stat cinci ani acolo. . .şi apoi a revenit. . . Pr. Dorin Picioruş: Am înţeles!... 5 5 Prof. Remus Rus: Fiindcă el ce a făcut. . .a făcut fără aprobarea Bisericii. Pr. Dorin Picioruş: Dar spre binele locaşului Bisericii!... 5 Prof. Remus Rus: Dar spre binele Bisericii! 127 Pr. Dorin Picioruş: Da. . . 5 Prof. Remus Rus: Si nu e 5 singuruîl... Mai pot da exemple. . . Pr. Dorin Picioruş: Care au 5 reconstruit. . .şi care au zidit Biserici în timpul comunismului... Prof. Remus Rus: Cred că, numai în perioada ultimă, după [19]90, s-au mai construit în tară, câte s-au construit în provincie [în timpul comunismului]... Dar nu în oraşe. în oraşe, nu! Pentru că nu li s-a permis... Doar la Sibiu s-a început... s-a pus temelia unei Biserici... care a fost terminată, am înţeles, numai după Pr. Dorin Picioruş: revoluţie 5 5 Prof. Remus Rus: după 198 9... în oraşe... nu era voie să construieşti... Dar, să stii, că la sate s-au 5 7 Pr. Dorin Picioruş: construit. . . 5 Prof. Remus Rus: s-au construit enorm de mult... S -au construit, s-au reparat şi aşa mai departe. . .Cu ajutor de la Stat. Vicepreşedintele respectiv, despre care îţi spuneam, a căzut de ce? Pentru că, la un moment dat, cei de la Durău 136 , de la schitul 3 Ase vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83st irea Dur%C4%83u. 128 de acolo, au vrut să acopere chiliile cu tablă de aramă... Pr. Dorin Picioruş: Mai nouă... să le 5 refacă... Prof. Remus Rus: Da!... Să refacă acolo... Si, bineînţeles, tabla de aramă era numai pentru construcţiile care erau la temelia socialismului ultra-dezvoltat, stii? ! ... Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: Şi a dat aprobare, ca o parte din tabla respectivă să fie dusă la Durău. Asta a fost punctul de cădere al vicepreşedintelui respectiv... care a fost pensionat înainte de vreme. . .şi. . . Căci noi nu lucram la nivel oficial. . .Niciodată. . . Pr. Dorin Picioruş: Aceste 5 reconstruiri... Prof. Remus Rus: Construirile si totul... Nu se lucra la nivel oficiali Niciodată. . .Ci numai la nivel personal. . . în [19]86...când eram aproape de punctul culminant al crizei. . . Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: a avut loc o întrunire a reprezentanţilor şcolilor ortodoxe la Boston. Deci profesorii de teologie ortodoxă, de la facultăţile ortodoxe din întreaga lume Pr. Dorin Picioruş: s-au întrunit acolo 5 129 Prof. Remus Rus: la Boston, pentru o conferinţă internaţională. Si eu, cu Părintele Constantin Voicu 137 de la Sibiu, si cu Aurel Jivi 138 - Dumnezeu să-1 odihnească! - un alt profesor de la Sibiu, de Istorie Bisericească. . .am fost numiţi să mergem Pr. Dorin Picioruş: Din partea României... Prof. Remus Rus: Din partea României la conferinţa respectivă. Şi aveam de prezentat acolo problema persoanei şi a libertăţii persoanei. Pr. Dorin Picioruş: Ceea ce noi nu 5 aveam aici... Prof. Remus Rus: Paradoxal: la noi nu exista aşa ceva... Şi întotdeauna când plecam în străinătate, cam trebuia să ai textul scris. . . Pr. Dorin Picioruş: el trecea pe la cenzură... Prof. Remus Rus: Da, îl dădeai la Departamentul Cultelor... Sau te duceai, pur şi simplu, şi vorbeai cu ei acolo... le spuneai ce cam vrei să spui... şi cu asta se termina totul! 137 Idem: http://biserica.Org/WhosWho/DTR/V/ConstantinVoi cu.html. în sursa de faţă se vorbeşte despre o participare a Părintelui Voicu la „Simpozionul internaţional Căutarea păcii dincolo de diferenţele ideologice (Detroit 1980)". 138 Ase vedea: http://biserica.0rg/Wh0sWh0/DTR/J/AurelJivi.html. 130 Dar eu, întrucât vorbeam despre libertatea persoanei .. .trebuia să am textul bine aprobat. . .şi bine parafat. Şi, la sfârşitul textului, am adăugat un mic . . . Pr. Dorin Picioruş: apendice. . . Prof. Remus Rus: apendice acolo, şi am spus că. . .în ţara noastră, cultele se bucură de libertate. . .un nu ştiu ce. . .o chestie generală, stii?!... 5 Pr. Dorin Picioruş: Se bucură de o 5 libertate aranjată ! . . . Prof. Remus Rus: Da!. ..Rolul apendicelui era acela să vadă că. . .vorbim „şi despre asta". Căci, de obicei, nu vorbeai. . . Pr. Dorin Picioruş: Despre situaţia actuală a României. . . Prof. Remus Rus: Da, sigur... nu vorbeai \...Dar - şi asta vream să-ţi spun: că întotdeauna a fost cenzură... dar omul care cenzura era om. . .şi pe urmă cenzor - după ce mi-a citit lucrarea... când era totul gata... la plecare a zis: „Hai să te conduc până afară, domnu' Remus!". Era Ilie Fonta 139 . Dumnezeu să-1 odihnească!... că si el a 5 murit... Şi a fost, o vreme, conducătorul Secretariatului pentru Culte. Dar şi după 1 990. Un om extraordinar. . . După ce am ieşit pe coridor... zice: „Ultimul paragraf să nu-1 citeşti!". Idem: http://www.culte.gov.ro/despre-noi. 131 Pr. Dorin Picioruş: Să-1 eludaţi de-acolo. 5 5 Prof. Remus Rus: Şi eu îi spun: „Păi, eu vorbesc liberi... Asta e o prezentare pentru voi. Să aveţi voi acoperire... Nu e pentru mine!". Şi asta se întâmpla în foarte multe. . . Pr. Dorin Picioruş: Adică au funcţionat 5 5 delicateţea, discreţia, bunul simţ... raporturile „neregulamentare" între oameni. Pentru că ăsta era bunul simţ „ilegal". . . Prof. Remus Rus: Era bunul simţ... „ilegal" şi al unei prietenii, care era între noi. Pr. Dorin Picioruş: Da! 5 Prof. Remus Rus: El putea să nu mă lase cu asta... şi să îmi zică: „Neapărat să citeşti chestia asta!". Dar n-a zis-o. . . A ieşit pe coridor şi mi-a zis: „Pe ăla să nu-1 citeşti!". Iar eu i-am spus: „Pe ăla nu-1 citesc. . .pentru că citesc liber!". Pr. Dorin Picioruş: Si asa se explică cum 5 5 5 s-au salvat foarte multe lucruri din patrimoniul bisericesc. Cum s-a păstrat credinţa ortodoxă în România desi nu aveam 5 5 voie să predicăm asiduu. Cum am mers mai departe, nu?!... Prof. Remus Rus: Credinţa ortodoxă s-a 5 propovăduit în Biserici. Preoţii, majoritatea, aveau voie să predice dar, întotdeauna, li se cerea asa numita actualizare. . . 5 132 Să spui că, vezi Doamne!. ..la sfârşit..., - dacă eşti la ţară - uite, ce bine merge viaţa noastră!... Pr. Dorin Picioruş: Da!. ..Că eşti integrat acolo, în munca socialistă. . . Prof. Remus Rus: Dar... Mănăstirea Ţigăneşti 140 !... Pr. Dorin Picioruş: Da, de lângă Bucureşti!... 5 Prof. Remus Rus: Aici... lângă Bucureşti... Una dintre cele mai mari 5 Mănăstiri. . .Avea o sută de Măicuţe acolo. . . Era trecută în documente... ca gospodărie... Pr. Dorin Picioruş: A Patriarhiei!... 5 Prof. Remus Rus: Nu!. ..Ca gospodărie agricolă colectivă .. .Şi a luat premiul întâi pentru cea mai bună recoltă de grâu în nu ştiu ce an. . .prin [19]70 şi nu ştiu cât. . . Pr. Dorin Picioruş: Şi chiar făceau grâu acolo?!... Prof. Remus Rus: Da-da... sigur că da!... Pentru că aveau pământ. . . Pr. Dorin Picioruş: Extraordinar!... 5 140 Idem: http://ziarullumina.ro/reportaj71a-manastirea- tiganesti-harnicia-nu-are-varsta. 133 Prof. Remus Rus: Sigur că da! . . . Pr. Dorin Picioruş: înţeleg. . . Prof. Remus Rus: Sau... atelierele de la Schitul Maicilor 141 ... care au fost dărâmate, din nefericire... Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: Alea erau ateliere. . . Pr. Dorin Picioruş: Ale Patriarhiei! 5 Prof. Remus Rus: ale Patriarhiei... La fel: Mănăstirea Pasărea 142 a avut ateliere ale Patriarhiei. [Mănăstirea] Ghighiu 143 , la fel, avea si ea ateliere ale Patriarhiei... 5 Ele erau Mănăstiri. . . Pr. Dorin Picioruş: Dar funcţionau ca 5 5 ateliere meşteşugăreşti. . . Prof. Remus Rus: Pentru că, oficial, pe hârtie, ele aveau altă denumire. Dar, în realitate, erau centre bisericeşti... unde oamenii mergeau, se rugau şi aşa mai departe... Am vorbit o ţâră prea mult despre asta... dar... Pr. Dorin Picioruş: Ba nu!... 5 141 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Schitul_Maicil or. 142 Idem: http://www.manastireapasarea.ro/. 143 Idem: http://www.manastireaghighiu.ro/. 134 Prof. Remus Rus: însă asa arătau lucrurile atunci! Pr. Dorin Picioruş: întotdeauna sunt 5 prea puţine detaliile... pentru cei care nu ştiu cum arătau lucrurile... Care nu au trecut prin. . . Prof. Remus Rus: Da, asta asa este!... ~ 5 Pr. Dorin Picioruş: Pentru că noi vom 5 publica interviul online. Teologie pentru azi are un public majoritar tânăr... Iar tinerii nu au habar... şi pentru ei toate lucrurile sunt noi... Prof. Remus Rus: Stii ce se 5 întâmplă?... Nu vreau să mi se zică: „Uite, ăsta apără [regimul comunist] !". . . Pr. Dorin Picioruş: Dumneavoastră nu 5 apăraţi... Prof. Remus Rus: Eu doar evoc. . . Pr. Dorin Picioruş: Da! 5 Prof. Remus Rus: Eu îi spun altuia. ..ce am făcut eu. Fiindcă. . . Pr. Dorin Picioruş: Corect! Si asa si 5 5 5 5 trebuie!... Prof. Remus Rus: . . .în clipa în care era nevoie de ceva, cei de la Culte apelau la Biserică. Iar Biserica era cea care rezolva o grămadă de probleme. De exemplu. . . Pr. Dorin Picioruş: Probleme sociale! . . . 5 Prof. Remus Rus: Şi probleme sociale... dar şi probleme de politică- externă...Mai ales probleme de politică- externă. Pr. Dorin Picioruş: In excursiile noastre 3 în afară... Prof. Remus Rus: Nu numai!... Uite un exemplu! La un moment dat, clauza naţiunii celei mai favorizate 144 ne-a fost ridicată, prin anii [19J80...80 şi ceva... Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: Nu ştiau ce să 5 facă!... România intrase si asa într-o criză 5 5 formidabilă... Pr. Dorin Picioruş: ...într-un con de 5 umbră... Prof. Remus Rus: ...era dezastru mare. . .si atunci, cei care au salvat Pr. Dorin Picioruş: fata României. . . 5 5 Prof. Remus Rus: . . .fata României si au 5 5 reobtinut clauza naţiunii celei mai favorizate. . .au fost oamenii Bisericii. Pot să- i dau şi cu numele, că nu e nicio problemă! 144 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Clauza_na%C8%9Biuni i celei mai favorizate. 136 Pr. Dorin Picioruş: Da-da!... 5 Prof. Remus Rus: Dar ei au făcut acest lucru! Şi cum l-au făcut? L-au invitat pe Billy Graham 145 . Pr. Dorin Picioruş: Si dumneavoastră ati 5 5 5 fost traducătorul Prof. Remus Rus: Am fost traducătorul lui. Pr. Dorin Picioruş: Să stiti că online 5 5 5 există o filă video 146 cu dumneavoastră ca translator pentru Billy Graham. Atunci când el a vizitat şi a predicat în România. Prof. Remus Rus: Mă bucur!... Deci, el a venit în tară la noi. . . 5 A Pr. Dorin Picioruş: In ce an? 5 Prof. Remus Rus: în 1985 . . .s-a petrecut lucrul ăsta. Şi a făcut o vizită prin toată ţara, a publicat şi albume... Şi era, pe de o parte, teama de mulţime. . .Teama de mulţime a y 5 existat. Hai să dau un mic exemplu!...Mi-au zis: „Vedeţi să nu faceţi mare propagandă că vine Billy Graham!". Nu trebuia să facem mare propagandă că vine Billy Graham, pentru că el era deja cunoscut în cercurile neoprotestante... Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Billy_Graham. 146 Regăsibilă aici: https://www.youtube.com/watch?v=mRm9bi2UKzc. Pr. Dorin Picioruş: Insă era cunoscut 5 numai de ei... Prof. Remus Rus: Da! Dar ce s-a întâmplat? Dar mi-au zis: „Dar, totuşi, ca să aibă lume multă - că el predica. . . Pr. Dorin Picioruş: unor mulţimi, pe stadioane... Prof. Remus Rus: pe stadioane - ei mi- au spus: Mergeţi şi începeţi cu Mănăstirea Vorona 147 !". Si am mers la hramul Mănăstirii 5 Vorona. . . Pr. Dorin Picioruş: Am înţeles!... 5 5 Prof. Remus Rus: „Că acolo vor fi. . .10.000 de oameni". Ca de obicei. . .pentru că asa veneau la hram si la vremea 5 5 respectivă... Pr. Dorin Picioruş: Iar fila online e 5 tocmai la Vorona... cu dumneavoastră la etajul unu... Prof. Remus Rus: La balcon... Da, acolo!... Si am mers. . .a venit lume. . .dar n-au 5 fost numai 10.000 de oameni. . . Pr. Dorin Picioruş: Da, păreau mai mulţi! 5 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83st irea Vorona. 138 Prof. Remus Rus: ci au fost 100.000 de oameni... Pr. Dorin Picioruş: Pentru că au venit si 5 3 neoprotestanţi, probabil. . . Prof. Remus Rus: Au venit si 5 neoprotestanţi... Veneau cu trenurile... de pe la Oradea, de pe la Arad... şi l-au însoţit pe Billy Graham Pr. Dorin Picioruş: Am înţeles!... 5 5 Prof. Remus Rus: pretutindeni, ştii?!... însă, când [oamenii Securităţii] au văzut că vine să asculte. . .atâta lume. . .ei au intrat în panică. Şi ne-au chemat în seara respectivă... ne-au chemat în cameră şi ne-au zis: „Gata, Pr. Dorin Picioruş: sistăm totul! 5 Prof. Remus Rus: Billy Graham îşi ia bagajele şi pleacă". Pr. Dorin Picioruş: După primul speech us ... Prof. Remus Rus: După prima seară... Ion Popescu, cel care a fost preşedintele Băncii Religiilor, era director- general în Departamentul Cultelor. Şi el ne-a ajutat să organizăm... ca reprezentantul Guvernului în cadrul manifestărilor respective. De fapt, el a şi căzut după asta. . . In engleză: discurs. 139 Pentru că el şi-a luat angajamentul că nu va fi lume multă, ştii?! . . . Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: Dar ce poţi să faci..? Pr. Dorin Picioruş: Evenimentele au 5 escaladat. . . Prof. Remus Rus: Domne, când cineva doreşte să audă cuvântul... cuvântul 5 Evangheliei, nu-1 poţi opri! Nu-1 poţi opri!... Dar. . .când am ajuns la Cluj, tot la fel s- a întâmplat! Am avut, la biserica reformată, seara... în curtea bisericii: peste 3.000 de oameni... Pr. Dorin Picioruş: Plus în biserică. . . 5 Prof. Remus Rus: Plus ce a fost în biserică!... Pentru că erau în curte, în biserică. . .dar blocaseră si circulaţia. . . 5 5 Iar, a doua zi, când a predicat în biserica romano-catolică din Cluj, tot aş a: au fost în jur de 15-20.000 de oameni... în parcul din jurul [bisericii]... dacă nu or fi fost şi mai mulţi. Nu ştim precis!. ..In orice caz: au fost uluitor de mulţi!... Ce s-a întâmplat atunci?!... Căci după evenimentul acesta a şi început persecuţia împotriva Bisericii. Comuniştii şi-au dat seama că credinţa nu a dispărut .. .Că este extrem de puternică şi, din această pricină, noi am început să o sfeclim 149 . Chiar dacă le-am adus clauza naţiunii celei mai favorizate. . . 5 Să fim persecutaţi. 140 Pr. Dorin Picioruş: Dar n-au profitat politic de chestiunea asta, pentru ca să spună: „Domne, uite, noi avem o mare deschidereV'l Prof. Remus Rus: Nu! Ei au dorit, din punct de vedere politic, doar să redobândească clauza. . . Pr. Dorin Picioruş: E o prostie! Prof. Remus Rus: pentru că Billy Graham era confesorul. . .preşedintelui Americii Pr. Dorin Picioruş: Am înţeles! Asta 5 5 era... Prof. Remus Rus: Ne-au dat clauza... Dar, imediat după asta, au început dărâmările... Pr. Dorin Picioruş: Bisericilor. . . 5 Prof. Remus Rus: în mod accentuat... Pentru că ei si-au dat seama, că atâta timp cât există o Biserică. . . Pr. Dorin Picioruş: sau că există mai 5 multe biserici [în România]... Pentru că nu erau numai ortodocşi [de faţă, la Billy Graham] . . . Prof. Remus Rus: Da, toti erau!... Pentru că au fost şi protestanţi, au fost şi catolici. . .Pentru că au fost aşa: Billy Graham a predicat la baptişti, la penticostali. . . 141 Pr. Dorin Picioruş: Pentru că era baptişti Nu e baptist? Prof. Remus Rus: Nu! El... nu se considera neoprotestant . . . Pr. Dorin Picioruş: Atunci, evanghelic? Prof. Remus Rus: Mai degrabă: prezbiterianl Dar a fost asumat, la noi, mai ales de baptişti... însă el a predicat la penticostali, la baptişti, la reformaţii din Cluj, la romano-catolicii din Cluj, la baptiştii din Oradea, la baptişti la Arad, la ortodocşi la Timişoara, la Sibiu, în catedrala ortodoxă, la Bucureşti în catedrala romano-catolică. . . Pr. Dorin Picioruş: Iar dumneavoastră 1- 5 aţi urmat pretutindeni. . . Prof. Remus Rus: Da! Pr. Dorin Picioruş: In tot circuitul ăsta. . . 5 Prof. Remus Rus: Dar să termin cu Suceava! . . . Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: „Domnule, Billy Graham îşi face bagajele! Au venit trei oameni de la Bucureşti şi trebuie să plece. Nu mai discutăm!"... Atunci le-am zis. . .în fine. . . Domnu' [Ion] Popescu intrase în panică. . .nu mai ştia ce să facă. . . 142 Pr. Dorin Picioruş: Cum s-o scoată la 5 capăt... Prof. Remus Rus: la capăt. . .fiindcă el a eşuat în misiunea lui, aceea de a nu aduce lume multă. Or nu el aducea lumea. . . Pr. Dorin Picioruş: Lumea venea 5 singură... Prof. Remus Rus: a venit singură!. ..Şi atunci le-am zis: „Oameni buni, nu vă supăraţi!... Domnilor, nu vă supăraţi!... Noi am început o misiune şi trebuie să o terminăm. Fiindcă, dacă n-o terminăm, dacă o întrerupem - el [Billy Graham] avea televiziunea lui proprie şi transmitea direct în America din România -". . . Pr. Dorin Picioruş: Am înţeles: situaţia 5 5 5 era şi mai groasă ! . . . Prof. Remus Rus: Da, era dificilă!... Si ~ 5 le-am spus: „Nu puteţi să faceţi lucrul ăsta în niciun cazi Fiindcă, dacă îl faceţi, vă tăiaţi 7 5 7 5 orice posibilitate [de reabilitare în faţa americanilor] . . . Pr. Dorin Picioruş: Pe urmă trebuie să 5 explicaţi pe ce motiv. . . Prof. Remus Rus: . . .si care e motivul. . . 5 Pr. Dorin Picioruş: Pentru că nu s-a 5 întâmplat niciun incident. Totul era frumos. . . 143 Prof. Remus Rus: Da, frumos!... N-am avut nici... Mi se pare că a fost undeva, un incident, cauzat anume. . . Pr. Dorin Picioruş: Cineva a ţipat!... Prof. Remus Rus: Da, în fine... Trecem peste acest aspect! Dar l-am rezolvat. . . Pr. Dorin Picioruş: Billy Graham a mers mai departe!... Prof. Remus Rus: Da: Billy Graham a mers mai departe! Şi le-am mai spus numai atât: „Domne, atâta timp cât eu traduc, nu poate să se întâmple nimic rău în România! în cadrul acţiunii noastre... Fiindcă responsabilitatea este a mea". „Păi vezi că la baptişti nu ai să traduci dumneata, pentru că traduce Vasile Talpoş 150 ". Şi le-am zis: „Domne, lăsaţi-1 pe el, că el este un om cumsecadel Şi de el răspundem noi, cei care ne-am asumat asta...". Si a fost excepţionali Nu a fost nici cea mai mică problemă... Deci Biserica a ajutat în momente de răscruce pentru Stat! Că Guvernul a fost cel care a împilat mai mult poporul, nu i-a dat de mâncare, şi aşa mai departe, [e o realitate]... dar Biserica a fost cea care a deschis posibilitatea unui comerţ cu America. Fiindcă a avea clauza naţiunii celei mai favorizate însemna un lucru extraordinar la vremea aceea. . . Ase vedea: http://istorieevanghelica.ro/tag/vasile- talpo%C8%99/. 144 Pr. Dorin Picioruş: pentru România... Prof. Remus Rus: pentru România, în plan economic. Dar lucrurile au luat o altă întorsătură! Din această pricină, probabil că puţini ştiu faptul că Billy Graham reprezintă punctul de început al persecuţiei făţişe a Bisericii de către Guvern. Pr. Dorin Picioruş: Fără voia lui. . . 5 Prof. Remus Rus: Nu, nu putea să facă nimic!... Pr. Dorin Picioruş: Dar, pentru americani, el nu era şi un pion politic venit aici? Prof. Remus Rus: Pentru americani, el a fost cel mai important pion. Fiindcă. . . Pr. Dorin Picioruş: Religios sau politic? Prof. Remus Rus: Şi religios şi politic!... Pentru că, el a fost singurul care a putut să le redea americanilor atmosfera din România. Ce s-a întâmplat în România. . .şi ce este România. Dacă România este sau nu este comunistă. După un an, de exemplu, ne-am întâlnit... Au fost 30.000 de predicatori din lume, adunaţi de Billy Graham la Amsterdam, si am fost si eu invitat acolo, si alte câteva 5 5 7 3 persoane - nu le dau numele, pentru că nu am aprobarea lor ca să le dau numele! - dar am fost invitaţi să participăm la această întrunire a evangheliştilor din întreaga lume. 145 Şi ne-am dus acolo. . . şi Billy Graham nu numai că mi-a cerut să vorbesc în fata lor, dar a vorbit şi despre libertatea religioasă din România, aşa cum el a perceput-o în timpul vizitei lui. Si s-au arătat secvenţe de film... s-au 5 5 arătat Biserici... sau arătat Biserici nou- construitc.şi aşa mai departe. Asta în 1986... Ce a urmat [însă] după, a fost [un] dezastru!... Pr. Dorin Picioruş: Prin ceea ce spuneţi dumneavoastră, subliniaţi faptul, nu numai că la noi exista toleranţă, dialog ci şi faptul că, şi acum, faţă de cine vine la noi, tot cam la fel ne comportăm . . .noi, ca Biserică. . . Prof. Remus Rus: Noi, ca Biserică. . . Pr. Dorin Picioruş: am fi un partener de dialog ideal pentru cine ar veni să discute. . . Prof. Remus Rus: Eu am înţeles că si 5 5 fiul lui Billy Graham 151 , care îi urmează în 151 Franklin Graham: http://en.wikipedia.org/wiki/Franklin_Graham. 146 misiune, a fost si el la noi în tară 152 . . .A fost si în Moldova 153 . . . Prof. Remus Rus 154 : Deci întreaga noastră problemă nu a fost să supravieţuim . . . Pr. Dorin Picioruş: în timpul comunismului... Prof. Remus Rus: . . .ci să ajutăm lumea să meargă înainte. Fiindcă Biserica întotdeauna a fost văzută ca sprijin moral pentru credincioşi. Pr. Dorin Picioruş: Un factor de 5 stabilitate! Prof. Remus Rus: Pentru că cel mai puternic factor de stabilitate a fost Biserica... Fie că a fost ea catolică, fie că a fost ortodoxă, nu are importanţă [în relaţia cu Statul]... Dar noi am fost percepuţi ca factor de stabilitate în contextul societăţii româneşti. Nu de control, cum ar zice unii. . . si 5 1 5 rău- voitorii. Biserica n-a controlat niciodată! Biserica a ajutat. Şi pot să dau mii de Imaginea supra e de la Suceava, din 1985, Billy Graham fiind cel mai înalt din imagine, în dreapta lui fiind Patriarhul Teoctist Arăpaşu iar în stânga sa Prof. Remus Rus. Fotografia am preluat-o din articolul de aici: http://istorieevanghelica.ro/2010/12/03/evanghelizarea-lui- billy-graham-in-romania-comunistal985-%E2%80%93- arhiva-foto/. 152 Intre 4-6 iulie 2008 la Timişoara, potrivit filei video de aici: https://www.youtube.com/watch7v— Qlpli9zwkc. 153 Sfârşitul primei file audio: 48. 30 de minute. 154 De aici începe a doua filă audio a interviului: 27. 04 minute. 147 exemple. . .Biserica - numai atât [aş spune]! - a dat studenţi exemplari la Medicină, la Filosofie şi aşa mai departe. . .Care s-au şcolit tocmai pentru că au beneficiat de ajutorul financiar al unor Biserici. Le-a dat burse pentru studii şi pentru viaţa lor. Şi astea nu se stiu\... y Pr. Dorin Picioruş: Nu sunt 5 mediatizate... Prof. Remus Rus: Şi pot să-ţi dau, vorba aia, cel puţin 10 exemple, pe care eu le cunosc... Pr. Dorin Picioruş: Am înţeles! 5 5 Prof. Remus Rus: Eu le cunosc. . .Pot da exemple de oameni, care au primit ajutoare din partea Bisericii, ca să poată studia. Sau dacă n-au primit în bani, au primit în haine. Pr. Dorin Picioruş: Intr-un anume fel, Biserica i-a ajutat. Acesta e lucrul important!... Prof. Remus Rus: Auzi, stii ce făceau?... îi dădea două-trei mii de lei si îi spunea: „Du-te şi cumpără-ţi un costum şi adu-mi bonul de decontare!". Pr. Dorin Picioruş: Si îl trecea în 5 5 scriptele Bisericii. . . Prof. Remus Rus: II trecea pe cheltuiala Bisericii... Pentru că au fost preoţi care au ajutat. . . 148 Pr. Dorin Picioruş: Şi acum nu se face la fel? Prof. Remus Rus: Ba daL.Si-acuma... 5 Pr. Dorin Picioruş: de foarte mulţi preoţi si credincioşi... 3 5 Prof. Remus Rus: Numai eu stiu...câte 5 persoane au fost salvate, pentru ca să nu fie aruncate afară, din casă, Pr. Dorin Picioruş: pentru că nu şi-au plătit întreţinerea! . . . Prof. Remus Rus: pentru că n-au avut posibilitatea să-şi plătească întreţinerea. . . Pr. Dorin Picioruş: Si sunt din ce în ce 5 5 mai multe aceste persoane. . . Prof. Remus Rus: Şi ele au fost ajutate de oamenii Bisericii, tară să se spună cine sunt. Şi preoţii au ajutat şi înainte [de revoluţie] şi ajută şi-acuma. . . Pr. Dorin Picioruş: Fără să stie nimeni 5 5 de ei... Prof. Remus Rus: Fără să stie nimeni de 5 ei!... Căci aşa îmi spuneau: „Remus, să nu spui la nimeni nimic! Lasă că facem. . .dregem. . .ajutăm! . . .". De aceea, mulţi zic că... Biserica a fost închisă 155 ] Că Bisericile au fost închise... As 5 Necomunicativă cu credincioşii. 149 vrea să văd [însă] câte Biserici au fost închise în Bucureşti? 5 Pr. Dorin Picioruş: In timpul regimului... Prof. Remus Rus: In timpul regimului [comunist]... Preoţii veneau la ora 8 [la Biserică] şi stăteau până după masa... la 5, la 6, la 7... Erau acolo în permanenţă. Chiar la mine, la Biserica Cărămidari 156 , erau 3 preoţi... Pr. Dorin Picioruş: Pe timpu' [comunismului] . . . Prof. Remus Rus: Da, sigur că da!. ..Erau 3 preoţi, făceau cu rândul, săptămânal... în Biserică, duminica, slujeau împreună. . . Pr. Dorin Picioruş: apoi fiecare era cu săptămâna lui... Prof. Remus Rus: In Biserică mergeai la el, stăteai de vorbă cu el [cu preotul]... şi nimeni nu te stia... 5 Pr. Dorin Picioruş: Sau Botezuri, Cununi, înmormântări ale marilor stabi 157 făcute în Biserică. . . Cred că e vorba despre Cărămidarii de Jos: http://www.parohiacaramidariidejos.ro/. Există însă şi Cărămidarii de Sus: http://bucuresti.wikia.com/wiki/Biserica_C%C4%83r%C4 % 8 3 mi dari i_de_sus . 157 Persoanelor din nomenclatura comunistă. 150 Prof. Remus Rus: Hai să îţi spun, apropo de Botezuri... şi, în special, de Sfintele Taine!... Un lucru foarte picant. . . Pr. Dorin Picioruş: Botezuri si Cununii 5 5 pentru comuniştii între ghilimele. Prof. Remus Rus: Da, pentru „comunişti"!... Un individ, sus-pus. . . Pr. Dorin Picioruş: Da, din partid!... Prof. Remus Rus: Nu-i dăm numele, pentru că Pr. Dorin Picioruş: e cunoscut. . . 5 Prof. Remus Rus: e prea cunoscut, pentru ca să îi dăm numele... într-o bună zi, prietenul meu, Părintele cutărică, primeşte un telefon de la o familie în vârstă. . .Şi îi spune: „Părinte, avem un nepoţel. . . Pr. Dorin Picioruş: Care trebuie botezat! 5 Prof. Remus Rus: Am dori să îl botezaţi. Sunteţi amabil să faceţi lucrul acesta Pr. Dorin Picioruş: acasă, fără să stie nimeni... Prof. Remus Rus: acasă?". „Da, nu e nicio problemă!". . .Şi-a luat Părintele Pr. Dorin Picioruş: ce trebuie pentru acolo 151 Prof. Remus Rus: toate lucrurile... A mers, a făcut Botezul. . .A stat puţin la masă cu bătrânii... Pr. Dorin Picioruş: Si acolo a aflat că?... 5 5 Prof. Remus Rus: Nu, nu!... Stai că e o poveste foarte drăguţă asta!... Pr. Dorin Picioruş: Am înţeles!... 5 5 Prof. Remus Rus: A stat la masă cu bătrânii. . .a plecat. . .tară să aibă Pr. Dorin Picioruş: multe detalii. . . 5 Prof. Remus Rus: fară nimic... După vreo două săptămâni primeşte un telefon. . .tot de la o pereche de oameni în vârstă şi care i- au zis: „Ştiţi, Părinte, avem un nepoţel! Am dori să îl botezaţi... Stăm la adresa 5 cutare. . .Vreţi să veniţi?!". 5 5 Pr. Dorin Picioruş: Părea să nu aibă 5 legătură una cu alta. . . Prof. Remus Rus: A fost o adresă. . .si o 5 altă adresă. . . S-a dus, la botezat, nu ştiu ce. . .a stat la un pahar de vorbă cu ei... şi a plecat... După două săptămâni, primeşte încă un telefon... şi, de astă dată, erau persoanele în cauză: tatăl si mama! 5 Au dat telefon si zic: „Stiti, Părinte, 5 77 , , 7 7 avem un băietei si vrem să-1 botezăm! Vreţi să 5 5 5 veniţi la adresa cutare... din Parcul nu ştiu care?". Pr. Dorin Picioruş: Tot în Bucureşti!... 5 5 152 Prof. Remus Rus: Da, aici, în Bucureşti... „Da, fără îndoială !"...S -a dus a treia oară. . .şi, când a intrat, a dat cu ochii de acelaşi copil. . .Erau numai părinţii şi copilul! Fără niciun invitat... pentru că era, vorba aia... Pr. Dorin Picioruş: era secretă. . . 5 Prof. Remus Rus: era secretă treaba! Dar, când s-a uitat la copil. . . Pr. Dorin Picioruş: era acelaşi! . . . 5 5 Prof. Remus Rus: era cel pe care îl botezase o dată, a doua oară... si acum era ~ 5 chemat să îl boteze a treia oară... Si le-a zis: 5 „Ştiţi, eu îl botez pe băiat! ...Dar băiatul acesta a fost botezat de mine o dată"... Si atunci si- J 5 5 au dat seama... Pr. Dorin Picioruş: că bunicii.. 5 Prof. Remus Rus: ...că bunicii din partea mamei şi a tatălui îl botezaseră. . . Deci, există în conducerea tării noastre ' 5 un individ... care a fost botezat de două ori. . .şi era cât pe-aci să fie botezat. . . Pr. Dorin Picioruş: si-a treia 5 5 oară. . .Pentru că membrii familiei au ţinut, în 5 ~ secret, să îl boteze... Prof. Remus Rus: Sunt lucruri frumoase!... Poate că acuma, cineva va zice: „Cum a putut preotul să facă acest lucru?". 153 însă, domne, de unde stia el că este acelaşi copil la un interval de. . .la o altă adresă?. . . Pr. Dorin Picioruş: S-a uitat la oamenii 5 care au cerut Botezul. . . Prof. Remus Rus: Dar... vezi!. ..El s-a dus, a făcut, aşa cum trebuia. . . Pr. Dorin Picioruş: E un exemplu de neînfricare. Pentru că, a te duce la o adresă. . .neidentificată. . .pe nepusă masă. . . Prof. Remus Rus : Asa erau vremurile ! . . . 5 Pr. Dorin Picioruş: e o dovadă de 5 curaj ... de mare curaj . . . Prof. Remus Rus: Şi curaj... dar a mers!... Este Domn Părinte în Bucureşti, bine mersi... încă lucrează... Nu e pensionar! încă lucrează... Pr. Dorin Picioruş: Asta este o istorioară 5 de Pateric! Prof. Remus Rus: O istorioară care ar merita să o cunoască toti. . . Pr. Dorin Picioruş: Da! O să o cunoască 5 mulţi... Prof. Remus Rus: Pentru că preotul, atunci când a fost chemat, s-a dus si a săvârşit 1 5 5 Taina pentru care a fost chemat... Şi au fost [multe] lucruri de genul ăsta. . . îmi aduc aminte. . .şi numele lui pot să-1 dau!... Un fost coleg de-al meu de doctorat, 154 care a fost şi protopop în Bucureşti, avea un fişier special cu... Pr. Dorin Picioruş: numere de 5 telefon! . . . Prof. Remus Rus: cu numele persoanelor speciale la care Pr. Dorin Picioruş: fusese 5 Prof. Remus Rus: fusese. . . Pr. Dorin Picioruş: Da! 5 Prof. Remus Rus: Şi pe fişa respectivă, el avea: numele, data, Pr. Dorin Picioruş: unde stă 5 Prof. Remus Rus: ce problemă a avut, şi aşa mai departe... Pr. Dorin Picioruş: O evidentă 5 5 internă!... Prof. Remus Rus: O evidentă... Si el 9 5 mergea, de fiecare dată, şi făcea... şi scria acolo. . .iar listele respective cred că încă mai există. . . Pentru că familia lui. . .băiatul si fiica lui 5 cred că nu le-au aruncat... Şi ar fi fost păcat! Pentru că asta este o mărturie a activităţii unui preot, care a lucrat, în taină, în tot Bucurestiul... Pentru că el era chemat în tot 5 Bucurestiul... 5 155 Pr. Dorin Picioruş: De către oameni ai 5 partidului... Prof. Remus Rus: De către oameni, care aveau grijă de ei. . . Pr. Dorin Picioruş: Am înţeles!... 5 5 Până acum, domnule profesor, ne-aţi vorbit despre singurătatea dumneavoastră comunicativă .. .despre momentele de realism pe care le-aţi trăit în viaţa dumneavoastră. . .Şi cred că ar trebui să ne explicaţi - aşa cum ne- aţi explicat, de-a lungul timpului, anumite nuanţe - modul în care ati ajuns la acest simt 5 5 J t dezvoltat al limbii, care se observă în traducerile dumneavoastră? Pentru că am observat grija dumneavoastră faţă de cuvinte. Faţă de locul unde trebuie pus fiecare cuvânt în parte... E un dar nativ, cu care v-ati născut. . .sau ~ 5 ati crescut acest simt al limbii? Cum intuiţi 5 5 f care e locul cuvintelor? Prof. Remus Rus: Stiti ce se 5 5 întâmplă?... Din... Pr. Dorin Picioruş: E ceva nativ! 5 Prof. Remus Rus: Da, poate să fie şi ceva nativ!... Eu am avut părinţi simpli. Tata a fost tâmplar, iar mama a fost casnică. Pr. Dorin Picioruş: Iar dumneavoastră 5 ati întrecut orice ştafetă. . . 5 5 Prof. Remus Rus: Sora mai mare a fost Profesor de Chimie la Timişoara iar cea mică 156 a rămas casnică, acasă, fiindcă exista pământul... Pr. Dorin Picioruş: care trebuia muncit, da! . . . Prof. Remus Rus: si să fie cineva, care să moştenească ceea ce este acasă, la tară. . . Problema traducerilor... Si ăsta e un 5 lucru foarte frumos!... Când am venit din Anglia în România, în 1969... am lucrat ca traducător. . . Pr. Dorin Picioruş: 7 ani, nu? Prof. Remus Rus: 7 ani... Până în 1975 am lucrat ca traducător. Pr. Dorin Picioruş: La Patriarhia 5 Română, la Relaţii Externe. . . Prof. Remus Rus: Da, la serviciul de Relaţii Externe... Şi acolo a trebuit să joc pe muchie [de cuţit] .. .mereu. . . Pr. Dorin Picioruş: cu sensurile 5 cuvintelor. . . Prof. Remus Rus: Trebuia să fii foarte atent. . . Pr. Dorin Picioruş: Să drămuiesti 5 5 cuvintele (râd)... Prof. Remus Rus: Să drămuiesti totul! . . . 5 Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 157 Prof. Remus Rus: Patriarhul Justinian [Marina] 158 întotdeauna îmi spunea: „Tinere!". Eram tânăr la vremea respectivă, îţi dai seama. . .„Tinere, vezi dacă zic ceva ce nu e bine şi ai grijă, mare grijă cum traducil". Pr. Dorin Picioruş: Pentru că eu pot să fiu obosit. . . Prof. Remus Rus: Pot să zic cine stie y ce... şi lucrurile să fie înţelese greşit. . . Pr. Dorin Picioruş: Adică avea 5 încredere în dumneavoastră. Se lăsa pe mâna dumneavoastră în timpul traducerii. . . Prof. Remus Rus: Niciodată nu mi-a zis... Pr. Dorin Picioruş: că ati tradus 5 5 defectuos... Prof. Remus Rus: că am spus ceva [greşit] . . .Dimpotrivă! ...îmi dădea mână liberă... si nu numai el! Patriarhul Justin 5 [Moisescu] 159 , care a fost... care ştia şi ceva engleză... Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: ...a fost un om extraordinar! Un intelectual fin... un patriarh grozav... Şi el ştia engleză! Nu m-a corectat A se vedea: http ://ro . wikipedia . org/ wiki/ Justinian_Marina . 159 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Iustin_Moisescu. 158 nicio singură dată. . .Când observa că nuanţez ceva, într-un anume fel, Pr. Dorin Picioruş: ştia că mergeţi pe o idee, că aveţi un plan. . . Prof. Remus Rus: zâmbea!... Zâmbea (zâmbind cu faţă veselă)!... Pr. Dorin Picioruş: In timpul discursului... Prof. Remus Rus: Da!... El nu spunea nimic. . .ci se uita aşa, lung. . .Avea Pr. Dorin Picioruş: un surâs al lui, care spunea. . . Prof. Remus Rus: şi prin asta spunea: „Ştiu că!...". Pr. Dorin Picioruş: Te-am prins! (râd) . . . Prof. Remus Rus: Te-am prins ! . . . Ştiu că nuanţezi... Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: Dar apropo de tradus. . .şi de toată problema asta. . . Pr. Dorin Picioruş: E foarte important astăzi pentru România! Prof. Remus Rus: E foarte important să se înţeleagă astăzi. . . 159 în 19... 70, dacă nu greşesc, după ce România a recunoscut Israelul 160 . . . Pr. Dorin Picioruş: Da, ca Statl . . . 5 ? Prof. Remus Rus: . . .si urma să trimitem 5 ambasada noastră la Tel Aviv 161 . Si asta, încă 5 ~ odată, pentru ca să se vadă, cam ce fel de relaţii a avut cu comuniştii asa-numitul t 5 5 Patriarh rosul 9 Este extrem de important acest lucru. . . Pr. Dorin Picioruş: Adică Patriarhul 5 Justinian [Marina] . . . Prof. Remus Rus: Da, mă refer la Patriarhul Justinian acum!... Că el a fost numit de către mulţi. . .Patriarhul rosu.. . 5 f Pr. Dorin Picioruş: Da, între 5 ~ ghilimele!... Prof. Remus Rus: Intre ghilimele, da!... Ca să vedem... Pr. Dorin Picioruş: Pe nedrept!... Prof. Remus Rus: Dar nu numai pe nedrept. . .ci într-un mod mârşav. . . Pr. Dorin Picioruş: Acum... Post 5 fac turn 162 . . . Care se declarase independent pe 14 mai 1948, cf. http://ro.wikipedia.org/wiki/Israel. 161 Ase vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Tel_Aviv. 162 Sintagmă latină: după fapt. După moartea patriarhului. . .a fost numit. . . 160 Prof. Remus Rus: Post factum. .. Sigur că da!. ..în perioada respectivă am fost chemat la departamentul Cultelor, la domnul Dogaru şi domnul Nenciu, care erau preşedinte şi vicepreşedinte, şi mi s-a zis aşa: „Domnu' Remus, mergi la Părintele Patriarh - că ei aşa îi spuneau - mergi la Părintele Patriarh şi îi spune că: miercuri, vor sosi din străinătate Pr. Dorin Picioruş: Din Israel!... 5 Prof. Remus Rus: Nu numai din Israel... din America, din Israel, şi cu Moses Rosen 163 ...Va fi o delegaţie a evreilor din diaspora...şi să îi primească foarte bine, pentru că noi suntem în procesul de recunoaştere a Israelului. Noi suntem. . . Pr. Dorin Picioruş: Vrem să trimitem 5 acolo ambasadă. . . Prof. Remus Rus: si să se vadă că 5 Biserica noastră nu este împotrivă" .. . Pr. Dorin Picioruş: Că e prietenă cu Israelul... Prof. Remus Rus: Am încercat să iau legătura cu Patriarhul. [Dar] secretarul lui nu mă lăsa să intru... până nu îi spun secretu'... Fiindcă ei mi-au spus: „Ăsta e secret de Statl Nu spui nimănui decât Patriarhului Justinian". Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 6 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Moses_Rosen. 161 Prof. Remus Rus: Secretarul lui, Cazacu, care trebuia să ştie despre toate şi despre toţi... nu m-a lăsat să intru până nu îi spun ce vreau să vorbesc cu Patriarhul. Iar eu i-am spus că nu, nu pot... pentru că e o taină... „Trebuie să îi spun personal acest lucru!". Pentru că eram la începutul activităţii mele în Patriarhie. . .Nu ştiam o serie de. . . 5 Pr. Dorin Picioruş: relaţiile dintre 5 t oamenii de acolo... Prof. Remus Rus: Luni, m-a ţinut de la 10 până la două în... Pr. Dorin Picioruş: anticameră 5 Prof. Remus Rus: si n-am intrat! Marti, m-a ţinut toată ziua: de la nouă şi până la două si nu m-a lăsat să intru... însă eu nu ştiam 5 5 despre faptul, că toţi cei care doreau să îl vadă pe Justinian, puteau să meargă după masa, pe la cinci, pentru că el se plimba anume Pr. Dorin Picioruş: în afară. . . 5 Prof. Remus Rus: în parc şi îi primea pe toti. Eu n-am ştiut lucrul ăsta la vremea 5 5 respectivă! . . .în fine. . .Dar n-am putut să intru să-i spun Pr. Dorin Picioruş: ce trebuia. . . 5 Prof. Remus Rus: să spun despre Moses Rosen şi despre ceilalţi doi. . .Nu dau numele, pentru că unul dintre ei este viu. . .şi încă activ in... 162 Pr. Dorin Picioruş: Corect!... 5 Prof. Remus Rus: ...New York... Si, miercuri dimineaţă, la ora 10, am zis aşa, în mintea mea: „Măi, ei mi-au spus mie! Este imposibil ca să nu-i dea telefon Patriarhului. . . Pr. Dorin Picioruş: ca să-1 înştiinţeze 5 5 5 Prof. Remus Rus: că s-a schimbat toată politica şi aşa mai departe". Nu-mi puteam închipui că departamentul Cultelor nu comunică, [în mod] direct, cu Patriarhul. . . Pr. Dorin Picioruş: Un gând bun! Prof. Remus Rus: mai ales un astfel de gând. ...Si m-am dus a doua zi, dimineaţa, a 5 ~ 5 * ieşit Patriarhul Justinian exact când a venit 5 delegaţia, am intrat cu delegaţia... eu fiind liniştit, având gândul că Patriarhul ştie. . . în schimb, când a început Patriarhul să vorbească... Pr. Dorin Picioruş: v-ati dat seama. . . 5 5 Prof. Remus Rus: că nu stia y nimici . . .Absolut nimic. . . Pr. Dorin Picioruş: Iar dumneavoastră 5 eraţi calul troian, care trebuia să zică ceva (râd)!... Prof. Remus Rus: Si ce-am făcut? L-am 5 lăsat o vreme să vorbească mai mult... si eu 5 163 am început să rezum. însă Moses Rosen - Dumnezeu să-1 ierte! - ştia engleză, ştia română... şi se aştepta de la Patriarhul Justinian Pr. Dorin Picioruş: să zică ceva. . . 5 Prof. Remus Rus: să zică ceva pozitivi Să vorbească despre ceva din ce s-a vorbit 164 . . .şi aşa mai departe. . . Şi l-am lăsat vreo zece minute pe Patriarh să vorbească... am intrat în panică. . .am văzut că lucrurile merg din ce în ce mai rău... mai rău... m- am ridicat de pe scaun. . .m-am dus la urechea Patriarhului. . .si 5 i-am spus: „Preafericirea Voastră, sunteţi rugat să vorbiţi pozitiv despre relaţia românilor cu Israelul, fiindcă România recunoaşte statul Israel si vom trimite f 5 ambasadori!". Şi mi-aduc aminte că... după ce i-am spus lucrul ăsta. . .Patriarhul s-a întors. . . Pr. Dorin Picioruş: S-a luminat la fată!... Prof. Remus Rus: s-a întors frumos... si 5 a zis: „Ei, după cum ziceam. . .". . . Pr. Dorin Picioruş: Despre cum ziceam? (încep să râd)... Prof. Remus Rus: ...Si a vorbit atât de 5 frumos şi despre Moses Rosen... şi despre relaţiile cu Israelul... şi despre relaţiile cu Din ce se plănuise... şi care mesaj trebuia să ajungă la Patriarh prin traducătorul Remus Rus. 164 poporul lui Israel în istorie... cu Creştinismul... 5 Pr. Dorin Picioruş: încât toti au rămas 5 5 paf... Prof. Remus Rus: Toti au rămas deosebit de încântaţi .. .de primirea pe care Patriarhul le-a facut-o. . . Dar ăsta e un semn uluitor al faptului că nu exista o comunicare clară între Biserică si 5 comunişti... 5 Deci ei [comuniştii] n-au avut curajul [să comunice direct cu Patriarhul]... sau au avut încredere în mine, ştiind că sunt la începutul activităţii. . . Pr. Dorin Picioruş: Sau poate că au crezut că aveţi o influentă mai mare decât cea pe care o aveaţi... Prof. Remus Rus: Nu cred [acest lucru]!... în fine: ce-a fost a fost!... Nu ştiu lucrurile... Dar... era clar faptul că Patriarhul Justinian [Marina] a fost ţinut în umbră.. . Pr. Dorin Picioruş: de către aparatul. . . Prof. Remus Rus: de către aparatul [politic] comunist... Vă mai dau un exemplu!... Am fost chemat într-o după masă, la el, în birou. . .era pe la 6 seara... Pr. Dorin Picioruş: la Preafericitul 5 Justinian. . . 165 Prof. Remus Rus: la Preafericitul Justinian...Eram în biroul dânsului... si mi-a 5 spus: „Vino, tinere, că am ceva. . . Pr. Dorin Picioruş: de lucru, de făcut. . . 5 ~ Prof. Remus Rus: de lucru!". M-am dus la el si Patriarhul era în biroul lui, care se afla 5 " în partea întunecată... în partea către Catedrală .. .si către Marea Adunare 5 Naţională, cum era atunci. . .si acum e Palatul t " 5 Patriarhiei. Era partea întunecoasă a Palatului. Şi el stătea întotdeauna cu o lampă aprinsă pe birou. Dar, de data asta, nu era aprinsă lampa, şi Patriarhul stătea la geam. . . Si, în fata Palatului, era o mare forfotă. 5 ~ 5 ~ Cu maşini... cu un dute-vino...si asa mai 5 5 5 departe... Şi, din vorbă în vorbă, Patriarhul îmi spune pentru ce m-a chemat. . .şi eu mi-am luat la un moment dat inima în dinţi si am 5 5 spus: „Preafericirea Voastră, nu înţeleg de ce staţi în biroul ăsta întunecat. . . 5 Pr. Dorin Picioruş: retras, da!... 5 ~ Prof. Remus Rus: în partea cealaltă este un spaţiu Pr. Dorin Picioruş: deschis. . . 5 Prof. Remus Rus: deschis... luminos si 5 aşa mi departe. . .". Şi el stă şi se uită la mine şi îmi zice: „Tinere, eu trebuie să fac lucrul ăsta!". . . (o pauză cu subînţeles) Pr. Dorin Picioruş: ...Prima dată n-a 5 avut sens... 166 Prof. Remus Rus: N-am înţeles ce vrea 5 să spună. . .„Dar, Preafericirea Voastră, sunteţi Patriarhul Bisericii noastre... si?! "...Si zice: 5 5 „Da!. ..Eu trebuie să fiu aici şi să văd tot ce se întâmplă] Pentru că aici nimeni nu îmi spune nimic". Pr. Dorin Picioruş: Ce se întâmplă la mine în Palatul Patriarhal. . .La mine în faţă.. . Prof. Remus Rus: In fată!... Era Marea 5 Adunare Naţională . . . erau maşini . . . „Eu trebuie să ştiu ce se întâmplă aici!". . . Pr. Dorin Picioruş: Si ati înţeles, că nu 5 5 5 5 / exista o relaţie... 5 Prof. Remus Rus: încă odată am înţeles 5 că Patriarhul era ţinut în întuneric. . . y Pr. Dorin Picioruş: Că nu stia ce se 5 5 petrece cu Partidul comunist. . . Prof. Remus Rus: Nu stia ce se 5 petrece. . .Nu ştia cine vine, cine pleacă, ce se întâmplă ... El nu ştia ! . . . C erb erii 1 65 din j urul lui. . .l-au încorsetat. . .si el, bine mersi. . . 5 ~ Pr. Dorin Picioruş: Nu stia nimic. . . 5 5 Prof. Remus Rus: Nu, nu stia!... ? 5 Pr. Dorin Picioruş: Primea informaţii tot 5 5 prin intermediul [unor oameni din Biserică] . . . Paznicii severi. 167 Prof. Remus Rus: Şi apropo de comunitatea evreiască, de statul Israel!... După ce i-am spus [Patriarhului secretul de Stat] ... şi au plecat oaspeţii. . . Pr. Dorin Picioruş: Delegaţia, da!... Prof. Remus Rus: ...delegaţia... 1-a chemat pe secretar şi i-a zis: „Părinte secretar, tânărul ăsta vine [de aici încolo] ori de câte ori doresteV... Pr. Dorin Picioruş: Da!... Are drum 5 deschis către (zâmbesc). . . Prof. Remus Rus: „Ori de câte ori doreşte să vină la mine!". . .Bineînţeles, m-am dus numai în cazuri Pr. Dorin Picioruş: speciale. . . Prof. Remus Rus: ...când a trebuit să transmit un mesaj... sau ceva... Fiindcă, într- adevăr, am fost folosit multă vreme ca mesager între Culte şi Patriarh . . . Iustin! . . . Pr. Dorin Picioruş: Dar asta înseamnă că 5 Preafericitul vă credita cu multă consideraţie. Chiar dacă n-a exprimat-o. . . Prof. Remus Rus: Eu sper că... a avut fată de mine... 5 Pr. Dorin Picioruş: o grijă aparte. 168 Prof. Remus Rus: o grijă aparte... şi eu, dacă ar fi să numesc câţiva oameni din viata mea, în afară de părinţii mei. . . Pr. Dorin Picioruş: cărora le sunteţi 5 5 recunoscător... Prof. Remus Rus: cărora trebuie să le fiu recunoscător... în primul rând şi în primul rând sunt profund recunoscător Patriarhului Teoctist [Arăpaşu] 166 - şi vă şi spun de ce! - şi, în al doilea rând, Patriarhului Justinian [Marina]. în al 3-lea rând, Patriarhului Iustin [Moisescu] . . .Pentru că aceştia au fost. . . Pr. Dorin Picioruş: oamenii 5 fundamentali în viaţa dumneavoastră. . . Prof. Remus Rus: oamenii cheie din viaţa mea, care m-au ajutat într-un fel sau altul. . .A mai fost încă o persoană, pe care n- am s-o numesc acuma... Dar ăştia sunt cei 5 care au dat curs vieţii mele. . . Patriarhul Teoctist, după ce a ajuns Episcop al Aradului 167 - pentru că eu am venit din Episcopia Aradului - Pr. Dorin Picioruş: Da, da!... Prof. Remus Rus: . . .am ajuns la licenţă si am făcut cerere ca să vin la doctorat. . . 5 166 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Teoctist_Ar%C4%83pa %C8%99u. 167 Din 1962, pentru 10 ani de zile, cf. http://ro.wikipedia.org/wiki/Teoctist_Ar%C4%83pa %C8%99u. 169 Pr. Dorin Picioruş: La Bucureşti! 5 3 Prof. Remus Rus: La Bucureşti... Fiindcă existau cursuri de 5 doctorat... Pr. Dorin Picioruş: Numai aici. 5 Prof. Remus Rus: la Bucureşti. Si am 5 5 făcut cerere, şi eu şi încă un coleg de-al meu, Gligor Veniamin... Părintele Gligor Veniamin 168 , preot pe lângă Arad. . .pentru ca să fiu. . . Pr. Dorin Picioruş: detaşat aici. . . 5 5 Prof. Remus Rus: Ca să mi se dea binecuvântare, pentru ca să pot să vin şi să mă înscriu la examenul de admitere la doctorat. Pomenit în articolul de aici ca Părintele Gligor Beniamin: http://www.episcopiaaradului.ro/index.php?option=c om_content&view=article&id=853:cinstirea-duminicii- ortodoxiei-in-parohia-masca&catid=49:tiri-bisericeti-locale. Fotografia sa este preluată din acest articol. 170 Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus 169 : Şi ce s-a întâmplat atunci?... Patriarhul Teoctist a primit cele două cereri: a mea si a 5 Pr. Dorin Picioruş: colegului dumneavoastră... Prof. Remus Rus: colegului meu. . .pentru ca să participăm la doctorat. Dar a zis: „Nu vă dau aprobare, până nu vă examinez!". Pr. Dorin Picioruş: In mod personal. . . Prof. Remus Rus: Si a venit exact în 5 perioada licenţei! . . .De la Arad la Sibiu, era în drum spre Bucureşti. . .şi tocmai s-a întâmplat să fie licenţa la noi, la Sibiu. . .Ne-a chemat si pe mine şi pe colegul meu. . . Pr. Dorin Picioruş: Adică licenţa în 5 f teologie... Prof. Remus Rus: Da, licenţa în teologie!... Pr. Dorin Picioruş: ...pentru ca să fie înţeles... y Prof. Remus Rus: Ne-a chemat... în ordinea alfabetică. După ce 1-a chemat pe el, 69 De aici începe a treia filă audio a interviului, care are 58. 39 minute. 171 pe colegul meu... şi 1-a examinat, [Episcopul Teoctist] fiind în comisia de licenţă. . . Pr. Dorin Picioruş: Examenul era si oral 3 3 si scris? 3 Prof. Remus Rus: Nu, se dădea numai orali... Dar era foarte complicat. Pentru că în comisie trebuiau să fie toţi profesorii. . . Pr. Dorin Picioruş: Si fiecare întreba din 3 3 materia sa... Prof. Remus Rus: Da... Cum nu eram mulţi, un examen dura cel mult o oră, o oră si ceva... 3 A venit rândul meu, m-a ascultat... s -a terminat examenul. După examen ne -a chemat sus, la rectorat: şi pe mine şi pe colegul meu. Iar Patriarhul Teoctist a zis aşa... arătând cu degetul spre mine: „Dumneata, faci cerere, pentru ca să mergi la Doctorat iar dumneata faci cerere, pentru ca să te numesc secretarul meuV\ Pr. Dorin Picioruş: Am înţeles!... Din 3 3 generaţia dumneavoastră a ochit doi oameni de viitor. . . Prof. Remus Rus: Pe mine m-a ales. . .si 3 putea să fie invers... şi cursul vieţii mele era altul... Pr. Dorin Picioruş: să fie cu totul altul. . . 3 Prof. Remus Rus: Dar pentru faptul că el mi-a deschis drumul... nu pot să nu mi-1 amintesc în rugăciune, nu pot să nu-i fiu. . . 172 Pr. Dorin Picioruş: Vă cred!... 5 Prof. Remus Rus: recunoscător... Iar, la plecarea în străinătate, după ce am ajuns aici, la doctorat, s-a dat un examen pentru trei burse: una la Oxford, alta la Paris. . . Pr. Dorin Picioruş: Una a fost a 5 Părintelui [Alexandru] Stan 170 Prof. Remus Rus: Nu!... Pr. Dorin Picioruş: Eu asa ştiam. . . 5 5 5 Prof. Remus Rus: ...a fost a lui Săbădus. . .Părintele Săbădus 171 . . .Părintele 5 5 Costandache. . .si cu mine. . .Da, au fost 94 de 5 ' candidaţii... y Pr. Dorin Picioruş: UauL.Pe cele 5 trei?... Prof. Remus Rus: Pe cele trei burse, da!... Pr. Dorin Picioruş: 94?!... In cât? In 1964? A se vedea: http://www.bisericasfantulstefan.home.ro/parinte/cv _parinte.htm. 171 Cred că e vorba de Pr. Prof. Ioan Săbăduş, din a cărui prezentare, cf. http://protopopiatul2capitala.ro/ads/view/30-parohia- sfantul-nicolae-ion-creang.html, am înţeles că dumnealui este preotul care a construit, „în mod ilegal", Biserică în timpul comunismului şi despre care ne-a vorbit în această carte Prof. Remus Rus. 173 Prof. Remus Rus: In 1965, în februarie... Pr. Dorin Picioruş: Trei din. . .94! . . . 5 Prof. Remus Rus: Am dat examenul şi. . .în fine. . .Pe româneşte: prost să fii, noroc să ai!... Pr. Dorin Picioruş: Ei, nici chiar asa!... Prof. Remus Rus: Am avut norocul în asa fel, încât am câştigat bursa!... Si am avut contracandidaţi puternici... Nu-i dau cu numele pe toţi... dar unii au fost... mulţi sunt în viată... Pr. Dorin Picioruş: Am înţeles!... 5 5 Prof. Remus Rus: Dar printre ei a fost şi Ion Bria 172 , care făcuse studii în Anglia. . . Pr. Dorin Picioruş: Da, care a adormit!... Prof. Remus Rus: a adormit în Domnul. . .care făcuse în Anglia studii. . .deja un an de zile... si am avut în el un 5 contracandidat puternic de tot. Si m-au ales!... 5 Examenul l-am dat cu profesorii noştri... dar în comisie a fost o doamnă de la 5 Universitate. Nu stiu cine este... N-am mai 5 văzut-o... A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Ion_Bria. 174 Pr. Dorin Picioruş: Care v-a chestionat 5 la Engleză! Prof. Remus Rus: M-a chestionat la engleză... Şi, după ce s-a terminat examenu', ne-au spus profesorii, care au fost acolo. . .Profesorul Liviu Stan 173 ne-a spus, că Antim Nica, Episcopul Vicar Patriarhal la vremea respecţi vă... a întrebat-o pe doamnă: „Doamnă, dintre cei pe care i-am examinat, pe cine aţi alege dumneavoastră?". „Păi, pe dumnealui!". Şi aşa am ajuns!... M-a chemat Patriarhul Justinian după asta, a stat de vorbă cu mine. . .s-a uitat la mine în sus şi-n jos. . .m- a măsurat din cap şi până în picioare. . .şi mi- a zis: Pr. Dorin Picioruş: Pentru că trebuie să specificăm faptul că, până în 1964, noi, teologii români, nu am avut burse în străinătate... Prof. Remus Rus: Deci, ce s-a întâmplat?... în 1961, Biserica noastră a devenit membră al Consiliului Mondial al Bisericilor 1 H . Si Consiliul Mondial al 5 Bisericilor a început să dea burse. . . Pr. Dorin Picioruş: Şi atunci au început să iasă 173 Idem: http://biserica.Org/WhosWho/DTR/S/LiviuStan.html 174 Idem: http ://ro . wikipedia . org/ wiki/ C onsiliul_Mondial_al_B isericilor. 175 Prof. Remus Rus: în străinătate. . .Atunci au fost în străinătate si Părintele Mitică 5 [Dumitru] Popescu 175 şi [Ion] Bria şi toţi ceilalţi... Pr. Dorin Picioruş: Toată lumea din 5 secolul al 20-lea... Prof. Remus Rus: Dar ei erau deja...[ÎPS] Nestor Vornicescu 176 , PS Epifanie [Norocel] 177 ... toţi ăştia erau deja persoane în funcţie. Ca student. . .ca student. . . Pr. Dorin Picioruş: Era un mare hop!... Prof. Remus Rus: ...eram primul student care a mers în străinătate, după cel de al doilea război mondial, pentru ca să fac teologie... Pr. Dorin Picioruş: Deci sunteţi primul student român, la teologie, care pleacă la Oxford cu bursă! . . .De la Statul român? Prof. Remus Rus: Nu! De la Consiliul Ecumenic al Bisericilor. . .Nu, nu!. ..Statul român nu dădea burse. . . Pr. Dorin Picioruş: Si ne întoarcem la 5 5 Preafericitul Justinian, care vă analizează.. . 175 Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/cv-pr-prof- acad-dr-dumitru-popescu/. 176 Idem: http ://ro . wikipedia . org/ wiki /Nestor_Vornicescu . 177 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Epifanie_Norocel. Prof. Remus Rus: El m-a analizat si mi- 5 a zis: „Tinere, crezi că ai să poţi face faţă?". . . Pr. Dorin Picioruş: De unde să stiu 5 5 acum? ! (râd) ... Să mă întorc ! . . . Prof. Remus Rus: „Bine, bine!. ..Lasă că vedem noi!". Si a venit atunci, la noi în tară, împăratul Haile Selassie 178 . . . Pr. Dorin Picioruş: Cine?!... 5 Prof. Remus Rus: Haile Selassie al Etiopiei... A venit la noi în ţară... şi m-a chemat 179 ca să ajut. . . 178 Idem: http ://ro . wikipedia . org/ wiki/Haile_S elassie_I_al_Eti opiei. Imaginea supra, a împăratului Haile Selassie I, e preluată de aici. 179 Cred că se referă la Patriarhul Justinian. 177 Pr. Dorin Picioruş: Cu translarea. . . 5 Prof. Remus Rus: Nu, avea traducător oficial!... Dar să fiu pe lângă ceilalţi, care nu intrau în grupa imediat următoare [împăratului] . . . Pr. Dorin Picioruş: Dar care aveau 5 nevoie de traducere. . . Prof. Remus Rus: Care nu erau în suita lui. . .Si m-a chemat, am fost acolo, am dus si bagajele de rigoare, tară doar şi poate... Aşa am intrat. . . Pr. Dorin Picioruş: prima intrare. . . Prof. Remus Rus: prima intrare în activitatea Bisericii. . .la Patriarhie. . .Deci: asa 5 a fost atunci!... [Am vorbit despre] Patriarhul Justinian, Patriarhul Teoctist... Patriarhul Iustin [Moisescu]! După ce am venit din străinătate... Patriarhul Iustin a fost cel care m-a urmărit pas cu pas!... Pr. Dorin Picioruş: După întoarcere. . . Prof. Remus Rus: A vrut să mă ia la Neamţ, la Seminar 180 , prima dată... Profesor la Seminar. . .Nu mi-ar fi displăcut, ştii?!... Pr. Dorin Picioruş: La cel monahal? 5 A se vedea: http://semmnt.ro/. 178 Prof. Remus Rus: Da!... Nu mi-ar fi displăcut! Dar Patriarhul Iustin mi-a zis: „Dumneata rămâi aici până când spun eu!". Pr. Dorin Picioruş: La Bucureşti! 5 5 Prof. Remus Rus: „Nu eşti de capul dumitale! Să stii asta!". . . 5 Pr. Dorin Picioruş: Adică: nu mergi nicăieri! Prof. Remus Rus: Asa a fost! Pentru că 5 în 1975, când am trecut de la serviciul de Relaţii Externe la Facultatea [de Teologie Ortodoxă din Bucureşti], a fost iarăşi un moment foarte interesant!... Mă cheamă într-o zi la el. . .vicepreşedintele departamentului Cultelor. . .şi îmi zice: „Remus, eu n-am făcut nimic pentru tine până acuma!". . . Pr. Dorin Picioruş: Cu sensul: să vă 5 ajute în mod expres. Prof. Remus Rus: Da!... „Ştii care e problema mea... şi multă vreme nu voi putea să fac prea multe". Era deja anchetat... începuse să fie anchetat pentru relaţiile lui cu Biserica... prea strânse. . .referitor la tabla de la Durău. . . Pr. Dorin Picioruş: Da, da... ceea ce ne- aţi spus anterior! Prof. Remus Rus: „Sunt zgândărit de către cineva. . .Nu stiu de cine. . . 5 179 Pr. Dorin Picioruş: Şi vreau să vă ajut! Prof. Remus Rus: Vreau să te ajut! Spune: ce vrei să fac pentru tine?". „Păi", zic... „dacă vreţi să mă ajutaţi, daţi-mi un post, plătit din fondurile de Stat, la Institutul Teologic din Bucureşti sau din Sibiu. . .oricare dintre ele...". Pr. Dorin Picioruş: Adică să intru. . . 5 Prof. Remus Rus: în învăţământ... „M- 5 ~~ am săturat de administraţie... Pentru că administraţia, pentru mine, este curat mijloc de tâmpire" . . . Pr. Dorin Picioruş: Pentru ca să fac ceea ce am învăţat să faci Prof. Remus Rus: Pentru că începusem să mă deprofesionalizez rău de tot... Rău de tot. . .Uitasem foarte multe lucruri. . . Pr. Dorin Picioruş: Era normal!... Dacă 5 ati stat atâţia ani numai cu traducerea. . . Prof. Remus Rus: Şi... el mi-a spus: „Dar de ce nu mi-ai zis până acuma, mă?! E uşor!... Pentru că si Patriarhul asta doreşte". 5 5 5 „Dar nu mi-a dat binecuvântare niciodată [pentru asta]!". „Nu... pentru că Patriarhul doreşte altceva...". 5 Şi mi-a dat hârtia respectivă. . .Am luat- o. . .Pentru că s-a făcut calculul la vechime. . . Pr. Dorin Picioruş: Cartea de muncă. . . 5 180 Prof. Remus Rus: Mi-a dat cartea de muncă, tot-tot-tot...si cu vechimea calculată. . .Tot ce îmi trebuia pentru ca să fiu numit Asistent la Facultatea de Teologie. Am venit aici. . . la Părintele Rector de-atunci. . .si 5 i-am dat hârtia... Si i-am zis: „Stiti, Părinte Rector, am venit la dumneavoastră... poate aveţi un post. . .iată am o hârtie. . . Pr. Dorin Picioruş: trimiterea! . . . 5 Prof. Remus Rus: nu stiu ce...". S-a 5 uitat la hârtie... şi Părintele [Mircea] Chialda 181 a zis: „Ştii, boierule, noi nu primim ardeleni aici!". Pr. Dorin Picioruş: AoloL.Era o altă 5 palmă... Prof. Remus Rus: Dar el era ardelean]... Pr. Dorin Picioruş: A!... 5 Prof. Remus Rus: Era de la Avrig, de pe undeva de pe lângă Sibiu. . . Pr. Dorin Picioruş: Da... dar se 5 bucureştenizase între timp!... Prof. Remus Rus: El devenise olteanl... Devenise oltean, vorba aia, aşa cum le zic eu... Decanul de atunci - nu îi dau numele, pentru că este în viaţă - îmi zice - frecându-şi barba, aşa (îmi arată gestul) - : 181 Idem: http://biserica.Org/WhosWho/DTR/C/MirceaChialda .html. 181 „Ştii, domnu' Remus, noi nu avem posturii" . . . [însă, fiind] fericit că eu vreau să merg la Sibiu... fac repede o binecuvântare către Patriarh... Pr. Dorin Picioruş: Si vă întreabă de ce 5 5 n-aţi găsit la Bucureşti!... Prof. Remus Rus: Zic: „Prea Fericite Părinte Patriarh, vă rog a binevoi a-mi aproba transferul de la serviciul de Relaţii Externe la Facultatea de Teologie din Sibiu, pentru că nu sunt posturi la Bucureşti şi, uitaţi, eu am aprobare şi nu ştiu ce". . . Mă duc cu hârtia... si îi dau cererea lui Antonie... Pr. Dorin Picioruş: IPS Antonie 5 Plămădeală... Prof. Remus Rus: Da!... El era Vicar Patriarhal. Zic: „Prea Sfinţia Voastră luaţi. . .". El mi-a luat cererea şi zice: „Păi, ce aprobare ai, mă?!". „Păi, Prea Sfinţite, uitaţi: hârtia asta!". Pr. Dorin Picioruş: Era aprobarea [de la Culte]... Prof. Remus Rus: Era pe o jumătate de coală... A4... Pr. Dorin Picioruş: cu semnătură si cu 5 5 parafa... Prof. Remus Rus: parafa, tot. . .post. . .plătit din fonduri de Stat\...A vrut 182 să îmi ia hârtia... dar îi spun: „Nu v-o dau!. ..Prea Sfinţite asta e pita mea, vorba aia... Ce mă fac tară ea?!". „Nu, nu, nu!"... Mi-a luat hârtia, a băgat-o în geantă... cererea... şi s-a dus la Patriarhul Justinian...După 10 minute mă pomenesc chemat... Pr. Dorin Picioruş: în audientă! 5 5 Prof. Remus Rus: la Palat, înăuntru!... In audientă. . .Intru înăuntru. . .si Patriarhul era în 5 5 mână cu hârtia. . . Pr. Dorin Picioruş: care trebuia să fie 5 definitivă... Prof. Remus Rus: şi îmi zice: (o pauză lungă) „E adevărată, tinere, hârtia asta?...". Pr. Dorin Picioruş: Adică: dacă ati 5 5 obţinut-o pe drepţi Prof. Remus Rus: Zic: ,JDa, Prea Fericirea Voastră!...". Stă, se uită la mine... Zice: „Dar ştii că eu mă zbat să primesc astfel de posturi de la Stat. . .şi mie nu mi-au aprobatul E adevărată?!!". Pr. Dorin Picioruş: Am înţeles acum!... 5 5 Prof. Remus Rus: „Da, Prea Fericirea Voastră, e adevărată !...". Pr. Dorin Picioruş: „Cum ati obţinut- 5 " 5 5 o?". Asta era ideea, nu?!... 183 Prof. Remus Rus: Zice: „Da, dar cum ţi s-a dat?! E adevărată?!! Tinere asa e?! E 5 bună?!!!". „Prea Fericirea Voastră", zic, „doamna Dinescu, şefa de cabinet... O putem suna. . .şi ea vă poate confirma, dacă este sau nu este Pr. Dorin Picioruş: reală 5 Prof. Remus Rus: reală hârtia...". „Dar de ce vrei să pleci la Sibiu, tinere?!". „Păi", zic, „Prea Fericirea Voastră, am fost la Părintele... Pr. Dorin Picioruş: Si nu sunt olteanl... 5 5 Prof. Remus Rus: şi mi s-au spus că nu sunt posturi... şi eu sunt ardelean... şi plec in... Pr. Dorin Picioruş: Ăsta e „un defect"! Prof. Remus Rus: Ardealul meu, Prea Fericirea Voastră!". încă odată mi-a zis atunci: „Tinere... Pr. Dorin Picioruş: rămâi aici! 5 Prof. Remus Rus: Nu!...I-am mai adăugat: „Ştiţi... sunt fiu duhovnicesc al Episcopiei Aradului"... La care el îmi zice: „Nu, tinere! Nu eşti fiu duhovnicesc al Aradului ci eşti fiul duhovnicesc al Patriarhului Justinian şi faci ce îţi spune Patriarhul Justinian si te duci unde el te 5 trimite, nu unde vrei dumneata, pentru că el a investit în tine". 184 Pr. Dorin Picioruş: ...încredere si v-a 5 5 trimis la studii... Prof. Remus Rus: I-a chemat pe cei doi conducători ai Facultăţii noastre. . . Pr. Dorin Picioruş: de Teologie, de la Bucureşti... 5 Prof. Remus Rus: Da. . .si. . . 5 Pr. Dorin Picioruş: în câteva minute. . . 5 Prof. Remus Rus: a doua zi am fost angajatul Facultăţii de Teologie din Bucureşti... 5 între timp însă... catedra de Istoria Religiilor a fost desfiinţată... Au desfiinţat-o pentru că l-au pensionat pe Părintele Emilian Vasilescu 182 ... Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: ...de vrednică pomenire... Pr. Dorin Picioruş: autorul manualului 5 Prof. Remus Rus: autorul manualului. . . Pr. Dorin Picioruş: de Istoria 5 Religiilor 183 . . . 182 Idem: http://biserica.Org/WhosWho/DTR/V/EmilianVasiles cu.html. 183 Imaginea e preluată de aici: http://www.okazii.ro/bibliofilie/alte-carti-de- colectie/istoria-religiilor-emilian-vasilescu-a 1 243 69669 . Prof. Remus Rus: ...Un om extraordinar. Dumnezeu să-1 pomenească... întru împărăţia Sa!. ..Un om formidabil a fost... Şi, ca să scape de el, au desfiinţat catedra! . . . Şi eu am venit asistent aici, [la Bucureşti]... şi m-au dat asistent la cel mai rău profesor din facultate, la vremea respectivă, care era Părintele Niculae Şerbănescu. . .Cel mai exigent şi cel mai rău. . . Pr. Dorin Picioruş: Am înţeles!... In 5 5 sensul că trebuia să fiţi brici m . . . 5 Prof. Remus Rus: îţi cerea să fii brici, stii?!... 5 Pr. Dorin Picioruş: Si ăsta e „un rău" 5 5 " necesar. . .dacă vrei să faci excelenţă (râd). . . întotdeauna sclipitor. Foarte bun în toate. 186 Prof. Remus Rus: Auzi...stii cum e: 5 înveţi de la toti\ De la toti înveţi câte ceva, t f 5 5 7 stii?!... 5 Pr. Dorin Picioruş: Da! ...Dar e bine să fii 5 pus la treabă [în mod serios] . . . Prof. Remus Rus: In fine... eu îl cunoşteam pe Părintele Şerbănescu... pentru că era si şeful Arhivei Patriarhiei. . .Si în cei 6 5 f J 5 ani... Pr. Dorin Picioruş: Al Bibliotecii. . . 5 Prof. Remus Rus: Nu! Al Arhivei. . . Pr. Dorin Picioruş: Am înţeles! Ceva 5 5 aparte. . .nu în cadrul Bibliotecii. . . Prof. Remus Rus: Şi în perioada respectivă... cât a fost el arhivar... noi discutam}. Eram prietenii... Mâi beam şi câte o cafea din când în când. . . Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: Adică, nu... Dar, ca profesor, era Pr. Dorin Picioruş: Cu lucruri stricte. . . 5 Prof. Remus Rus: intransigent. . . Pr. Dorin Picioruş: Dar nu vă e dor 5 de. . .seriozitatea asta? Prof. Remus Rus: Ba da!... (spus cu tristeţe) 187 Pr. Dorin Picioruş: Nu?!... 5 Prof. Remus Rus: Ba da!... Pr. Dorin Picioruş: N-ar trebui să fim 5 pătrunşi de această seriozitate în relaţiile dintre noi? Prof. Remus Rus: Ar trebui să fim. . . Pr. Dorin Picioruş: Să avem respect, reverenţă fată de ierarhia valorică? Prof. Remus Rus: . . .Relaţia era cu totul şi cu totul alta la vremea respectivă. ..Spiritul german, vechi, al relaţiilor dintre oameni. . . Pr. Dorin Picioruş: era în oasele 5 teologului... Prof. Remus Rus: ...era specific nouă... De ce era spirit germani Pentru că foarte mulţi dintre Profesorii care erau aici 185 . . .au venit de la Cernăuţi. . . Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus : . . . stii? ! . . . 5 Pr. Dorin Picioruş: Da!... De la 5 Facultatea de Teologie de la Cernăuţi 186 . . . La Bucureşti. 186 Universitatea de la Cernăuţi a funcţionat în perioada 1875-1918 având trei facultăţi: Teologie, Drept şi Filosofie. Facultatea de Teologie a început să funcţioneze cu 7 profesori, printre ei fiind Vasile Mitrofanovici, Eusebie Popovici, Isidor de Onciul şi Vasile de Repta. în cadrul 188 Prof. Remus Rus: Cei de la Cernăuţi au venit cu spiritul german de acolo... Pr. Dorin Picioruş: Pentru că trebuie să spunem că Bucureştiul a apărut după Cernăuţi ca facultate 187 ... Prof. Remus Rus: Da, Universitatea de la Bucureşti a existat în secolul al 19- 5 lea 188 ...Dar când s-a închis Universitatea de la Cernăuţi, profesorii de acolo. . . Pr. Dorin Picioruş: au migrat. . . Prof. Remus Rus: au migrat, au venit aici... Si au adus si duhul ăla... duhul 5 5 Cernăuţiului... Austriac, german... Şi el se păstra. . . Pr. Dorin Picioruş: In relaţiile dintre 5 5 dumneavoastră si subalterni. . . 5 facultăţii se studiau următoarele materii: Studiul biblic şi Exegeza Vechiului şi Noului Testament, Istoria Bisericii, Dogmatica şi Teologia fundamentală, Dogmatica specială, Teologia morală, Dreptul bisericesc, Teologia practică, Limbile Ebraică, Greacă şi Slavonă bisericească. Durata studiilor era de 8 semestre sau 4 ani, iar limba de predare era germana, cu excepţia Teologiei practice, care se preda în limba română şi ucraineană. Cf. art. http://mdd.orionmedia.ro/index.php/cultural- mainmenu-37/679-istoria-universitatii-din-cernauti. 187 Facultatea de Teologie de la Bucureşti s-a înfiinţat la 12 noiembrie 1881, cf. http ://ro . wikipedia . org/ wiki/Facultatea_de_Teolo gie _Ortodox%C4%83. Pe când Facultatea de Teologie de la Cernăuţi era din 1875. 188 E fondată la 1864, cf. http ://ro . wikipedia . org/ wiki/Universitatea_din_Bucu re%C8%99ti. 189 Prof. Remus Rus: Şi pe urmă mi-au dat să fac Paleografie veche. . . Pr. Dorin Picioruş: creştină. . .Slavă? 5 5 Prof. Remus Rus: Românească!... Să descifrez manuscrisele româneşti... Asta n-a fost o problemă [pentru mine] ! Pentru că noi, la Sibiu, am făcut, în cadrul Istoriei Bisericii Române, făceam. . . Pr. Dorin Picioruş: Slavonă 189 !... 5 Prof. Remus Rus: Nu! Făceam Paleografie românească . . . Descifram manuscrise, stii?!...Si-asta m-a făcut să stiu să descifrez vechile manuscrise româneşti. Pr. Dorin Picioruş: Si acesta e un mare 5 5 atu pentru un teolog! . . . Prof. Remus Rus: După un an de zile...s-a schimbat si rectorul de la vremea 5 respectivă... Care a avut... o ezitare faţă de mine... Şi noul rector mi-a spus: „Dumneata trebuie să faci Greacă si Latină!"... Am 5 acceptat să predau Latină... dar Greacă n-am acceptat. I-am spus că mi-e prea greu ca să predau şi Greacă şi Latină. Dar tot am predat vreo doi ani de zile si Greacă si Latină... iar 5 5 apoi m-au numit Lector suplinitor. Lector suplinitor la. . . Teologia fundamentală. Pr. Dorin Picioruş: Deci ati fost de 5 5 Istoria Religiilor. . . Cu sensul: grafie chirilică. 190 Prof. Remus Rus: de Latină... apoi Lector la Teologie fundamentală.. . Pr. Dorin Picioruş: sau Apologetică. . . Prof. Remus Rus: sau Apologetică... Pr. Dorin Picioruş: ...asa cum o 5 5 cunoaştem noi [acum] . . . Prof. Remus Rus: Deci am predat Teologie fundamentală vreo 4 ani de zile. . .După care am zis: „Domne, e timpul să reînfiinţăm catedra!...". Pr. Dorin Picioruş: Să reînfiinţăm 5 5 catedra de Istoria Religiilor. . . Prof. Remus Rus: Şi cu relaţiile pe care le mai aveam... la departamentul Cultelor. . .prin unul dintre directorii care erau acolo, la Relaţii Externe... Eugen Munteanu 190 - Dumnezeu să-1 odihnească si 3 pe el! - m-a ajutat să facem o conferinţă de Istoria Religiilor. Să înfiinţăm catedra la nivel de conferinţă. Pentru că, atunci cred că nu aveam nici vechimea necesară pentru ca să ocup postul universitar. Si asa am reînfiinţat catedra de Istoria 3 5 J f Religiilor... şi am fost numit Conferenţiar suplinitor. . . Amintit în articolul de aici: http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA- AGERO/COMENTARII/Activitatea%20departamentului% 20cultelor%20in%20atentia%20securitatii%20 1 %20de%20 Adrian%20Nicolae%20Petcu.htm. 191 Deci, de pe post de Asistent am trecut pe post de Lector... la o altă catedră... şi nu am concurat cu alţii pentru un post... Am rămas pe postul cu care venisem... tară să iau, cum se spune, pâinea altuia... catedra altuia... Tot ce am făcut, am făcut să ridic acelaşi post la o altă treaptă, la o altă treaptă. . . Da!... Apoi am dat concurs de titularizare... si m-am titularizat ca si 5 5 Conferenţiar. Iar ca Profesor. . . Pr. Dorin Picioruş: Iar catedra [de Istoria Religiilor] în ce an s-a reactivat! Prof. Remus Rus: S-a reactivat - dacă îmi aduc bine aminte - prin anul 1 98 ... şi 2 .. . Pr. Dorin Picioruş: Deci înainte de 5 revoluţie! 9 A Prof. Remus Rus: înainte de revoluţie!... Pr. Dorin Picioruş: Am înţeles! 5 5 Prof. Remus Rus: Am predat Istoria Religiilor până la revoluţie... şi, după revoluţie, imediat, în 1 990, când am intrat noi în 1990-1991... Pr. Dorin Picioruş: în Universitate. . . 5 Prof. Remus Rus: am făcut dosarul pentru Profesor plin. . . Pr. Dorin Picioruş: pentru profesorat. . . Prof. Remus Rus: Da!... Şi - după cum era obiceiul atunci - prin Serviciul de 192 învăţământ al Patriarhiei Române - că ei făceau numiri şi nu Universitatea - am primit aprobarea Ministerului învăţământului pentru postul Pr. Dorin Picioruş: de Profesor 5 Prof. Remus Rus: de Profesor plin... şi s-a schimbat, totodată, şi titulatura catedrei. Tot Biserica a schimbat titulatura catedrei! La Serviciul de învăţământ au schimbat-o... Si 5 5 astfel, din Istoria Religiilor a devenit Istoria şi Filosofîa Religiilor. Şi mi-au cerut să nu renunţ la conceptul de filosofie, pe care eu îl introdusesem, ca un curs special, în cadrul catedrei de Teologie fundamentală. Pr. Dorin Picioruş: Am înţeles!... 5 5 Prof. Remus Rus: în Teologie 191 nu s-a făcut deloc Istoria Filosofieil . . . Pr. Dorin Picioruş: Istoria ideilor 5 filosofice... Prof. Remus Rus: Nu s-a făcut deloc!... Pentru că nu aveam voie să facem Filosofie la Facultăţile de Teologie din România. Şi mi s-a zis să păstrez vechea structură... Si astfel am făcut o catedră 5 specială pentru Istoria Filosofiei. Şi la ea au predat, câţiva ani, profesori de la Facultatea de Filosofie. Pr. Dorin Picioruş: Si acum s-a 5 5 desfiinţat!... 5 1 La Facultăţile de Teologie din România. 193 Prof. Remus Rus: Iar au desfiinţat- 5 o... Nu stiu de ce! Dar există, totuşi, la secţia 5 ~ 5 ' 5 Didactică... Teologie Didactică... un curs de Filosofîe creştină, pe care încă îl mai predau... tot eu... Deci cam ăsta a fost, în mare, cursul [evenimentelor]... până acum. Iar altceva ce poţi să adaugi?!... Nimic altceva, decât că, în viaţă, am făcut nu ce mi-a plăcut ci ce mi s-a cerut să fac. . .în permanenţă. Pr. Dorin Picioruş: Dar, pe urmă, v-aţi regăsit în ceea ce aţi făcut? Prof. Remus Rus: Păi, n-ai cum să te regăseşti! Pentru că atunci când traduci, de exemplu, sute de pagini... Sute de pagini am tradus... pentru... Pr. Dorin Picioruş: Patriarhie. . . 5 Prof. Remus Rus: Nu numai pentru Patriarhie. . .ci şi pentru cei de la Culte. . .Dacă aveau nevoie de un document, de o carte. . .de nu ştiu ce în limba engleză. . .automat puneau mâna pe telefon şi ziceau: „Vezi că avem nevoie!... Ce faci? Traduci? Fă-ne!" si asa mai 5 5 departe... Mă regăsesc în ce sens? Că pot să mulţumesc celor care m-au trimis în 5 străinătate... că mi-am împlinit meseria de traducător... pentru care am fost trimis: să învăţ limba engleză si să traduc cărţi si să fac 5 O 5 5 5 cele necesare pentru Biserică. Sub aspectul acesta mă regăsesc! Mie mi-ar fi plăcut să traduc şi să translatez... 194 Pr. Dorin Picioruş: sensurile dintr-o 5 limbă în alta... Prof. Remus Rus: Da, asta mi-a plăcut foarte mult! Gurile-rele spun că am fost bun.. .la lucrul ăsta. . . Gurile-rele aşa spun. . . Pr. Dorin Picioruş: (râd). . . Prof. Remus Rus: Că am fost bun şi că mi-am făcut bine... meseria. In orice caz, oriunde am apărut în public, acolo unde am fost, zic eu... Pr. Dorin Picioruş: v-ati făcut 5 5 meseria. . .sau vocaţia, mai bine zis. . . Prof. Remus Rus: am tradus cum trebuie... Pr. Dorin Picioruş: Deci nimeni nu s-a 5 plânşi... Prof. Remus Rus: Nu numai că nu s-a plâns... dar nu am fost interpelat de cineva, că aş fi zis ceva greşit în limba engleză. . . Pr. Dorin Picioruş: Am înţeles!... 5 5 Prof. Remus Rus: (râde) Cam aşa au stat lucrurile... Pr. Dorin Picioruş: Clientul a fost 5 mulţumit (zâmbesc) ... şi totul s-a petrecut foarte bine... 195 Prof. Remus Rus: Clientul a fost bine (zâmbeşte), frumos... Depindea numai de modul în care erai înţeles. . . y Pr. Dorin Picioruş: Pentru un traducător 5 e foarte important - că de aceea v-am întrebat despre simţul limbii - să ştie care e cuvântul care se potriveşte într-un text. Eu am observat, citind traducerile dumneavoastră, că nu apar în ele cuvinte ca nuca în perete. . . Şi mă explic! Există traduceri care aduc la zi, neologizează textele... mai ales cum traducem noi, Sfinţii Părinţi... însă, la un moment dat, există riscul ori prea marii arhaizări ori prea marii neologizări a textelor sfinte. Si cei care nu au simţul limbii române 5 f cad în păcatul şcolii ardelene, care a încercat să facă o limbă română latinizată, până au transformat-o în limbă păsărească.. . Aşadar, cum trebuie să ne ferim de faptul de a da mostre de limbă română imposibilă? Prof. Remus Rus: Apropo de limbă!... A fost un eveniment interesant în viata mea. . .o 5 experienţă oarecum extrem de interesantă. Ii zic interesantă, pentru ca să nu îi spun altcumva... Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: In 1990, în februarie... m-au chemat la Facultatea de Filosofie, pentru ca să predau Istoria şi Filosofîa Religiilor. Pr. Dorin Picioruş: Aici, la Bucureşti? 5 7 5 196 Prof. Remus Rus: Da, la Bucureşti! Erau două catedre: Istoria Religiilor şi Filosofici Religiilor. Pr. Dorin Picioruş: Da! 5 Prof. Remus Rus: Ca să predau cele două discipline. Şi, bineînţeles, m-am dus acolo. . .Dar, când am început să vorbesc, Pr. Dorin Picioruş: La cursuri! 5 Prof. Remus Rus: la cursuri. . . Pr. Dorin Picioruş: Oamenii au fost 5 surprinşi de care fapt? Prof. Remus Rus: limbajul pe care eu îl foloseam i-a nedumerit puţin. . .pe studenţi. . . Pr. Dorin Picioruş: Nu era din peisajul cu care ei erau obişnuiţii y y Prof. Remus Rus: Nu era din peisajul lor!. ..Era un alt limbaj. . . Pr. Dorin Picioruş: cu altă marcă... cu 5 altă amprentă. . . Prof. Remus Rus: ...cu altă impresie .. .Şi atunci mi-am dat seama: „Domne, stai!... Noi am fost închişi în graniţele noastre Pr. Dorin Picioruş: teologice şi am vorbit numai pentru ai noştri, care ne înţeleg. . . 197 Prof. Remus Rus: si am vorbit numai 5 pentru ai noştri şi acum trebuie să fac efortul Pr. Dorin Picioruş: de a transla din 5 limba română în limba română. . . Prof. Remus Rus: de a mă face înţeles si f 5 de cei care nu sunt teologi". Şi să ştii, că cei 10 ani de zile cât am predat la Filosofie, până în 2002... Pr. Dorin Picioruş: Dar dumneavoastră 5 cochetaţi şi cu Teatrul... Trebuie să spuneţi acest lucru! . . . Prof. Remus Rus: Da!... Pr. Dorin Picioruş: Aveţi deschideri 5 5 multilaterale: Filosofia, Teologia şi cu Artele Cinematografice... Prof. Remus Rus: Teatrale!... Da, predau şi acolo de prin anii 2000. . . Pr. Dorin Picioruş: Am spus asta cu sensul, că teologii nu sunt improprii altor limbaje... Prof. Remus Rus: Fără îndoială!... Nu vreau să mă împopoţonez cu laude!... Dar faptul că am intrat în medii diferite Pr. Dorin Picioruş: de al nostru. . . 5 Prof. Remus Rus: a însemnat că pot înţelege foarte bine orizontul de aşteptare al altora. Pentru că eu am avut studenţi si de la 5 5 Filosofie şi de la Sociologie şi de la 198 Istorie... si de la Teatru si de la 3 3 Cinematografie. Pr. Dorin Picioruş: Si la Academia 3 3 Religiilor sau cum se numea. . . Prof. Remus Rus: Da, si la Academia ~ 3 Religiilor]... Şi acolo am avut o altă experienţă... Pentru că şi acolo lucrurile erau diferite... Era o altă perspectivă, o altă abordare... Iar eu a trebuit să mă acomodez cerinţelor studenţilor mei. . .mai degrabă decât să îi oblig pe ei să se acomodeze limbajului meu. Pr. Dorin Picioruş: Am înţeles!.. .A fost 3 5 o condescendentă fată de studenţii dumneavoastră... Prof. Remus Rus: Nu a fost un mod de condescendentă ! . . . y Pr. Dorin Picioruş: Ba da! Puteaţi să vă 3 5 închideţi în limbajul dumneavoastră şi să nu învăţaţi niciodată limbajul altora. . . Prof. Remus Rus: Dimpotrivă: a fost o relaţie de prietenie, zic eu. . .Trebuia să învăţ! Eu trebuia să învăţ. Eu trebuia să mă deschid. Pr. Dorin Picioruş: Si studenţii au 3 3 5 învăţat de la dumneavoastră multe lucruri! Prof. Remus Rus: Sper!... Pr. Dorin Picioruş: E sigură treaba!... 199 Prof. Remus Rus: Căci dacă tu nu esti 5 deschis fată de ei. . . 5 Pr. Dorin Picioruş: nici ceilalţi nu o vor 5 5 face... Prof. Remus Rus: Căci n-ai cum să comunici, dacă nu vorbeşti acelaşi limbaj. . . Iar în ceea ce priveşte traducerea... Dumnezeu mi-a dat darul acesta de a putea să traduc... Pr. Dorin Picioruş: Să simţiţi unde 5 5 5 trebuie să puneţi cuvântul. . . Prof. Remus Rus: Să simt că aduc limba, pe care o traduc, mai aproape de cititor... De fapt, la un moment dat - acum nu o mai trăiesc aşa de mult - cele două limbi pe care le-am vorbit, engleza şi româna, erau atât de aproape... Pr. Dorin Picioruş: s-au întrepătruns în fiinţa dumneavoastră. . . 5 Prof. Remus Rus: încât. . . Pr. Dorin Picioruş: vorbeaţi în 5 5 amândouă în mod egal. . . Prof. Remus Rus: ...când eram obosit, nu mai puteam să vorbesc română ci engleză... Pr. Dorin Picioruş: Asta nu ştiam! Nu 5 5 mi-aţi spus-o niciodată. . . 200 Prof. Remus Rus: Deci, când sunt obosit tare... de tot, atunci nu vorbesc româneşte ci vorbesc în engleză. Nu ştiu de ce. . . Pr. Dorin Picioruş: Deci Profesorul 5 Remus poate să şi viseze în limba engleză. . . Prof. Remus Rus: Poate... să viseze, dacă mai are vreme de visat. . . Pr. Dorin Picioruş: (surâd) Prof. Remus Rus: Sunt aspecte pe care... Pr. Dorin Picioruş: le intuieşti, le simţi când traduci... Prof. Remus Rus: le simţi când traduci... Şi să ştii că vechii greci aveau un lucru extraordinar: ei credeau că toti care se ocupă cu lucrarea minţii sunt sub inspiraţia zeilor. Pr. Dorin Picioruş: Da! E adevărat!... 3 Prof. Remus Rus: . . .că erau inspiraţi de zei... Pr. Dorin Picioruş: Asta era mentalitatea 3 păgânilor. . . Prof. Remus Rus: Asta era mentalitatea păgânului. . .Dar, daţi-mi voie să zic, că atunci când te ocupi, într-adevăr, cu activitatea intelectuală sunt momente în care îti vine [inspiraţia] . . . 201 Pr. Dorin Picioruş: harul lui Dumnezeu, care te iradiază, te luminează. . . Prof. Remus Rus: vine în tine... Insă sunt prea păcătos ca să zic că vine harul lui Dumnezeu. . . Pr. Dorin Picioruş: De ce?!... 5 Prof. Remus Rus: De aceea spun: mă inspir ă\ Probabil că sunt prea... în afară... şi de aceea nu am parte [de lucrarea] lui Dumnezeu. . . însă 77 simţi cum lucrează în tine (o tăcere plină de înţeles). . . Pr. Dorin Picioruş: Da, în mod evident!... Prof. Remus Rus: Simţi că îti dă acel 5 5 ceva. . .în momentul acela trăieşti ceva. . . 5 Pr. Dorin Picioruş: care nu tine de 5 9 cunoaşterea ta, de experienţa ta. . . Prof. Remus Rus: Nu tine deloc!... Dar. ..o poţi traducel... Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: Prima dată când am tradus eu la Institutul Teologic din Bucureşti a fost o prelegere, ţinută de un american, venit de la Consiliul Ecumenic al Bisericilor. . . Erau toţi profesorii mei în faţă, acolo. . .eu eram sus. . .la prima mea apariţie ca traducător... şi individul respectiv a vorbit 202 despre „next door neighbor"... (tăcere semnificativă). Traducerea românească ar fi: „vecinul de la usa următoare". . . 5 Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: Your neighbor, next door neighbor [vecinul tău, vecinul de alături] . . . însă atunci nu am fost în stare să redau cuvântul [neighbor] în limba română... Nu ştiam bine cum să-1 traduc. . .pentru că nu suna bine vecinul... Mă gândeam: „Vecin, vecin, vecin?!"... Si atunci... îi datorez deschiderea 5 ochilor 192 domnului Profesor Nicolae Chitescu 193 . . . Să-1 ierte . . . 5 Pr. Dorin Picioruş: De Dogmatică] . . . Prof. Remus Rus: De Dogmatică] . . .Să- 1 ierte Dumnezeu si să-1 odihnească! 5 Dogmatician fiind, el şi-a dat seama imediat ce trebuia eu să zic. Pentru că si-a dat seama 5 că nu e problema vecinului, nici a aproapelui. . .ci problema semenului. . . Pr. Dorin Picioruş: Neighbor. Prof. Remus Rus: Neighbors. . .semeni. . . Şi mi-a şoptit. . .Iar dacă îi datorez cuiva, încă un cuvânt în viată, este domnului Profesor Chitescu. . . 5 Cu sensul de înţelegerea contextului. 193 A se vedea: http://biserica.Org/WhosWho/DTR/C/NicolaeChitesc u.html. 203 Pr. Dorin Picioruş: de Dogmatică la Bucureşti... 5 Prof. Remus Rus: Da!... Dar cu atâta delicateţe mi-a şoptit. . . Pr. Dorin Picioruş: Pentru că si-a dat 5 5 seama că sunteţi într-o încurcătură nu de înţelegere .. .ci o încurcătură de moment, de alegere a variantei semantice. . . Prof. Remus Rus: Asa mi-a 5 şoptit... delicat... şi mi-a arătat că e o fire nobilă.. . Şi să ştii că noi am avut aici profesori nobili... Pr. Dorin Picioruş: Da, am auzit... si generaţia de aur a facultăţii e o realitate!... Prof. Remus Rus: Profesori ca...I. Gh. Coman...de Patrologie... Profesorul Nicolae Balcă...care a lăsat Istoria Filosofiei Antice 194 . . .Emilian Vasilescu. . .Diaconul Emilian Vasilescu. . . Pr. Dorin Picioruş: de Istoria Religiilor, despre care am vorbit mai înainte. . . Prof. Remus Rus: Şi să nu-1 uităm pe Părintele [Petru] Rezuş 195 !...Care a plecat Publicată la Bucureşti, în 1982, 379 de pagini, cf. http://biserica.Org/WhosWho/DTR/B/NicolaeBalca.html. Dintr-o altă locaţie, am aflat că această carte a fost editată la IBMBOR. 195 A se vedea: http:^iserica.org/WhosWho/DTR/R/PetruRezus.ht ml. 204 supărat puţin pe teologie... fiindcă, în fine, aşa au fost vremurile respective!... Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: Dar sper că, pe undeva-pe undeva... nu s-a supărat pe noi toti... y Pe urmă a fost Niculae Serbănescu...Din nou: Rămureanu 5 (pronunţat cu solemnitate)... care era un om foarte fin... A fost o generaţie de oameni... care te instruiau prin propria lor ţinută... Pr. Dorin Picioruş: Prin rigoarea lor, prin modul maiestuos în care predau, prin Prof. Remus Rus: totul lor! . . . Pr. Dorin Picioruş: seriozitatea cu care 5 abordau problemele teologice. . . Prof. Remus Rus: Sau: Părintele Stăniloae!... Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: ...pe care nu l-am menţionat până acum. . . Pr. Dorin Picioruş: Insă el este 5 inclus.. .în această discuţie. . . Prof. Remus Rus: Părintele Stăniloae e parte [constitutivă] din noi!... El e parte din noi toti... 5 205 Pr. Dorin Picioruş: Da, din fiecare!... Prof. Remus Rus: Din fiecare... Fiindcă nu poţi să spui... Pr. Dorin Picioruş: că n-ai înţeles nimic 5 f din teologia sa. . .că nu te-a iradiat deloc. . . Prof. Remus Rus: Nu puteai să îl treci cu vederea. . .să îl laşi pe afară... să. îl ocoleşti. Nu poţi nici în clipa de faţă. . . Pr. Dorin Picioruş: Da, cu atât mai mult!... Prof. Remus Rus: Pentru că nu poţi să faci teologie ortodoxă, românească, tară ca să treci prin opera Părintelui Stăniloae. Chiar şi la un nivel, hai să-i zicem, superficial... Insă. el nu poate fi citit superficial niciodată. . . Şi el le avea pe ale lui, care erau foarte frumoase. . .La un moment dat, el a fost omul care ne-a ajutat foarte mult cu revista noastră... pentru străinătate... cu Romanian Orthodox Church News.. .Care era un buletin trimestrial. . . Părintele Stăniloae venea şi ne prezenta articole de interes, pe care noi le traduceam. . . Pr. Dorin Picioruş: Vă sugera unde să mergeţi!... Prof. Remus Rus: Nu! Era vorba să ne sugereze articole de teologie românească, pe care noi să le traducem. . .şi să le publicăm. . . Şi, la un moment dat, i-am spus: „Părinte Profesor, dacă aţi şti cât de greu îmi e ca să vă traduc, în limba engleză, 206 Pr. Dorin Picioruş: cuvintele 5 dumneavoastră, articolele. . . Prof. Remus Rus: studiile dumneavoastră! Căci ele, în limba română, sunt inteligibile. Fără vreo problemă. . . Pr. Dorin Picioruş: dar în limba engleză sunt o problemă mare. . . Prof. Remus Rus: dar eu trebuie să vă rescriu aproape fiecare propoziţie pe care o traduc". Pr. Dorin Picioruş: ...în stilul meu, 5 * pentru că stilul dumneavoastră este greu. . . Prof. Remus Rus: Pentru ca să se înţeleagă... Pr. Dorin Picioruş: Adevărat!... Am 5 simţit si eu asta în engleză. Si cred că în 5 5 O 5 franceză şi în germană tot la fel stau lucrurile cu textele sale. Prof. Remus Rus: Da!... Şi îi zic: „Să ne faceţi nişte texte mai pentru noi, ca pentru Relaţiile Externei O teologie mai uşoară...". Pr. Dorin Picioruş: Mai relaxată, aşa (râd)... Prof. Remus Rus: mai relaxată (râde şi dumnealui)... Iar el se uită... şi zâmbeşte, şi- mi zice: „Ei, domnule, nu este posibili... Teologia trebuie să fie aburoasă". . . 207 Pr. Dorin Picioruş: Aburoasă? 5 Prof. Remus Rus: aburoasă.. . Pr. Dorin Picioruş: Si ce-a vrut să zică? 5 5 Prof. Remus Rus: Adică să fie asa: 5 mai... Pr. Dorin Picioruş: Plină de meandre? 5 Prof. Remus Rus: Plină de mister!... Să fie misterioasă... Pr. Dorin Picioruş: Mystery, taină. Hidden, ascunsă, adâncă. . . Prof. Remus Rus: Asta a fost expresia sa: teologia trebuie să fie aburoasăl. . . Pr. Dorin Picioruş: Aburoasă. . .N-am 5 auzit niciodată cuvântul folosit de cineva. . . Prof. Remus Rus: El era ardelean . . . Părintele Stăniloae era ardeleanl... Pr. Dorin Picioruş: Deci adjectivarea lui abur: aburoasă. N-am auzit-o niciodată. . . Prof. Remus Rus: Noi îl avem [în Ardeal]!... Iar teologia să fie misterioasă... cum e si aburul, ceata... Pentru că aici e genialitatea lui Stăniloae!... Pr. Dorin Picioruş: Pentru că trebuie să 5 priveşti prin aburi 208 Prof. Remus Rus: Să vezi aburul... să vezi că el e alb. . .luminos. . .dar nu pătrunzi. . . Pr. Dorin Picioruş: asa, uşor, în el. . . Prof. Remus Rus: Trebuie să stai... Si 3 aşa e tainal Căci aşa e omul de geniu: Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: ştie să catalogheze ceva într-un mod plastic... şi clar. Fiindcă, pentru mine... când mi-a spus că teologia trebuie să fie aburoasă. . .eu am înţeles ce mi- a spus. Pentru că nu trebuie să fie întunecată. . .Căci atunci putea să-mi spună că teologia trebuie să fie îmbâcsită.. . Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: Ci el a folosit un termen, care a dat o nuanţă nouă gândirii teologice. Pr. Dorin Picioruş: Pentru că teologia este o transparenţă grea!... Pentru că trebuie să intri prin aburul meu, dar nu oricum, ci cu greutate... Prof. Remus Rus: Ca si cum mi-ar fi 5 spus: „Fii atent, că sunt acolo lucruri care trebuie privite profundl" . . .Şi astfel, cum poţi să nu te gândeşti Pr. Dorin Picioruş: cu emoţie.. 5 5 Prof. Remus Rus: cu emoţie la Profesorii tăi?! 209 Pr. Dorin Picioruş: La oamenii care au 5 fost atât de extraordinari pentru tine şi ţi-au punctat viaţa. Prof. Remus Rus: Nu poţi!... Oamenii sunt construiţi de către oameni. . . y Pr. Dorin Picioruş: Oamenii sunt de 5 neînlocuitl Prof. Remus Rus: Suntem construiţi de oameni... Pr. Dorin Picioruş: de mulţi oameni!... Prof. Remus Rus: fără de care noi nu am fi ceea ce suntem... Pr. Dorin Picioruş: Corect!... E un mare 5 adevăr... Prof. Remus Rus: Si dacă nu suntem 5 conştienţi de lucrul ăsta, că mereu îi datorăm y y 7 ceva cuiva, Pr. Dorin Picioruş: cred că suntem mari 5 mitocani .. .si nerecunoscători. Suntem nişte 5 5 oameni care ne închidem în puţinul nostru. . . Prof. Remus Rus: Ne caracterizează o superficialitate Pr. Dorin Picioruş: păguboasă pentru noi... Prof. Remus Rus: păguboasă pentru noi şi pentru ceilalţi care sunt lângă noi. . . 210 Pr. Dorin Picioruş: Da!. ..Pentru că 5 suntem nerecunoscători si nu vedem binele 5 profund din oameni... Binele profund din oameni!... Iar scopul întrebărilor mele, în definitiv, e acesta: de a prezenta un om din interiorul vieţii lui. Pe mine nu mă interesează ceea ce vede toată lumea la cineva... ci adâncul său. . .Cine este el în adâncul său. . . Iar dumneavoastră, în interviul de faţă, mi-aţi vorbit despre interiorul dumneavoastră, despre ceea ce nu văd alţii... Căci datele de aici puteaţi, pur şi simplu, să nu le mărturisiţi cuiva. Prof. Remus Rus: Ştii ce se întâmplă?! Când eşuezi în faptul de a recunoaşte că îi datorezi cuiva ceva, eu consider că este păcat. . . Pr. Dorin Picioruş: Da, e un păcat mare împotriva lui Dumnezeu! Prof. Remus Rus: E un păcat. . .pentru că „ridici mâna" împotriva binefăcătorului tău. . . Pr. Dorin Picioruş: Da! 5 Prof. Remus Rus: II uiţi pe binefăcătorul tău. . . Pr. Dorin Picioruş: Pe cei care te-au 5 ajutat, te-au luminat în viaţă. . . Prof. Remus Rus: Pentru că noi suntem rezultatul celor care au fost binefăcătorii noştri 5 211 Pr. Dorin Picioruş: Da! 5 Prof. Remus Rus: . . .pentru ca, la rândul nostru, să putem deveni - într-o măsură mai mică sau mai mare, după puterile fiecăruia - binefăcători pentru alţii. Pr. Dorin Picioruş: Da! 5 Prof. Remus Rus: Iar atunci când nu arăţi recunoştinţă fată de celălalt, atunci nu y y y ? ? mai esti omul. . .care ar fi trebuit să fii. 5 Pr. Dorin Picioruş: Corect! Adevărat!... 5 Prof. Remus Rus: Nu vreau să intru prea mult în acest aspect. . . Pr. Dorin Picioruş: Dar cred că 5 ascultătorii noştri au înţeles care e mesajul dumneavoastră... Prof. Remus Rus: Spun asta, pentru că viaţa noastră e caracterizată de foarte multă lipsă de recunoştinţă.. . Pr. Dorin Picioruş: E adevărat! 5 Prof. Remus Rus: ...si n-as vrea să fiu 5 5 înţeles greşit. . . Pr. Dorin Picioruş: Nu, nu cerem recunoştinţă, ci afirmăm principiul recunoştinţei!... 5 5 Loialitatea care ar trebui să existe între noi... 212 Prof. Remus Rus: De aceea, eu întotdeauna voi recunoaşte, că sunt ceea ce sunt datorită binefacerilor pe care mi le-au făcut alţii. Pr. Dorin Picioruş: Da! 5 Prof. Remus Rus: N-as fi fost 5 Pr. Dorin Picioruş: omul de acum 5 Prof. Remus Rus: dacă părinţii mei n-ar fi fost Pr. Dorin Picioruş: cei care sunt. . .si care 5 5 au făcut pentru noi ceea ce au făcut. . . Prof. Remus Rus: Profesorii mei de la şcoala primară şi până în zilele noastre. . .până când am terminat eu facultatea, au fost mereu binefăcătorii mei. . . Pr. Dorin Picioruş: Adevărat! 5 Prof. Remus Rus: Pentru că ei mi-au dat, mi-au dat, mi-au dat... şi eu pentru ei n-am făcut nimic. Căci tot ceea ce ei mi-au cerut. . .a fost un bine numai pentru mine. Pentru că Profesorul atunci când dă ceva cuiva. . .o informaţie. . .o lecţie. . . Pr. Dorin Picioruş: un sfat. . . 5 Prof. Remus Rus: un sfat. . . Pr. Dorin Picioruş: o îndrumare. . . 5 213 Prof. Remus Rus: nu dă sfatul pentru sine. . .ci îl dă pentru studentul lui. . . Pr. Dorin Picioruş: Dar acea îndrumare 5 trebuie să se reîntoarcă la Profesor ca recunoştinţă, ca iubire, ca rugăciune... ca respect... Căci e firească această întoarcere recunoscătoare. . . Prof. Remus Rus: Personal, eu nu cer acest lucru!... Pentru că lumea în care trăim noi e o lume caracterizată de un egoism feroce. . . Pr. Dorin Picioruş: de un egoism fraudulos... Prof. Remus Rus: Acesta e cuvântul: feroce. De un egoism feroce. . . Pr. Dorin Picioruş: feroce. . . 5 Prof. Remus Rus: E o luptă pentru existenţă. E afirmarea celui mai puternic, care era ideea. . . Pr. Dorin Picioruş: una 5 dezumanizantă . . . Prof. Remus Rus: Da, dar era sloganul comuniştilor!... 5 Pr. Dorin Picioruş: Da, da, era a lori Era ideea: să-l mănânci pe celălalt! Prof. Remus Rus: însă nu stiu cum s-a 5 transmis în generaţiile care s-au ridicat după 214 [19]90. Pentru că, deja, acum avem generaţiile de după 90. Pr. Dorin Picioruş: Au moştenit 5 5 metehnele... Prof. Remus Rus: Dar au moştenit, mai 5 ~ mult decât moştenim noi, caracteristicile 5 * comunismului... Pr. Dorin Picioruş: Adevărat!... Sunt 5 prea insensibili, prea nerecunoscători, prea frivoli, prea agresivi. . . Prof. Remus Rus: Foarte agresivi!... Pr. Dorin Picioruş: foarte agresivi. . . Prof. Remus Rus: Zic asta şi îmi pare rău! Pentru că această agresivitate se interpune în cadrul relaţiilor interumane, unde ar trebui să fim, mereu, mai iertători. . . Pr. Dorin Picioruş: Mai delicaţi, 5 9 ?■ comunicativi... Prof. Remus Rus: Mai delicaţi, pentru că asta e învăţătura noastră, învăţătura 5 ~ 5 crestinăl... Dar as vrea acum să fac un mic rezumat 5 al vieţii mele. . . Si cum l-as face? . . . 5 5 5 Pr. Dorin Picioruş: Ce aţi spune despre dumneavoastră! Prof. Remus Rus: Eu sunt generaţia care a început să scrie pe tăbliţă de grafit. . . 215 Pr. Dorin Picioruş: Da!... Adevărat!... 5 Ştiu ce înseamnă. . .însă explicaţi pentru cei care nu stiu cum arată asta!... Prof. Remus Rus: Pentru cei care nu ştiu. . .era o bucăţică plată de grafit. . . Pr. Dorin Picioruş: un fel de tablă neagră de acum, de tablă de scoală. . . ' 5 Prof. Remus Rus: ca tabla asta neagră, pe care scrii pe perete. . .Micuţă, portabilă. Un A4L. Pr. Dorin Picioruş: Ăsta era. . . 5 Prof. Remus Rus: era caietul celui care învăţa să scrie!... 5 Pr. Dorin Picioruş: al şcolarului. . . 5 5 Prof. Remus Rus: Da, al şcolarului!... Era caietul şcolarului... Si eu am 5 5 5 fost ultima generaţie care a învăţat să scrie pe tăbliţă. 5 Pr. Dorin Picioruş: Pe tăbliţă... si scriaţi 5 5 5 5 cu creta... Prof. Remus Rus: Nu!... Ci tot cu o bucată de grafit... care lăsa urme pe tăbliţa respectivă... Atunci am început! ...După care am scris cu toc de lemn şi peniţă... şi mergeam cu călimara legată cu o sfoară, ca să nu o băgăm în traistă. . .pentru ca să nu curgă. . . Şi mergeam aşa, cu tocul şi peniţa. . . 216 Pr. Dorin Picioruş: De data asta pe foaie... Prof. Remus Rus: Da, pe foaie!... Pe urmă, fac parte din generaţia celor care au dat peste... pix... Pr. Dorin Picioruş: Prima generaţie cu pixl... Prof. Remus Rus: Când nouă, în şcoală, ne interziceau să scriem cu pixul. Pentru că, la început, el era interzis... Pentru că, la şcoală, ne permiteau să scriem numai cu toc cu peniţă şi apoi cu stiloul. . . Pr. Dorin Picioruş: Dar trebuie să 5 spuneţi şi de ce era interzis pixul. Pentru că deforma scrisul... Prof. Remus Rus: Intre ghilimele deforma scrisul... Apoi, o altă etapă din viaţa mea, a fost maşina de scris. Când am ajuns în străinătate, profesorul meu mi-a spus: „Nu îţi primesc lucrările de seminar, dacă nu sunt dactilografiate!". De aceea a trebuit să învăţ să dactilografiez. Când am venit din străinătate... Pr. Dorin Picioruş: v-ati întors cu 5 5 computer!... Prof. Remus Rus: Nu, nici vorbă! Nu era computer. . .Nici xeroxul nu era [pe atunci] . . . Pr. Dorin Picioruş: A, da, că eraţi în anii '70!... 217 Prof. Remus Rus: Am început să lucrez la serviciul de Relaţii Externe la. . .şapirograf 196 . . . Pr. Dorin Picioruş: Ăsta nu stiu ce e!... 5 5 Prof. Remus Rus: Şapirograful e un aparat, care are un butuc, pe care puneam o matriţă cerată... imprimată cu textul bătut la maşină, tară panglică. Şi pentru ca să intre în ceară. . .o puneam pe tamburul respectiv Pr. Dorin Picioruş: Şi o imprimaţi!... Prof. Remus Rus: şi imprimam. . . Pr. Dorin Picioruş: Deci era o scriere 5 manuală Prof. Remus Rus: bătută pe o matriţă specială... Pr. Dorin Picioruş: si se numea. . . 5 5 Prof. Remus Rus: şapirograf. . . Pr. Dorin Picioruş: Nu ştiam de 5 5 existenta lui... Prof. Remus Rus: Si la ce îl foloseam?! La revistă!... Erau 4 numere pe an... şi trimiteam în străinătate o mie de exemplare în franceză şi o mie de exemplare în engleză. . . 96 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98apirograf. 218 Şi, la fiecare adresă, erau cinci exemplare de fiecare. Un exemplar, din fiecare număr al revistei, mergea la Culte, un exemplar mergea la Arhivă, Pr. Dorin Picioruş: La Patriarhie! 5 Prof. Remus Rus: La Contabilitate la Patriarhie... şi trei exemplare le trimiteam la Postă. . . 5 Pr. Dorin Picioruş: Spre străinătate! Prof. Remus Rus: Şi, pentru fiecare număr, trebuia să dăm la manivela aia...Asa că, după 4 ani de studii [în Anglia], am venit şi am tras la şapirograf...Şi am şapirografiat zeci de mii de adrese. . . Pr. Dorin Picioruş: Eraţi aproape de cel care a inventat tiparul. . . Prof. Remus Rus: Eram Macarie Tipograful 191 al vremii noastre. . .Cam aşa. . . După asta a apărut prima generaţie de xeroxuri cu hârtie specială.. . Pr. Dorin Picioruş: Nici asta n-am văzut 5 niciodată!... Prof. Remus Rus: Da... era o hârtie sul, specială. . .şi am lucrat şi cu aia. . .în fine, după asta a venit xeroxul cu hârtie obişnuită.. . y 197 Idem: http ://ro . wikipedia . org/ wiki/Macarie_%2 8 ieromonah %29. 219 Pr. Dorin Picioruş: Alb-negru. . . Prof. Remus Rus: Da, A4!...Apoi au apărut computerele. . . Pr. Dorin Picioruş: Alea mai mari. . . 5 Prof. Remus Rus: Da!... A apărut computerul. . .şi pe urmă, uite. . . Pr. Dorin Picioruş: am ajuns cu laptopul în faţă! ...însă mâine vom vorbi despre altceva (surâd)... Prof. Remus Rus: E posibil! Dar eu cred că nu mai apuc un alt salt în civilizaţie. . . Pr. Dorin Picioruş: Eu cred că deja s-a produs acest salt... numai că n-a ajuns (râd) până la noi... Prof. Remus Rus: Probabil c-o fi. . .Sigur. . .că n-or fi [proşti să ni-1 spună din prima]... însă ce vreau să spun? De fiecare dată am trecut printr-o nouă experienţă. . . Pr. Dorin Picioruş: O şcolarizare 5 5 continuă în ale scrisului. . . Prof. Remus Rus: A trebuit să învăţ! . . .Să învăţ maşina de scris. . .după ea să învăţ la şapirograf...apoi să învăţ xeroxul, faxul. . .pe cele recente. . . Pr. Dorin Picioruş: Da, da!... Prof. Remus Rus: De fiecare dată. . . 220 Pr. Dorin Picioruş: te adaptezi la nou. . . Prof. Remus Rus: Insă ce am vrut să spun? Că eu fac parte din generaţia unei dezvoltări uluitoare Pr. Dorin Picioruş: în domeniul 5 tehnologiei Prof. Remus Rus: si al civilizaţiei. Al 5 5 culturii scrise. Pentru că am pornit de la tăbliţa de grafit. . . Pr. Dorin Picioruş: a anilor [19]40-50 Prof. Remus Rus: şi am ajuns Pr. Dorin Picioruş: la laptop în 2008. . . Prof. Remus Rus: la laptop... în 2008. . .De fiecare dată un lucru nou, un lucru nou, un lucru nou...închipuiţi-vă numai efortul de a te acomoda de la maşina de scris 5 la computer! Pr. Dorin Picioruş: Nu toată lumea a 5 reuşit să facă această trecere... Sunt foarte mulţi dintre ai noştri care nu prizează 1 ^ computerul sau internetul. . . Prof. Remus Rus: Din generaţia mea... din generaţia mea, dintre cei care mai suntem aici, la facultate... numai eu scriu la computer. . . Nu apreciază. 221 Pr. Dorin Picioruş: Dumneavoastră 5 sunteţi internau t. . . Prof. Remus Rus: Eu sunt cu astea... Numai cei tineri, care au fost în străinătate... Pr. Dorin Picioruş: Poate că mâine- 5 poimâine vă faceţi blogger/ creator de onlinel Căci dacă domnul [Ion] Iliescu 199 e blogger, domnul Adrian Năstase 200 e blogger. . .până şi doamna [Elena] Udrea 201 e bloggăriţă. . .poate vine şi domnu' [Traian] Băsescu să scrie pe blog, când n-o mai fi. . . Prof. Remus Rus: Păi, da. . . Pr. Dorin Picioruş: Ne facem tipografii personale! Prof. Remus Rus: Nu, n-are rost să mă mai apuc şi de asta!... Pr. Dorin Picioruş: Despre trecerea prin. . . Prof. Remus Rus: Pentru că trecerea este o nouă devenire. . .O nouă etapă. Un nou lucru de făcut. Si un nou ceva... Trebuie să 5 faci ceva! De exemplu, când am învăţat la computer. . .luni de zile ajungeam. . . A se vedea: http://ioniliescu.wordpress.com/. Idem: http://nastase.wordpress.com/. Idem: http://www.elenaudrea.ro/ro/. 222 Pr. Dorin Picioruş: Ati învăţat de la 5 5 5 zero! Prof. Remus Rus: la sfârşitul 5 rândului... si ridicam mâna ca să dau cu 5 palma. . .în carul maşinii de scris. . . Pr. Dorin Picioruş: Da... da... da!... 5 Prof. Remus Rus: Pentru că simţeam să 5 dau într-o parte cu mâna dreaptă... cum făceam la maşina de scris... Era un act 5 reflex. . . Pr. Dorin Picioruş: Dar asta înseamnă că 5 ati muncit mult cu maşina de scris. . .Că unii s- f 5 ar putea să fi bătut (încep să râd) doar două- trei cuvinte... Prof. Remus Rus: Fiecare număr din revistă, pe care l-am tradus, a fost dactilografiat de către mine... Băteam şi iar băteam la maşină... 5 Pr. Dorin Picioruş: Zi şi noapte. . . Prof. Remus Rus: Atunci când făceam o scrisoare, spre exemplu, o făceam în cinci exemplare!... Pr. Dorin Picioruş: O scrisoare?! 5 Prof. Remus Rus: O scrisoare!... O băteam de cinci ori. . . Pr. Dorin Picioruş: Oficială? 5 223 Prof. Remus Rus: Oficială!... Pentru că una se ducea unde se ducea. . .două erau puse la dosarul care mergea la Departamentul Cultelor, pe când două erau puse, de obicei, la arhivă. . .Şi, în cazul în care se pierde una, să se piardă şi cealaltă, ştii?!... Nu cumva să se piardă numai una... Că mereu am spus: „Ce faceţi, domne, atâtea hârţoage?!". Numai dacă mergeţi să studiaţi perioada asta, în care eu am lucrat la Relaţii Externe, la arhiva dintre 1 969 până în 1 973 . . . Pr. Dorin Picioruş: E întreţinută bine? 5 5 Prof. Remus Rus: E o arhivă bună si 5 foarte bine pusă la punct! Dar. . .un lucru îmi pare foarte rău: cineva a subtilizat o parte din arhiva din anii [19]48, 49, 50, 53... Nu ştiu cine... Pr. Dorin Picioruş: A Patriarhiei 5 Române?! Prof. Remus Rus: De la serviciul de Relaţii Externe. Acolo a fost o persoană... acum e decedată... A fost secretarul lui Miron Cristea 202 , Nicodim [Munteanu] 203 şi, o vreme, şi al Patriarhului Justinian [Marina] . . . Pr. Dorin Picioruş: Şi a făcut asta pe cont propriul 202 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Miron_Cristea. 203 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicodim_Munteanu. 224 Prof. Remus Rus: A luat-o pe cont propriu. Pentru că a zis că ar costa foarte mulţi bani. . . Si am aflat de lucrul ăla. . .am fost 5 5 la el. . .şi am vrut să i-o cumpăr. . .ca să o am eu... însă mi-a spus că el nu o vinde .. .însă, din nefericire, după o lună-două, s-a îmbolnăvit. . .şi a intrat în spital. . . Pr. Dorin Picioruş: Si astfel s-a 5 5 pierdut!... Prof. Remus Rus: El avea o femeie mai tânără, care îl îngrijea... şi nu ştiu ce s-a întâmplat, pentru că a dispărut. . . Pr. Dorin Picioruş: cu totul. . . 5 Prof. Remus Rus: cu totul... partea respectivă... Pentru că foarte mare parte din arhiva aceea a luat-o Dudu Velicu 204 . El a fost cel care a luat-o. . .îmi pare rău de el!... O ţinea pe coridor, în casă... Şi i-am zis: „Dă-mi-o mie, domnule, că mă voi ruga pentru dumneata!". . .Şi nu, n-a vrut, n-a vrut!... Pr. Dorin Picioruş: Si acolo erau 5 5 elemente istorice, care aduceau o lumină pozitivă asupra istoriei sau nu? Prof. Remus Rus: Spre exemplu, exista o scrisoare scrisă de Vîsinski 205 către Patriarhul Justinian. . . Despre însemnările căruia am scris în voi. al 4-lea al cărţii mele, aflată încă în lucru, Istoria începe de oriunde o priveşti. 205 A se vedea: http ://ro . wikipedia . org/ wiki/Andrei_Ianuarievici_ V %C3%AE%C8%99inski/. 225 Pr. Dorin Picioruş: Deci Vîsinski al 5 5 ruşilor către... 5 Prof. Remus Rus: Comisarul rus de la Bucureşti. 5 Pr. Dorin Picioruş: Trimisul ruşilor. . . 5 5 Prof. Remus Rus: Da, şeful ruşilor la 7 9 5 noi!. ..[în care cerea] ca Biserica Ortodoxă Română să intre sub jurisdicţia Patriarhiei Ruse. Pr. Dorin Picioruş: In ce an? 5 Prof. Remus Rus: Asta prin [1 9]48 . . . Pr. Dorin Picioruş: 1 948 . . . 5 Prof. Remus Rus: 1948-49... Cam atuncea a fost... Si Patriarhul Justinian îi răspunde... foarte interesant. Căci el şi-a dat seama, că intrând sub jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Ruse, România, la rândul ei, ar fi devenit parte integrantă. . . Pr. Dorin Picioruş: din Rusia. . . 5 Prof. Remus Rus: Din Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice... Şi asta a fost o încercarel Fiindcă aici, la vremea respectivă, erau Petru Groza 206 , Gheorghiu Dej 207 , Patriarhul Justinian [Marina]... care Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Petru_Groza. 207 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Gheorghiu- Dej. 226 erau pionii şi persoanele peste care nu se putea trece. Pr. Dorin Picioruş: Da, din punct de vedere religios... Prof. Remus Rus: religios şi politic. . . Erau 208 si Ana Pauker 209 si Vasile 5 5 Luca 210 si toti ăstialalti din Comitetul lor 5 5 5 5 Central, peste care nu se putea trece... Dar Groza, Dej şi cu Patriarhul Justinian erau pionii naţionalismului. . . Pr. Dorin Picioruş: Cei care ţineau cu 5 t România, mai pe româneşte. . . Prof. Remus Rus: Da!... Si Patriarhul 5 Justinian i-a răspuns: „Excelenţă, vă mulţumim pentru grija pe care o aveţi faţă de Pr. Dorin Picioruş: Biserica Ortodoxă 5 Română... Prof. Remus Rus: Română... dar să stiti 5 5 că un astfel de lucru nu are sens. Pentru că Biserica noastră întotdeauna a considerat Biserica Ortodoxă Rusă ca Biserică Mamă si 5 noi suntem deja într-o relaţie spirituală cu totul aparte...". Pr. Dorin Picioruş: Am înţeles. . . 5 5 Prof. Remus Rus: Stii?!... 5 De aici începe a 4-a parte a interviului şi ultima, de 36. 49 minute. 209 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ana_Pauker. 210 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Luca. 227 Pr. Dorin Picioruş: Desi Biserica 5 5 Ortodoxă Rusă apăruse după un mileniu... .în comparaţie cu noi iar noi ţinusem de Constantinopol în toată această perioadă. . . Prof. Remus Rus: Da! Dar. . .dar. . .dar. . . Pr. Dorin Picioruş: diplomaţia şi bunul cuvânt... Prof. Remus Rus: au salvat un curs al istoriei! Pr. Dorin Picioruş:... Si sfârşitul 5 5 J f Bisericii Ortodoxe Române. . . Prof. Remus Rus: Şi îmi pare rău că nu am subtilizat eu arhiva respectivă. . . Pr. Dorin Picioruş: Şi s-a pierdut. . .şi nu avem documentul istoric. Prof. Remus Rus: Insă există. . .cel puţin la Culte. . .dacă nu în Arhiva centrală. Trebuie să existe răspunsul lui Justinian [Marina] către... [Vîşinski] şi corespondenţa lui cu el. Trebuie să existe!... Trebuie să existe undeva... Pr. Dorin Picioruş: Dacă dumneavoastră 5 aţi citit-o. . .istoria (zâmbesc) o consemnează! 228 Prof. Remus Rus: Da, am citit-o!... O ţinea [Dumitru] Fecioru 211 sub cheie, acolo 212 ... Pr. Dorin Picioruş: Deci sunteţi omul 3 5 care ne invită la faptul de a fi în pas cu dezvoltarea tehnologică. . . Prof. Remus Rus: Asta a fost. . . Pr. Dorin Picioruş: dar care ati cunoscut 5 5 şi vreo trei perioade istorice. . . Prof. Remus Rus: Din nefericire. . . Pr. Dorin Picioruş: Adică ati cunoscut 5 9 cum a fost înainte de comunism. . . Prof. Remus Rus: Da, am cunoscut perioada privată... când munceam propriul nostru pământ... Apoi am prins întovărăşirea... Pr. Dorin Picioruş: Spuneţi însă ce înseamnă întovărăşirea! 5 Prof. Remus Rus: întovărăşirea era. . .gruparea unor ţărani pentru ca să lucreze pământul în comun. . . Pr. Dorin Picioruş: Erau asociaţiile 5 9 agricole de acum. . . 211 Idem: http://biserica.Org/WhosWho/DTR/F/DumitruFecior u.html. 212 Pentru că, între 1961-1971, Părintele Dumitru Fecioru a fost consilier patriarhal la sectorul Relaţii externe bisericeşti. Potrivit sursei citate în nota asupra. 229 Prof. Remus Rus: Asociaţiile care se fac 5 astăzi. . .Adică nimic nou sub soare\... Pr. Dorin Piciorus:Da. . .Corect!... 5 Numai că poartă alt nume (zâmbesc). . . Prof. Remus Rus: Am prins apoi colectivul... colectivizarea... când i s-a luat. . .tot-tot-tot ţăranului. . . 5 Pr. Dorin Picioruş: ...Boii, căruţa, 5 / 5 ~ calul... pe când pământul tău devenea al altora... Prof. Remus Rus: Intrai la stăpân . . .deveneai slugă.. . Pr. Dorin Picioruş: a comunismului. . . 5 Prof. Remus Rus: Deveneai slugă\...Am prins perioada asta. . .Dar şi perioada aşa-zisei reveniri la democraţie... pe care eu nu o înţeleg. . .Cel puţin pentru România. . . Pentru că eu stiu ce înseamnă 5 democraţie. . .pentru că am stat în Anglia! Pr. Dorin Picioruş: Stiti cum arată 5 5 5 democraţie engleză, anglo-saxonă. . . Prof. Remus Rus: Eu stiu democraţia 5 5 respectivă... Apoi am fost în Franţa! Ştiu ce înseamnă democraţie acolo. Apoi în Olanda, în Danemarca, în Suedia. . . Pr. Dorin Picioruş: în America, în 5 ~ Australia. . . 230 Prof. Remus Rus: în America... Deci stiu ce înseamnă democraţiei Am văzut- 5 f o... stiu... 5 Pr. Dorin Picioruş: La ea acas ăl... Cum 5 arată. . .cum miroase. . . Prof. Remus Rus: Trebuie să fie cum trebuie... Pr. Dorin Picioruş: Adică e mai şpreiată decât a noastră... Prof. Remus Rus: In fine, e democraţie!... Pr. Dorin Picioruş: La noi e o 5 democraţie mai murdară.. . Prof. Remus Rus: La noi e un haos, un haos din ăsta popular, în care fiecare face ce vrea. . . Suntem dominaţi de o mafie politică.. . Pr. Dorin Picioruş: a construcţiilor, Prof. Remus Rus: alta a imobiliarelor... Peste tot mafiei... Căci la noi întreprinderea personală este transformată foarte repede în mişcare de tip mafiot. Pr. Dorin Picioruş: Cu dedesubturi! 5 Prof. Remus Rus: Cu dedesubturi... Nu mai poţi să faci cutare... nu mai poţi să faci cutare... si orice faci te ciocneşti 5 f de... bariere... Cel mai mare necaz al meu stii care-i? 5 231 Pr. Dorin Picioruş: Nu! Nu-mi dau 5 seama... Prof. Remus Rus: Este faptul că plătesc impozit. . . Pr. Dorin Picioruş: către statul român 5 Prof. Remus Rus: către statul român... care e un stat care nu îmi face nicio favoare (tăcere dureroasă) . . . Pr. Dorin Picioruş: Nu munceşte deloc 5 5 pentru dumneavoastră! Nu simţiţi că vă preţuieşte.... Prof. Remus Rus: Avem, de exemplu, o conducere. . .supradimensionată.. . Pr. Dorin Picioruş: Asta cu executivu' ! Prof. Remus Rus: Cu executivu'!... Cu Guvernul ăsta...Ce-i cu atâtea ministere, domnule, si ministerase?!...Acum vor să mai facă încă unul: Ministerul Tineretului^... . Pr. Dorin Picioruş: Cel cu Sportul, nu?! Ministerul Tineretului şi Sportului. . . Prof. Remus Rus: Faceţi cu [George] Becali 213 , acolo! Puneti-1 ministru!... Pr. Dorin Picioruş: La Fotball... 5 3 A se vedea: http :llxo. wikipedia . org/ wiki/ George_Bec aii . 232 Prof. Remus Rus: Ce-i cu atâtea ministere?!... O armată de Pr. Dorin Picioruş: funcţionari. . . Prof. Remus Rus: de funcţionari, Pr. Dorin Picioruş: care îngreunează sistemul... Prof. Remus Rus: Am fost într-o poziţie socială înaltă., .un an de zile. Şi am plecat de acolo... pentru că nu s-a făcut nimic pentru popor. . . Pr. Dorin Picioruş: pentru oamenii care aşteaptă ceva de la. . . Prof. Remus Rus: S-a făcut Ţigareta I 214 , Ţigareta II 215 , Ţigareta 10... Ţigareta 100. . .pe care nu le-au mai descifrat şi pe care „16 persoane condamnate şi peste 90 de ani de închisoare pentru iniţiere, constituire sau aderare la un grup infracţional organizat, contrabandă sau complicitate la contrabandă, instigare sau trecere ilegală a frontierei. 14 vinovaţi vor trebui să plătească peste 522.000 de lei către Autoritatea Naţională a Vămilor şi câte 2.500 de lei de persoană drept cheltuieli judiciare. Acesta este bilanţul „Ţigareta I", primul caz de contrabandă cu ţigări ajuns în instanţă. Dosarul a intrat pe rolul Tribunalului Botoşani la sfârşitul lui noiembrie 2006", cf Sebastian Gheorghiu, 90 de ani de puşcărie pentru „ Ţigareta I", în Monitorul de Botoşani, articol din 19 noiembrie 2010. Regăsibil aici: http://www.monitorulbt.ro/Stiri/Botosani/Actualitate /2010-11- 1 9/90+de+ani+de+puscarie+pentru+%22Tigareta+I%22 .ht ml. 215 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aigareta_II. 233 nu le-au mai descoperit, pentru că nu au vrutl... Atât s-a făcut! în rest: nimici... Nimic nu s-a făcut acolo. . .Mă simţeam 5 ca un păduche, care mănânc banii oamenilor. De-asta am plecat!... Pr. Dorin Picioruş: Adică, dacă am avea 5 ~ mai mulţi conştiinţă... ar pleca oamenii de la preşedinţie pe cale naturală. De ce să-i mai dai afară cu votul? I... Prof. Remus Rus: îmi aduc aminte că era un consilier acolo, undeva. . .într-o funcţie " 5 înaltă. . . Pr. Dorin Picioruş: Spre exemplu, astăzi, dacă ati fi la PDL 216 si v-ati uni cu ~ 5 5 5 domnul Vădim [Tudor] 217 . . .? Prof. Remus Rus: Aş bate câmpii!... Aş lua câmpii... Pr. Dorin Picioruş: Nu?! 5 Prof. Remus Rus: M-as duce în 5 pustă... în pusta maghiară m-aş duce... Căci eu nu sunt pro-nu-ştiu-ce dar. . . Pr. Dorin Picioruş: sau anti-maghiar. . . Deci: acum există mariaje [politice] suspectei . . . 216 Idem: http://www.pdl.org.ro/. 217 Idem: http ://ro . wikipedia . org/ wiki/ C orneliu_ VadimTudor . 234 Prof. Remus Rus: Contra fîriil... Iar contra firii e, de fapt, un obicei. . . Pr. Dorin Picioruş: Ăsta, cu politica, estel... Prof. Remus Rus: După cum şi căsătoriile contra firii sunt un obicei deja. . . Pr. Dorin Picioruş: Da!... A devenit si la 5 5 noi... Se legiferează!... Prof. Remus Rus: pe toate planurile... Aşa că nici în politică nu e o noutate... Pr. Dorin Picioruş: Trebuie să ne închidă 3 în pătrăţica noastră. . . Prof. Remus Rus: Nu, nu, nu!. ..Deci, ce să spun eu?! Lucrurile merg înainte. . .şi merg aşa cum merg. . .Cam asta ar fi pe scurt. . . Pr. Dorin Picioruş: Nici dumneavoastră 5 nu priviţi luminos... viitorul oamenilor tineri... Prof. Remus Rus: Nu poţi să priveşti luminos când Pr. Dorin Picioruş: nu vezi schimbări 5 palpabile... Prof. Remus Rus: când nu vezi ceva făcut în mod efectiv .. .Când nu vezi lucruri făcute pentru bunăstarea noastră... Şi nu numai materială, ci o linişte oarecare. . .Pentru 235 că suntem dominaţi... de manele... si 5 5 manelisti... t Suntem dominaţi de muzica beat si 5 5 rocA:. . . Pr. Dorin Picioruş: De cea tarei... 5 Prof. Remus Rus: Pe care o auzi oricâte termopane ţi-ai pune... Pe ea o auzi în disperare... Pr. Dorin Picioruş: Cum stăm noi unii 5 peste alţii, aici, la Bucureşti. . . Prof. Remus Rus: Suntem dominaţi de aşa-numitele antifurturi, ale maşinilor ultra- formidabile, care Pr. Dorin Picioruş: ţipă toată ziua Prof. Remus Rus: ţipă zi şi noapte... Suntem dominaţi de o anarhie fundamentală, prezentă în mintea şefului - absolut al tării... Pr. Dorin Picioruş: si a omului. . . 5 5 Prof. Remus Rus: a omului, a cetăţeanului de rând... Căci nu putem spune, că dacă am avea un conducător cu o minte clară... cu principii fundamentale clare. . .aceasta nu ar avea. . . Pr. Dorin Picioruş: reverberaţii 5 5 Prof. Remus Rus: reverberaţii si la 5 5 nivel... 236 Pr. Dorin Picioruş: Ba da, are!... Prof. Remus Rus: de tară. . . Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: Nu zic că avem nevoie de un Hitler 218 , de nu-stiu-cine sau de nu-stiu-cine!... Dar ne trebuie o minte 5 ordonată, care să ştie să ne conducă. Pr. Dorin Picioruş: E corect!... Si asta o 5 5 spuneţi acum. ..când ne apropiem de alegeri... Prof. Remus Rus: Da, o spun acuma, sigur că da!... Pr. Dorin Picioruş: Alegerile acestea uninominale... Prof. Remus Rus: Şi pe cine vom alege?!... Pr. Dorin Picioruş: Tocmai! Pentru că 5 nici nu stim care sunt candidaţii din aceste 5 f colegii... Prof. Remus Rus: Nu stim nimic!... 5 Pr. Dorin Picioruş: Adică nu apar pe undeva. . .încât să îi cunoşti pe toţi. . . Prof. Remus Rus: Pentru ca... se ascundl... Uita-tQ. . .si ai să vezi că se ascundl 5 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Adolf_Hitler. 237 Pr. Dorin Picioruş: Adică avem de-a 5 face cu o politică, care ascunde istoria persoanei care candidează. . . Prof. Remus Rus: Se ascund! Sunt ca struţul, stii?!...Le vezi numai fundul... dar nu le vezi şi capul... Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: Asta fac cu toţii!... Nu vezi nimic la vedere. . . Pr. Dorin Picioruş: Iar anul viitor ne 5 apropiem de alegerile finale... cele pentru preşedinte... şi iarăşi vom fi în dilemă... în dilema de a alege cel mai bun rău... (surâd) sau cel mai pozitiv rău.. . Prof. Remus Rus: Nu stiu...ce vom 5 face!... în orice caz, eu, fiind acum către sfârşitul vieţii, nu îmi pun mare încredere în înţelepciunea Pr. Dorin Picioruş: alegătorului Prof. Remus Rus: conducătorului. . .Nici a conducătorului şi nici a alegătorului... Noi am ales întotdeauna. . . Un exemplu!... Mama mea - Dumnezeu s-o odihnească!... pentru că a încetat din viaţă Pr. Dorin Picioruş: Dumnezeu s-o 5 odihnească! 238 Prof. Remus Rus: mă întreabă la un moment dat: „Mamă, pă şine [pe cine] să aleg?"... Pr. Dorin Picioruş: Aici, de la noi, din localitate... sau?... Prof. Remus Rus: Nu, ca preşedinte!... Pr. Dorin Picioruş: Si omul a întrebat 3 3 nedumerit... Prof. Remus Rus: Da, ea m-a întrebat [ca să ştie]!. ..Şi eu îi spun: „Dar dumneata ai pe cineva în minte?". Cică: „Da!...M-am gândit". „Bun atunci!", zic. Pr. Dorin Picioruş: Cine e persoana?... Prof. Remus Rus: „Atunci să alegi! "...Căci atunci 219 era Raţiu 220 , era Constantinescu 221 si era Iliescu 222 . . . 3 Pr. Dorin Picioruş: A, la început!... La alegerile prezidenţiale din 1990. 220 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Ra%C8%9Biu. 221 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Constantinescu. însă nu e vorba despre Emil Constantinescu, pentru că el nu a participat la alegerile din 1990 ci despre Radu Câmpeanu. Cei trei candidaţi prezidenţiali la alegerile prezidenţiale din 1990 au fost Ion Iliescu, Radu Câmpeanu şi Ion Raţiu. A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alegeri_preziden%C8% 9Biale_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia,_1990. Iar Ion Raţiu a candidat doar la alegerile prezidenţiale din 1990. 222 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Iliescu. 239 Prof. Remus Rus: Şi îi zic: „Mamă, eu n-am nimic împotrivă! Pe Constantinescu îl ştiu, pentru că mi-e rector... şi e slăbuţ. . .Iliescu este Iliescu.. .dar pe Raţiu eu l-aş alegel Pentru că, dacă a fost în stare să facă un imperiu atât de mare. . . Pr. Dorin Picioruş: bani în străinătate. . . 5 Prof. Remus Rus: atâţia 5 bani... înseamnă că e în stare să si conducă 5 tara...". Pr. Dorin Picioruş: Da!. ..Căci trebuie să 5 alegi pe cineva, pentru care deja ai probe că poate să conducă ceva... Pe cineva care a făcut din ceva. . .bici 223 . . . Prof. Remus Rus: Da, sigur că da!. ..„Şi eu pe el l-aş alege! Pentru că pe altul nu-1 văd. . .dacă îl judec după fapte". . . Şi am plecat, nu ştiu ce... [Când] am ajuns din nou acasă, [după alegeri]... îi zic, aşa, printre vorbe: „Ei, mamă, pe cine l-ai ales?". „Păi, pe domnu' Iliescu!...". Pr. Dorin Picioruş: Dar care a fost 5 resortul interiorii De ce?! Prof. Remus Rus: Zic: „De ce?!...". „N- ai văzut, mame dragă, ce mândru râde?\...". Şi ăsta a fost criteriul pentru care mama 1-a ales pe Iliescu! . . .Şi dacă râde. . .e mândrul Şi Vorba românească e următoarea: „a făcut din căcat bici". Cu sensul: a făcut din ceva neperformant un lucru performant. A plecat de la mai nimic şi a făcut lucruri extraordinare. Sau a făcut, cu resurse puţine şi împotriva tuturor, o mare operă. 240 atunci a pus ştampila pe el. „Dar râde, mamă, de dumneata, că n-ai decât 90 de lei pensie!...". Pr. Dorin Picioruş: DaL.E adevărat !...E 5 dramatic... Prof. Remus Rus: „Râde de dumneata... pentru că n-ai decât 90 de lei pensie... Şi dacă n-am fi noi... ar fi vai de capul dumitale". Pr. Dorin Picioruş: Da, muritori de foame!... Prof. Remus Rus: Da, asta a fost!. ..Vezi: ăsta e principiul!.. . Pr. Dorin Picioruş: Deci o alegere estetică... Prof. Remus Rus: O alegere estetică a făcut mama!... Pr. Dorin Picioruş: ...Insă luni 5 dumneavoastră ne vorbeaţi 224 - si ar fi bine să 5 5 repetaţi acest lucru - despre conferinţa referitoare la estetică pe care aţi ţinut-o în Moldova... Pentru că, după cum vedeţi... estetica e importantăl Dacă îţi măreşti sutienul puţin... pe bază de operaţii chirurgicale... dacă îţi măreşti alte părţi ale trupului... de vii mai potent, mai căutat... şi devii un brand. . . Când am stabilit ziua interviului de faţă. 241 Căci estetica, postmodernitate. . .are determinant. . .Vindem ciocolata este expirată.. . astăzi, în un rol ambalajul... dar Prof. Remus Rus: Dar si aici. . . 5 Pr. Dorin Picioruş: Dumneavoastră ati 5 5 vorbit despre estetica Icoanei la conferinţă. . . Prof. Remus Rus: Am vorbit despre estetica Icoanei, am vorbit despre Creştinism, despre credinţa noastră ca estetică, şi de ce consider eu că învăţătura creştină este. . . 5 5 Pr. Dorin Picioruş: Frumoasă! . . . 5 Prof. Remus Rus: una dintre învăţăturile cheie, care sunt prezente în istoria experienţei religioase a omenirii. Insă, mai bine zis, nu este una dintre. . .ci învăţătura religioasă prin excelentă. Si aceste lucruri am vrut eu să le arăt 5 atunci. . .si cred că le-am arătat. . . 5 Căci Creştinismul este, de obicei, perceput ca o religie a popilor. Pr. Dorin Picioruş: Una învechită.. . 5 Prof. Remus Rus: Una învechită. . . Pr. Dorin Picioruş: care miroase a 5 mucegai... Prof. Remus Rus: o Ortodoxie... care e veche si nu stiu ce. . .Domnule, un individ care 5 5 ~ vine şi îmi spune că Ortodoxia este un lucru vechi... 242 Pr. Dorin Picioruş: Paseist, mi-a spus mie cineva. . . Prof. Remus Rus: nu are nici cea mai vagă cunoştinţă despre Creştinismul ortodox... Pr. Dorin Picioruş: Corect!... Vorbeşte 5 5 din basme... Cine ştie cine i-a spus acest lucru. Prof. Remus Rus: Vine şi îmi spune: „Catolicismul este atât de somptuos! Catolicismul este asa si-asa... catolicismul 5 5 5 este aşa şi-aşa. . .". N-am nimic împotrivă!... Pr. Dorin Picioruş: Dar în catolicism nu 5 se mai duce nimeni la biserică! Se închid bisericile... Prof. Remus Rus: Mi-a zis unul, că pe acolo, din 35.000 de preoţi... în Franţa mai sunt vreo 3000 si nu stiu cât. . . 5 5 Pr. Dorin Picioruş: Şi, după cum mi-aţi spus altă dată, şi ăia sunt negri. . . Prof. Remus Rus: Aduşi de pe nu ştiu unde... însă, îmi spune: „Dar, uite, în Piaţa Vatican... cate mii de oameni se adună la fiecare slujbă!"... Pr. Dorin Picioruş: Păi, din toată lumea 5 ~ s-adună. . .si nu doar din Italia!... 5 Prof. Remus Rus: însă ăia sunt turiştii 5 aduşi de preoţi, din întreaga lume, 243 Pr. Dorin Picioruş: care sunt de toate 5 religiile... Prof. Remus Rus: rânduiţi metodic. . . 5 Pr. Dorin Picioruş: si stau liniştiţi... cu 5 5 5 5 steagu' în mână... Prof. Remus Rus: Săptămâna asta vin din Tanzania... pă urmă vin de nu ştiu unde...pă urmă vin de nu ştiu unde... şi aşa sunt rânduiţi să meargă acolo. Nu e nevoie de asta! Pe urmă se referă la teologie. . . Pr. Dorin Picioruş: Părintele Profesor 5 Dumitru Popescu spune: „Păi, da, sunt unii în faţă. . .şi alţii se pupă în spate!" (încep să râd). Prof. Remus Rus: Da!. ..Si mai este încă 5 un lucru legat de ei [de romano -catolici]: teologia lor! Unii spun: „E o teologie înaltă, e o teologie formidabilă. . .Noi n-avem teologi! Teologii noştri nu există"... însă ei [romano- catolicii] au ştiinţă teologică, în timp ce noi avem teologia ca îndrumar pentru viaţă. . .[teologia ca drum] spre mântuire. Pr. Dorin Picioruş: Si oameni care 5 5 întrupează teologia. Prof. Remus Rus: E altceva! Pr. Dorin Picioruş: Nu suntem 5 funcţionari în teologie!... 244 Prof. Remus Rus: E altceva când tu, ca iezuit 225 , eşti plătit să stai în bibliotecă. . .şi să produci lucrurile cutare şi cutare... şi altceva e când mai eşti şi preot. . . Pr. Dorin Picioruş: Şi faci preoţia din dragoste, pentru ca să-i educi pe credincioşi. . .când mai scrii o carte, care să fie 5 ? citită... Insă vom face un final... după atâtea ore... După acest maraton discutativ... adică după 4 ore de discuţie... Un final pentru acum . . . Prof. Remus Rus: Finalul cred că trebuie să fie acesta: nu poţi să judeci omul fără a-l cunoaşte. y Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: Nu poţi să judeci omul din auzite... Pr. Dorin Picioruş: Si când îl cunoşti, nu mai poţi să îl judeci, pentru că îl iubeşti\...Şi atunci, mai degrabă, vezi părţile frumoase. . .Pentru că ele ies în evidenţă. Prof. Remus Rus: Să dea Domnul să fie asa! 5 Pr. Dorin Picioruş: Insă: asa este!... 5 5 Prof. Remus Rus: Să dea Domnul să fie asa!... Fiindcă numai atunci când izbuteşti să 5 5 te apropii de cineva. . . 225 A se vedea: http ://ro . wikipedia . org/ wiki/ Ordinul_iezuit . 245 Pr. Dorin Picioruş: Mai degrabă, până când nu îţi vorbeşte despre el. Pentru că nu te poţi apropia de el, dacă el nu doreşte să vorbească despre sine. Prof. Remus Rus: Da, trebuie să fie si o ~ 5 mărturisire din partea lui. Pentru că ea este cheia desăvârşirii. Mărturisirea este cheia 5 desăvârşirii. Fiindcă nu poţi ajunge la desăvârşire fără să te mărturiseşti... să-ti 5 5 5 mărturiseşti părţile rele... Iar mărturisindu-ţi părţile rele, scapi de păcat prin dezlegare. . . Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: şi poţi să mergi înainte, spre Dumnezeu. . .Căci e vorba despre creşterea duhovnicească. Mărturisirea, în 5 ~ acelaşi timp, e cheia comunicării. Dacă ţii totul în tine, si acumulezi, si acumulezi. . .fără ~ 5 -"5 ca să dezvălui. . .atât partea bună cât şi partea rea... nu ai cum să creşti 5 [duhovniceşte] . . .Asta e!... Pr. Dorin Picioruş: Şi nu poţi să-i foloseşti nici pe ceilalţi. . . Prof. Remus Rus: Nu, nu, nu!... Dar, personal, pentru mine mărturisirea e importantă. . .Atât ca Spovedanie cât şi ca act de comunicare umană. Ca dialog, dacă vrei. . . Pentru că ea reprezintă punctul de la care porneşti ca să construieşti Pr. Dorin Picioruş: ceva. 5 246 Prof. Remus Rus: ceva... o legătură. Şi mărturisirea, comunicarea asta are mai multe căi... Martin Buber 226 vorbea despre comunicarea tainică pe care o ai, atunci când stai, priveşti la celălalt... şi nu grăieşti către el. . .ci îl simţi în intimitatea comunicării de la om la om... Aici e totul, stii?!...Or la noi s-a uitat darul comunicării .. .De aceea, Martin Buber şi Părintele [Dumitru] Stăniloae trebuie reluaţi în perspectiva Pr. Dorin Picioruş: în paradigma unei comunicări integrale Prof. Remus Rus: comunicării... Căci primul curs, pe care eu l-am audiat, al Părintelui Stăniloae a fost o elaborare a comunicării în perspectivă creştină, pornind de la cartea lui Martin Buber Eu si tu 227 . Pr. Dorin Picioruş: Da! 5 Celebră. . .tradusă si în română. . . 5 Prof. Remus Rus: Da, tradusă de Augustin Doinaş 228 . . . Minunată traducere ! . . .Minunată ! . . . Pr. Dorin Picioruş: Adevărat! Şi... grea în acelaşi timp... Prof. Remus Rus: E o carte grea. . . Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Martin_Buber. 227 Idem: http://www.humanitas.ro/martin-buber. 228 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_Augusti n Doina%C8%99. Pr. Dorin Picioruş: Insă si Martin Buber, 5 5 ? ca şi Părintele Stăniloae, a scris cărţi grele! Prof. Remus Rus: Amândoi au scris. . . Pr. Dorin Picioruş: cărţi 5 5 experimentale... Prof. Remus Rus: aburos. . . Pr. Dorin Picioruş: Da! . . . 5 Prof. Remus Rus: Au scris aburos.. . Pr. Dorin Picioruş: Da, aburosl... 5 ~ Prof. Remus Rus: Să păstrăm termenul Părintelui Stăniloae!... Fiindcă e un termen care îţi dă posibilitatea unei gândiri teologice. Pr. Dorin Picioruş: Intr-un adjectiv. . . Prof. Remus Rus: Printr-un adjectiv la care nu te aşteptai... Pr. Dorin Picioruş: Si eu l-am învăţat, 5 5 5 ~ astăzi, pe aburos, de la dumneavoastră... Pentru că nu l-am auzit vreodată şi nici nu aş fi conceput să îl pun într- un context gnoseologic. . . Prof. Remus Rus: Si eu l-am auzit de la 5 Părintele Stăniloae. . .şi cred că îi aparţine. . . Pr. Dorin Picioruş: Pentru că teologia ortodoxă este aburoasă.. . 248 Prof. Remus Rus: Teologia adevărată este aburoasă.. .Pentru că, în teologie, trebuie să ai lumina aburului, care străluceşte când 7 5 lumina bate pe el, dar, în acelaşi timp, impenetrabilitatea lui... sau dificultatea de a pătrunde în abur, pentru ca să vezi totul absolut desluşit. Ci vezi numai 5 conturul. . .vezi numai ca o prefigurare. . . Pentru că, acum, vedem ca prin ghicitură... Pr. Dorin Picioruş: dar atunci vom vedea 5 fată către fată. 5 5 Prof. Remus Rus: iar atunci vom vedea fată către fată... 5 5 Pr. Dorin Picioruş: Vă mulţumim 5 5 frumos, domnule Profesor Remus Rus! Astăzi am avut parte de un regal al comunicării cu dumneavoastră. Pentru că sunteţi unul dintre 5 rarii profesori care ne-aţi învăţat să comunicăm, cu înţeles, ore întregi. Si dumneavoastră ne-ati dat astăzi un 5 5 mare dar. darul comunicării cu dumneavoastră. Care este unul regular... însă e pentru prima oară când înregistrăm audio, cum arată o convorbire cu dumneavoastră. Asa comunicaţi dumneavoastră, în mod 5 5 " permanent, cu oamenii care vă trec pragul. Iar noi ne aflăm astăzi, 4 septembrie 2008, în cabinetul dumneavoastră, de la Facultatea de Teologie din Bucureşti. Care e un cabinet al colocviilor inopinate. Pentru că aici vine cineva. . .şi, împreună cu dumneavoastră, începe discuţia! Despre... about something. Despre orice. 249 Prof. Remus Rus: About something, yes!...Ăsta e lucrul care mi-a plăcut! Noi am fost o comunitate de insi... Alături de mine a 5 fost un oarecare Avramescu... Părintele Ioan Avramescu a fost... Venea, din când în când, si Părintele Viorel Ionită 229 ...Era Cezar 5 5 Vasiliu 230 . Era Victor Iliescu, vestitul Profesor de Filosofie, elevul lui Mircea Florian 231 ...si ~ 5 ne adunam şi discutam împreună. Am uitat să- 1 spun pe Părintele Ioan Caraza 232 . . . Pr. Dorin Picioruş: Da, da, da!... Părintele Profesor Diacon. . . Prof. Remus Rus: Părintele Profesor Ioan Caraza, care este uluitori.., ,E uluitor si în ~ 5 cunoştinţe. . .si în suflet. . . 5 5 5 Pr. Dorin Picioruş: Ne-aţi spus de mai multe ori despre dumnealui... lucruri extraordinare... Prof. Remus Rus: Da!... Si stăteam ore în 5 şir şi discutam teologie... Din nefericire, în timpul din urmă, foarte puţin mai vin. . .Când vine Părintele Ioan Caraza pe la mine... mai discutăm... Ceilalţi au plecat în străinătate... Viorel Ioniţă, Părintele Profesor, 229 Idem: http://biserica.Org/WhosWho/DTR/I/ViorelIonita.ht ml. 230 Idem: http://biserica.0rg/Wh0sWh0/DTR/V/CezarVasiliu.h tml. 231 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Florian_%28filo sof%29. 232 Idem: http://biserica.0rg/Wh0sWh0/DTR/C/I0anCaraza.ht ml. 250 este la Geneva. . .Părintele Ion Avramescu este în Norvegia. . .iar domnul [Victor] Iliescu ne- a părăsit... Victor Iliescu are Fenomenologia tragicului. . .sau a răului 133 . . . Si e o carte scrisă foarte interesant. A 5 fost un gânditor uluitor. Puţini dintre teologii noştri au ştiut teologie cât a ştiut Iliescu. Doar 5 5 O 5 că, din nefericire pentru noi, el avea o gândire aburoasă... Pr. Dorin Picioruş: Am înţeles!... Deci, 5 5 ' pe cei care gândesc mult şi profund... trebuie să îi întrebăm mult mai multe (surâd) despre ei... Prof. Remus Rus: Da, e greu să îi dezvolţi! El a fost din generaţia lui [Virgil] Victor Iliescu, Fenomenologia diabolicului, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1995, 210 p. Imaginea cărţii şi datele despre ea sunt preluate de aici: http://anticariatultau.ro/fenomenologia-diabolicului- b2o. 251 Cândea 234 , a lui Dan Zamfirescu 235 ...Ei au fost preluaţi de către Părintele Patriarh Justinian [Marin] - Dumnezeu să-1 odihnească! - când cei din Stat îi persecutau... Pr. Dorin Picioruş: Statul comunist. . . 5 Prof. Remus Rus: De Statul comunist... Patriarhul Justinian i-a luat si i-a 5 oblăduit la el. Iar eu am fost coleg, la serviciul de Relaţii Externe, cu două mari personalităţi ale vieţii noastre sociale: Ioan 5 Lahovari. . .numele spune totul! Pr. Dorin Picioruş: Nu stiu cine este. . . 5 5 Prof. Remus Rus: Piaţa Lahovari! Pr. Dorin Picioruş: A, da, da!... Prof. Remus Rus: De la Piaţa Romană. . . Pr. Dorin Picioruş: Am crezut că nu e 5 nicio legătură... Prof. Remus Rus: El era proprietarul Pieţei Lahovari... Pr. Dorin Picioruş: Am înţeles! 5 5 Prof. Remus Rus: si Serban Nicolae, 5 5 * care a fost procurorul-şef al capitalei... Patriarhul Justinian le-a dat A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Virgil_C%C3%A2ndea. 235 Idem: http://biserica.0rg/WhosWho/DTR/Z/DanZamf1resc u.html. 252 serviciu la serviciul de Relaţii Externe, lucrând ca traducători. Si eu am fost cu ei 5 multă vreme. Pe urmă a mai fost un alt personaj cheie: Ioan Ştruc. Un teolog de mână forte... Păcat că nu l-au lăsat în învăţământ. . .El a scris mai mult recenzii... Dacă citiţi o recenzie a lui e un adevărat studiu. Pr. Dorin Picioruş: Adică e foarte concis 5 în exprimare... Prof. Remus Rus: Nu! El făcea studiu pe marginea unei cărţi. . . Si, bineînţeles, Niculae Serbănescu, Părintele Profesor... căruia îi port amintire scumpă... Ăştia au fost oamenii cu care am lucrat 5 la serviciul de Relaţii Externe! . . . Nu trebuie însă să-1 uit pe Părintele Dumitru Fecioru! Era cel mai mare traducător de limbă greacă Pr. Dorin Picioruş: al Sfântului Ioan 5 Gură de Aur. . . Prof. Remus Rus: El mi-a fost consilier o vreme. . .Bineînţeles, nu trebuie să îl uit nici pe Părintele Ilie Georgescu 236 ...care a fost singurul dintre consilierii din perioada lui Ceauşescu care a refuzat să trimită informaţii la Departamentul Cultelor... după care a fost schimbat din funcţie. . . 5 236 Idem: http://biserica.0rg/WhosWho/DTR/G/IlieGeorgescu. html. 253 Pr. Dorin Picioruş: Informaţii care se 5 5 cereau de către... Prof. Remus Rus: Informaţii care 5 trebuiau să fie datei... hai venea la mine şi îmi zicea: „Măi, Remus, iar mi-au cerut! Iar mi-au cerut!. ..Nu pot! Nu pot! Nu pot!...". „Dar, Părinte Consilier, vă este funcţia [pusă în pericol] !". . .„Nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu!". . . Pr. Dorin Picioruş: Pentru că a avut 5 conştiinţă!... y y Prof. Remus Rus: Şi a fost singurul dintre consilieri[i patriarhali], care nu a dat informaţii la Culte. . . Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: El trimitea numai scrisorile oficiale şi cu asta o termina!. ..Şi 1- au schimbat! Nu a rezistat decât doi ani de zile. . .Pă urmă a venit Dumitru Soare 237 , care făcea. . .a făcut mai multe. Dar si el a fost un 5 om extraordinar!... A fost directorul tipografiei Patriarhiei Române... iar ca director al tipografiei a făcut lucruri uluitoare. A ajutat la tipărirea Părinţilor şi a Scriitoriilor bisericeşti... 5 Pr. Dorin Picioruş: A PSB-ului. . . 5 Prof. Remus Rus: Sigur că da! A ajutat la tipărirea Sfintei Scripturi. . . 237 Idem: http://biserica.Org/WhosWho/DTR/S/DumitruSoare. html. 254 De aceea, nu poţi să judeci omul numai dintr-o anume perspectivă.. . Pr. Dorin Picioruş: Trebuie să îl vezi 5 holistic, în toată spledoarea. . . Prof. Remus Rus: în toată splendoarea... Iar pentru Biserică, fiecare dintre ei - chiar dacă au greşit cu ceva în viaţa lor - rămâne un punct de referinţă, pentru că au făcut ceva pozitiv pentru Biserică. Pr. Dorin Picioruş: în acea perioadă istorică... Prof. Remus Rus: Da, atunci... au făcut ceva pozitiv!... Au ajutat la promovarea literaturii creştine... Si să nu uităm, că la 5 5 ' centrul nostru bisericesc se publicau, în zece mii de exemplare, 4 reviste: Pr. Dorin Picioruş: Reviste centrale. . . 5 Prof. Remus Rus: Biserica Ortodoxă Română 23 ^, Ortodoxia 239 , Studii Teologice 240 si Glasul Bisericii! . . . 5 Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: Deci erau patru reviste care se publicau în 10.000 de exemplare. Şi se răspândeau în toată ţara. . . Iar referitor la Părinţii bisericeşti y y [despre colecţia PSB], iarăşi, odată, să Idem: http://www.revistabor.ro/ro/redactia/. Idem: http://www.revistaortodoxia.ro/ro/. Idem: http://www.studiiteologice.ro/. 255 discutăm... să vă povestesc... Pentru că sunt nişte lucruri foarte interesante. Spre exemplu, despre cum a mărit Patriarhul Justin tirajul unui volum din PSB. Pr. Dorin Picioruş: In fotografia care va însoţi interviul la nivel online, dumneavoastră 5 * veti fi alături de Icoana Sfintei Treimi, 5 ~ aceasta, de lângă biroul dumneavoastră. . . Căci acesta e locul dumneavoastră de rugăciune şi de studiu... alături de ultima aparatură... Prof. Remus Rus: a civilizaţiei 5 moderne... Pr. Dorin Picioruş: In care v-ati 5 5 iniţiat... si la care lucraţi continuu. Aici, în 5 5 5 1 locul dumneavoastră de odihnă interioară. . . Trebuie să spun că acum lucraţi la un dicţionar... la un nou dicţionar... de peste o mie de pagini... Iar aici v-am găsit din zorii dimineţii... Si ori de câte ori am venit la 5 5 dumneavoastră v-am găsit lucrând. . . Dar chiar: de ce trebuie să mai lucraţi, 5 * dacă ati făcut atâtea în viată? Faceţi si 5 5 5 5 dumneavoastră precum tinerii: duceţi-vă la o bere toată ziua. . .la fotbal. . .să vă plimbaţi! De ce să mai munciţi si acum, la bătrâneţe?! 5 5 ~ 5 (o ironie pedagogică... înţeleasă de către confidentul meu... şi primită cu zâmbetul pe buze) Prof. Remus Rus: . . .îmi aduc aminte de tatăl meu! . . .Tatăl meu a trăit 94 de ani. . . Pr. Dorin Picioruş: Dumnezeu să-1 5 ierte!... 256 Prof. Remus Rus: Mulţumesc frumos! Pr. Dorin Picioruş: Şi pentru mama dumneavoastră... Prof. Remus Rus: Da, şi pentru mama mea. . .Şi mereu îi ziceam: „Tată, dar de ce nu te odihneşti si dumneata la f 5 am iază ?!"... Pentru că el obişnuia, la amiază, să stea pe un scăunel mic... şi ţinea capul în pumn. . . Pr. Dorin Picioruş: Fără să doarmă! 5 Prof. Remus Rus: fără să doarmă. . . Pr. Dorin Picioruş: O aţipeală!... Prof. Remus Rus: aţipea... La noi se spune cucăia... Pr. Dorin Picioruş: Cucăia? N-am auzit 5 până acum! . . .Căci aşa stă şi cucu pe ram. . . Prof. Remus Rus: Da!... Si el cucăia! Si 5 5 ziceam: „Dar întinde-te puţin!". Pr. Dorin Picioruş: Avem pat!... Prof. Remus Rus: „întinde -te! Ai loc! Intinde-te pe divan". . .Adică pe canapea.. . Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: La care tata zicea: „Fiule, nu vreau să mă prindă moartea dormind)....". 257 Pr. Dorin Picioruş: Dormind... E de 5 Pateric!... Prof. Remus Rus: Si Dumnezeu i-a dat 5 o viată, astfel încât n-a stat bolnav decât 24 de ore... în pat... Pr. Dorin Picioruş: Ăsta e un mare 5 privilegiul... Prof. Remus Rus: Da!... Pr. Dorin Picioruş: Ca să adormi pe picioarele tale... Prof. Remus Rus: Doar 24 de ore! Miercurea s-a întins în pat... joi a mâncat ultima masă... si 5 Pr. Dorin Picioruş: Vinerea a adormit! 5 Prof. Remus Rus: noaptea a adormit în Domnul... Şi n-a stat pe pat, n-a fost bolnav, ştii?!... Dar pe el l-a ţinut munca. De dimineaţă şi până-n seară muncea. Făcea totul. Si de aceea, eu cred că omul a fost creat 5 ~ de Dumnezeu spre muncă... Şi să nu uităm, că după ce Dumnezeu l-a creat pe om... şi l-a văzut că e bun foarte. . .ce-a făcut Dumnezeu? L-a luat Dumnezeu cu El si l-a dus în Paradis. 5 Şi l-a plimbat!... L-a plimbat şi i-a dat de lucru! Fiindcă Dumnezeu îl chestiona pe om: „Uite, Adame, copacul ăsta îţi place? E frumos? Cum îl numeşti?". 5 Pr. Dorin Picioruş: Asa sau asa? 5 5 5 258 Prof. Remus Rus: „Uite floarea asta! Ce nume îi dai? Uite! Cum faci cu lucrul ăsta?". Deci [Dumnezeu] l-a angajat pe Adam în munca Lui de creare. Fiindcă Adam dând nume lucrurilor a devenit Pr. Dorin Picioruş: co-creator. . . 5 Prof. Remus Rus: împreună creator cu Dumnezeu. Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Prof. Remus Rus: Deci munca a fost cea care l-a caracterizat pe Adam, pe om. . . Pr. Dorin Picioruş: a fost substanţa vieţii 5 t 5 lui... Prof. Remus Rus: a fost activitatea lui de la început. . .Nu munca sau funcţia creează organul 241 ! Nu asta!... Ci munca creatoare e vocaţia umană. Căci dacă omul nu munceşte f 5 devine legumă... Pr. Dorin Picioruş: Vă dorim să vă 5 găsim întotdeauna muncind, bucurându-vă de rezultatele bătrâneţilor dumneavoastră! . . . 5 Rezultate care au început în acea tinereţe, când singurătatea v-a făcut comunicativ... când singurătatea v-a făcut să adânciţi relaţia cu Dumnezeu si să vă iubiţi si 5 5 5 5 5 respectaţi părinţii. . . Ca în teoria evoluţionistă... unde se presupune că „nevoia de adaptare" a transformat animalul în „om". 259 Iar apoi a creat recunoştinţa... faţă de Patriarhii care v-au ajutat. . .care au investit în dumneavoastră. Asa că recunoştinţa 5 5 5 dumneavoastră va trece în viata cititorilor 5 noştri ca un lucru demn de urmat. Pentru că 5 bunul simt, munca si recunoştinţa sunt 9 * 5 t y elementele definitorii ale unui om. Vă mulţumesc frumos, Domnule 5 ~ Profesor, şi bucuria imensă e de partea noastră! Prof. Remus Rus: Mulţumim! 5 Pr. Dorin Picioruş: La revedere! Vă 5 mulţumesc frumos! Sărut mâna!... 5 Prof. Remus Rus: Să dea Dumnezeu numai bine! 260 „Nu vremurile sunt sub oameni, ci bietul om este sub vremuri". Recuperând istoria Bisericii 10 octombrie 2008 243 Pr. Dorin Picioruş: Părinte Profesor 5 Adrian Gabor ne bucurăm foarte mult pentru faptul că dumneavoastră aţi acceptat această A se vedea: http://www.teologiepentraazi.ro/2007/08/06/cv-ul- pr-prof-dr-adrian-gabor/. 243 Interviul, în format audio, are 1. 19. 25 de minute. Cu Pr. Prof. Dr. Adrian Gabor 261 discuţie despre istorie, despre istoria Bisericii noastre, despre istoria ei recentă. Dumneavoastră sunteţi specialist în istoria primelor 4 secole ale Bisericii 244 dar aţi făcut cercetări ample şi în istoria recentă a Bisericii Ortodoxe Române... De aceea, în discuţia de faţă, vrem să umplem, pentru cititorii şi ascultătorii noştri, unele goluri istorice. Să vorbim despre necunoscutele istoriei noastre recente. Pentru că rolul unui teolog al istoriei este tocmai acela de a clarifica evenimentele prin care a trecut Biserica. De aceea, vă rog să ne clarificaţi situaţia anumitor evenimente şi personalităţi ale vieţii Bisericii noastre si să ne descrieţi modul de 5 5 organizare al Bisericii Ortodoxe Române şi despre cum a fost lăsată sau nu a fost lăsată să-şi facă treaba în timpul regimului comunist. . .sau şi. . .după. Vă ascultăm cu bucurie... si vă 5 mulţumim pentru invitaţia de a participa la acest proiect de restaurare pe care Teologie pentru azi îl face cu dumneavoastră! Pr. Prof. Adrian Gabor: Vă mulţumesc si 9 5 eu!... Şi este bine, pentru cititorii dumneavoastră, să punctăm o serie de aspecte mai cunoscute sau mai puţin cunoscute din viata Bisericii noastre Ortodoxe Române, petrecute imediat după instaurarea regimului ateu în România. A se vedea: https://archive.org/details/Pr.Prof.Dr.AdrianGaborBi sericaSiStatlnPrimelePatruSecole. 262 Regim care începe din 1945, de la 6 martie, dar se consolidează după 1947 şi după impunerea de abdicare Pr. Dorin Picioruş: a Regelui.. Pr. Prof. Adrian Gabor: a Regelui... a Majestăţii Sale, Regele Mihai I 245 . . . Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: După 1945, ştim cu toţii, regimul totalitar a fost, în mod definitiv, instalat în ţară. Mai ales ştim faptul că, ulterior, s-a întărit şi aceasta a condus la multe prejudicii misionare pentru cultele din tara noastră si, mai ales, Pr. Dorin Picioruş: pentru Biserica Ortodoxă Română.. . Pr. Prof. Adrian Gabor: pentru Biserica majoritară... Pr. Dorin Picioruş: Da!... 3 Pr. Prof. Adrian Gabor: Practic, Biserica Ortodoxă Română a fost înlăturată total din viata Statului... Pr. Dorin Picioruş: Din viaţa publică!... Pr. Prof. Adrian Gabor: din viata 5 publică... A devenit o instituţie 245 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_al_Rom%C3%A 2niei. 263 marginalizată . . .Poate că, mai bine-spus, ea a devenit o instituţie . . . tolerată ... de conducerea atee a Statului. Pe atunci... ca si 5 acum erau, totuşi, câţiva dintre conducătorii Statului, care mai participau la manifestările Pr. Dorin Picioruş: In mod subversiv!... 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: de rugăciune, religioase, ale Bisericii noastre sau ale cultelor. Dar, după aceea, se întorceau şi loveau în programul misionar al Bisericii. Pr. Dorin Picioruş: Pentru că asta era 5 linia Partidului... Pr. Prof. Adrian Gabor: Activitatea Bisericii Ortodoxe Române a fost limitată doar la cadrul parohial. . . Pr. Dorin Picioruş: liturgic. . . Pr. Prof. Adrian Gabor: liturgic... şi la lăcaşul de cult al fiecărei parohii în parte. Nu şi-au mai putut relua, după 1945, după război, activitatea misionară o serie de asociaţii preoţeşti, o serie de asociaţii ale Meatului, Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: care contribuiseră mult la întărirea credinţei si a 5 5 valorilor Ortodoxiei în perioada interbelică. E vorba de Oastea Domnului 246 , de Frăţia 246 Idem: http :llxo. wikipedia . org/ wiki/Oastea_Domnului . 264 Ortodoxă Română , de Asociaţia Femeilor Ortodoxe 1 ^ 1 si nu numai. . . 5 Mai apoi, prin noul cadru legislativ dat de regimul comunist, se limita orişice participare la un act de viaţă religioasă, misionară, în cadrul altor instituţii ale Statului, precum Armata, Spitalele, Pr. Dorin Picioruş: 5 Da!... Penitenciarele. . . Pr. Prof. Adrian Gabor: Penitenciarele... In învăţământ, în Scoală. . . 5 însă, în mai 1947 a fost promulgată o lege care schimba, în parte, caracterul administrativ al Bisericii Ortodoxe Române. Pr. Dorin Picioruş: In relaţie cu Statul!... 5 9 Pr. Prof. Adrian Gabor: Prin el se desfiinţa o serie de eparhii... s-a ajuns la pensionarea ierarhilor nedoriţi .. .Dar şi noua Constituţie schimbă cadrul legislativ. Se interzice învăţământul religios, de orice formă, în Scoală... Pr. Dorin Picioruş: Deci, în 1947 începe ateizarea Ea a fost reînfiinţată la Cluj, pe 30 octombrie 2008, cf. art. http://www.napocanews.ro/2008/10/fra%C8%9Bia- ortodoxa-romana-s-a-constituit-la-cluj.html. 248 A fost reînfiinţată la Râmnicu- Vâlcea, în 1992, sub titulatura: Asociaţia Liga Femeilor Creştine Ortodoxe. Cf. art. http://www.arhiram.ro/social/asociatia-liga-femeilor- crestine-ortodoxe. 265 Pr. Prof. Adrian Gabor: ateizarea sistematică Pr. Dorin Picioruş: a fiecărui palier din societatea românească. Pr. Prof. Adrian Gabor: De asemenea, sunt interzise orele de catehizare în Biserici pentru tineri. Dar lucrul acesta nu a fost respectat, întru totul, de preoţii vremii! Pentru că orele sau clasele de catehizare puteau fi ţinute în casele unor părinţi mai înstăriţi. Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: Cunosc o mărturie personală... Cine nu cunoaşte pe domnul regizor Tocilescu 249 ? . . . Pr. Dorin Picioruş: Da, da, da!... Pr. Prof. Adrian Gabor: Are locuinţa chiar în parohia noastră 250 , lângă Biserică. . . Şi mi-a mărturisit acum câţiva ani de zile, că pe timpul unuia dintre preoţii Bisericii, a Părintelui Maxim 251 - care îl avea drept co- slujitor pe Părintele Ciocan - Părintele Maxim mergea şi se întâlnea cu copiii parohienilor în casele anumitor oameni mai înstăriţi, care aveau şi posibilitatea de a oferi 9 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Tocilescu. 250 Idem: http://sfantulnicolaebuzesti.ro/. 251 Preotul Gheorghe Maxim şi Preotul Gheorghe Ciocan au fost preoţi la Biserica Sfântul Nicolae Buzeşti, din Bucureşti, între 1941-1984, cf. http://sfantulnicolaebuzesti.ro/. 266 o gustare. Şi, printre ei, se aflau şi părinţii, care erau medici, ai domnului Tocilescu. . . Sfântul Sinod a încercat, ca o măsură compensatoare, să reînvie activitatea catehetică. . . Pr. Dorin Picioruş: Să se citească 5 Cazania în Biserică, nu?... Pr. Prof. Adrian Gabor: printr-o serie de decizii. Dar regimul comunist supraveghea acest aspect... iar preoţilor le era teamă să împlinească această necesitate, această nevoie în lăcaşurile de cult. De aceea, se retrăgeau... ca pe timpul persecuţiilor (zâmbeşte)... Pr. Dorin Picioruş: în case particulare. . . Pr. Prof. Adrian Gabor: în case particulare... Pe de altă parte, Biserica Ortodoxă Română, ca si celelalte culte din România, a fost lovită în structura ei de bază, activă. Au fost închise... si scoase din 5 universităţi Pr. Dorin Picioruş: Facultăţile de 5 5 Teologie... Pr. Prof. Adrian Gabor: sau Academiile Teologice... Reduse la 3: Bucureşti, Sibiu şi Cluj. După 1949, Bucureşti şi Iaşi. Transformate în Institute Teologice. . . Numărul de Seminarii [Teologice] a fost redus. La fel numărul de licee si de scoli 5 5 confesionale. Şi nu numai pentru noi ci şi pentru celelalte culte. Practic, s-a lovit în instituţiile de formare 5 267 Pr. Dorin Picioruş: a viitoarelor 5 caractere. A oamenilor de caracter. . . Pr. Prof. Adrian Gabor: a misionarilor, a slujitorilor Sfintelor Altare. Şi, deşi suntem în anii [19]40, se lucra în perspectivă... Căci de acum a început să fie utilizat proiectul de închidere a unor Mănăstiri... care a fost promulgat în 1959. . .E vorba de Decretul 410. Prin care s-au închis Mănăstirile. Insă aici avem o altă problemă, care trebuie discutată în cadrul anilor [19] 50. închiderea facultăţilor de teologie a făcut ca o parte dintre arhivele acestora şi dintre bibliotecile acestora să se piardă. Cunosc aspectele acestea, având în vedere faptul că în arhiva facultăţii noastre 252 nu se regăsesc toate documentele arhivistice Pr. Dorin Picioruş: ale unor ani. . . 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: ale unor ani de studii. . .Cum sunt cei de la Cernăuţi - ai cărui profesori s-au refugiat, iniţial, la Suceava şi apoi au venit la Bucureşti - sau Chişinău. Şi facultatea noastră are probleme atunci când trebuie să elibereze o serie de Pr. Dorin Picioruş: documente 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: documente privind studiile unor preoţi, care încă mai trăiesc, si documentele acestea sunt necesare pentru stabilirea anilor de Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul" din Bucureşti: http://www.ftoub.ro/. 268 Pr. Dorin Picioruş: vechime 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: de vechime, de pensie... Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: Se cunoaşte, că după pierderea celui de Al Doilea Război Mondial - căci l-am pierdut şi nu l-am câştigat, aşa cum, în mod pompos, se lăuda regimul comunist! - unele eparhii româneşti din Basarabia şi Bucovina au fost pierdute. De asemenea şi posturile de titulari, de episcopi şi de arhierei vicari. Aceste posturi au fost puse în retragere. Iar mai târziu, prin anii [19]50, s-a instituit un fel de persecuţie dură împotriva ierarhilor nedoriţi, neagreaţi... Printre aceştia îi menţionăm pe „durul" sau verticalul ierarh ardelean Nicolae Popoviciu 253 de la Oradea, pentru că ceruse, în mod insistent, dreptul de a se face catehizare Pr. Dorin Picioruş: în eparhia sa Pr. Prof. Adrian Gabor: în eparhia sa. . .şi în eparhii în general. însă, în acelaşi timp, el a criticat dur regimul comunist. De aceea, el a sfârşit prin a avea domiciliu forţat la 53 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Popovici_%28e piscop%29. 269 Mănăstirea Cheia 254 şi a trecut la Domnul în anul [19]60 255 . Alături de Nicolae Bălan 256 , Nicolae Popoviciu a fost unul dintre cei mai verticali ierarhi ardeleni şi nu se putea negocia cu el. Mă refer la relaţiile lui cu Statul. De fapt şi ceilalţi au fost. . .Nu putem să negăm [acest lucru] !...S -au auzit tot felul de zvonuri, chiar despre Patriarhul Justinian [Marina]... Lucrurile sunt mult mai complicate Pr. Dorin Picioruş: Mai nuanţate, da!... Pr. Prof. Adrian Gabor: şi putem să ne aplecăm asupra lor... Pr. Dorin Picioruş: Pentru că nu putem să vedem lucrurile decât în alb şi negru. Pr. Prof. Adrian Gabor: După 1948 a intrat în vigoare Legea Cultelor, decretul 177. Şi atunci, în mod practic, eparhiile, protoieriile, parohiile erau supravegheate de inspectorii delegaţi ai Cultelor. Unii s-au manifestat... Pr. Dorin Picioruş: în mod 5 samavolnic... 254 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83st ireaCheia 255 Pe 20 octombrie 1960, cf. http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Popovici_%28e piscop%29. 256 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_B%C4%831an. 270 Pr. Prof. Adrian Gabor: în mod samavolnic. . .pentru că proveneau din rândul absolvenţilor de Teologie, dar care îşi schimbaseră stăpânii şi închinarea şi au devenit... Pr. Dorin Picioruş: oportuniştii de ocazie... Pr. Prof. Adrian Gabor: oportuniştii de ocazie ai perioadei de tristă amintire. De asemenea, Biserica avea nevoie. . . Pr. Dorin Picioruş: de finanţare 5 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: de finanţare... pentru că se micşoraseră tirajele de carte, acelea care trebuiau să îndestuleze duhovniceşte pe preoţi, pe parohieni, pe monahi... Totuşi, din acel moment, o strategie nebănuită, a Patriarhului Justinian, dar şi a altor ierarhi, a făcut ca la nivelul patriarhiei şi al eparhiilor să existe reviste bisericeşti. Pr. Dorin Picioruş: centrale 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: Centrale si 5 locale... Iar când spun locale, mă refer la revistele Mitropolia Moldovei şi Sucevei, tipărită la Iaşi, Mitropolia Banatului, tipărită la Timişoara, Mitropolia Olteniei, tipărită la Craiova şi Mitropolia Ardealului, tipărită la Sibiu. La nivel central exista revista Biserica Ortodoxă Română, o revistă 271 Pr. Dorin Picioruş: istorică... a. tuturor 5 momentelor importante ale Bisericii noastre... Pr. Prof. Adrian Gabor: Un oficios al Patriarhiei. . .Revista Studii teologice - care a fost luată de la Facultatea de Teologie [din Bucureşti] si încredinţată redacţiei revistelor 5 J 5 5 5 centrale - şi în care a publicat marii profesori de teologie din cele două Institute teologice. . . Pr. Dorin Picioruş: Adevărat!... 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: Apoi revista Glasul Bisericii, tipărită la nivel de Arhiepiscopie a Bucureştilor şi a Mitropoliei Ungrovlahiei. . .şi a 4-a... Pr. Dorin Picioruş: Revista Ortodoxia. . . 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: Ortodoxia.. .Dar şi revista Mitropolia Olteniei, pentru - din nou înfiinţata, după 1948 - Mitropolie a Olteniei. în timpul cursurilor mele de Doctorat, înainte de 1989, şi în timpul studiilor de licenţă în Teologie, ca şi alţi colegi, am beneficiat de rodul muncii multor profesori. . . Pr. Dorin Picioruş: de roadele generaţiei de aur a teologiei româneşti. . . Pr. Prof. Adrian Gabor: Si asa ne-am dat 5 5 seama că aceste reviste teologice sunt pline de comori teologice. Pentru că găseşti în ele studii pertinente şi nu oportuniste. Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 272 Pr. Prof. Adrian Gabor: Pentru că, dincolo de primele pagini, care transmiteau mesaje politice... Pr. Dorin Picioruş: Da, una-două pagini de început!... Care erau ale redacţiei şi, de obicei, erau nesemnate... dedicate regimului, însă celelalte erau muncite şi acum le găsim atât de noi si de demne de continuat. 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: Şi pentru că am amintit de faptul că regimul a lovit în structurile de formare [ale Bisericii], vreau să reiau ideea şi să o completez. Pentru că nu au lovit numai în structuri, prin transformarea Facultăţilor în Institute, prin scoaterea din Universităţi, prin reducerea numărului de Seminarii [teologice], dar au trecut şi la operaţiuni de arestare a celor mai valoroase cadre didactice, a celor mai importanţi profesori de Teologie. Au fost arestaţi, spre sfârşitul deceniului al 5-lea, marii profesori de teologie Nichifor Crainic, Teodor M. Popescu 257 - pe care noi îl considerăm cel mai mare profesor până în 1948 şi chiar după - Părintele Dumitru Stăniloae - Mărturisitorul Sfintei Treimi şi înnoitor de şcoală teologică şi om de virtute, ca si ceilalţi doi menţionaţi anterior - . 5 5 5 5 De la Chişinău, de la fosta Facultate de 5 ~ Teologie de la Chişinău, au fost arestaţi Ioan 257 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Teodor_M._Popescu. Gh. Savin 258 si Constantin Tomescu 259 . Liviu 5 Munteanu 260 din Cluj şi marele profesor, rugător şi mistic Ilarion Felea 261 de la Arad. Apoi Alexandru Filipaşcu 262 , care a devenit Martir, pentru că a murit în timpul detenţiei de la Canal. Arhimandriţii Benedict Ghius 263 si 5 5 5 Sofian Boghiu 264 - cei doi fiind cadre didactice la nou înfiinţatul Institut teologic [din Bucureşti]. Roman Braga 265 , Felix Bugneac, Vasile si Haralambie Vasilache 266 si alţii. . . 5 5 5 Nu era pe atunci cadru didactic, la noi, la facultate, dar a fost închis şi regretatul Antonie Plămădeală 267 . Ca urmare a acestei detenţii, mai târziu, a scris binecunoscutul volum Trei ceasuri 258 Idem: http://biserica.Org/WhosWho/DTR/S/IoanGhSavin.h Uni. 259 Idem: http://biserica.0rg/WhosWho/DTR/T/ConstantinTom escu.html. 260 Idem: http ://biserica. org/Whos Who/DTR/M/GalactionMun teanu.html 261 Idem: http://biserica.0rg/WhosWho/DTR/F/IlarionFelea.ht ml. 262 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Filipa%C8% 99cu. 263 Idem: http://biserica.0rg/Wh0sWh0/DTR/G/BenedictGhius .html. 264 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sofian_Boghiu. 265 Arhimandrit, duhovnicul Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului din Rivers Junction S.U.A. 266 Au fost fraţi de sânge şi monahi. Despre Părintele Vasile Vasilache: http://ziarullumina.ro/memoria- bisericii/din-memoriile-arhimandritului-vasile-vasilache. 267 A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Antonie_%28Pl%C4%83 m%C4%83deal%C4%83%29 al Ardealului. 274 Pr. Dorin Picioruş: în Iad. . . 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: în iacf 6S . . . Pr. Dorin Picioruş: O parabolă a comunismului... Pr. Prof. Adrian Gabor: Bartolomeu Anania 269 , pe atunci asistentul, secretarul personal al Patriarhului Justinian. . . Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: Si el a fost închis. A suferit detenţie. Majoritatea a scăpat cu lotul din Pr. Dorin Picioruş: 1964. . . 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: 19 64... dar pentru mulţi a fost o dramă. Mai ales pentru marele profesor Teodor M. Popescu, care nu s-a mai putut întoarce niciodată. . . Pr. Dorin Picioruş: la catedră 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: la catedră. Si aici am putea sublinia martirajul lor în închisoare. Al multora. . . Trei ceasuri în iad, roman, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1970 (ed. a Il-a, 1993, 303 p. şi ed. a IlI-a, 1995, 303 p.), cf. http://antonieplamadeala.wordpress.com/2007/06/29 /opera-o-biblioteca-de-carti/. 269 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Bartolomeu_Anania. 275 Iar Patriarhul Justinian [Marina] - pe care mulţi l-au criticat nestiind 5 5 Pr. Dorin Picioruş: detaliile vieţii sale. . . 5 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: detaliile vieţii sale - s-a aplecat asupra nevoilor acestora. A celor care fuseseră în detenţie. Si el i-a angajat în cadrul Institutului Biblic şi de Misiune, la corectură, în alte funcţii, pentru a putea primi salarii şi ajutoare în acest fel. Pr. Dorin Picioruş: Au fost reintegraţi după detenţie... Pr. Prof. Adrian Gabor: Nu acolo însă unde le era locul... ci acolo unde puteau să câştige un ajutor şi hrana zilnică a familiei lor. Pentru că am amintit de Patriarhul Justinian, trebuie să spunem că s-a discutat mult pe tema lui. S-au făcut foarte multe Pr. Dorin Picioruş: speculaţii, da!... Pr. Prof. Adrian Gabor: Părerea mea - pe care am facut-o publică în mai multe studii - e aceea că el avea o viziune de stânga, ca urmare a faptului că, fiind plecat din rândul preoţilor de mir şi având familie, cunoştea lucrurile dar fusese si un militant activ al 5 Partidului National Ţărănesc 110 . y y Şi ajungând, plecat de la Băbeni 271 , directorul Seminarului de la Râmnicu- 270 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Na%C8%9Bio nal-%C8%9A%C4%83r%C4%83nesc. 271 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83beni. 276 Vâlcea , fiind sprijinit şi de marele şi valorosul arhiereu misionar Vartolomeu Stănescu 273 , fost profesor la Facultatea de Teologie din Bucureşti, el a putut să militeze pentru drepturile materiale sau nevoile materiale ale clerului si ale ţăranilor în 5 5 cunoştinţă de cauză. Astfel a întemeiat o serie 5 5 de Bănci populare. . . Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: locale, care să protejeze capitalul ortodocşilor. De aceea, regimul care a pus stăpânire pe ţară, s-a folosit la un moment dat de vederile de stânga ale Patriarhului Justinian. Pentru că nu au reuşit, prin niciun mijloc, să îl convingă de perspectiva comunistă. Ci el promova principii biblice, evanghelice, care se suprapuneau peste unele idei sociale ale noului regim politic. Vedeţi, ciuma asta roşie a creat un mare rău pentru Biserica noastră Ortodoxă. Nu numai pe plan misionar dar şi pe plan sufletesc. Pentru că, la un moment dat, o serie de oameni - noi, cu toţii, avem slăbiciuni - cu slăbiciuni ca noi şi ca alţii, din alte timpuri, au devenit oportunişti. Şi au trecut dintr-o barcă în alta... Chiar mari misionari au ajuns să facă rău Bisericii, ai cărei slujitori erau. Totuşi, în rândul ierarhiei, s-a suferit foarte mult. Facem o singură menţiune: unii https://www.facebook.com/SeminaruluiTeologicLice alOrtodoxS fNic olaeRmValc ea . 273 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vartolomeu_St%C4%83 nescu. 277 dintre ierarhi au fost trecuţi cu forţa la Domnul, fiind otrăviţi. E cazul lui Grigorie Leu 274 , Episcopul Huşilor. Iar cu ocazia trecerii lui la Domnul, s-a închis şi episcopia. S-a vorbit mult despre Irineu Mihălcescu 275 . . . Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: ca şi despre alţi ierarhi din Ardeal 276 . . . Dar în rândul ierarhiei - asa cum era ea: 5 schimbată, epurată, pusă în retragere - o serie de verticali slujitori ai Bisericii credeau în „neveşnicia" Pr. Dorin Picioruş: sistemului comunist 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: a comunismului... Pentru că ei cunoscuseră, în mod anterior, situaţia din Rusia. Mulţi atacaseră ateismul şi prigoana din Rusia... şi de aceea au suferit în anii [19] 50. Arhiereul - pensionat de către comunişti - Pavel Şerpe 277 , într-o anumită discuţie cu o persoană, care era informatorul Securităţii, conform notei acestuia sau a acesteia, din 15 aprilie 1960, spunea: „Conducerea ţării se dă urât la preoţi. Ei sunt arestaţi fără motive. Şi sunt arestaţi anume cei mai buni predicatori, slujitori, cei mai morali oameni, pe motiv că 274 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Grigorie_Leu. 275 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Irineu_Mih%C4%831ces cu. 276 Că au fost omorâţi într-un fel sau altul. 277 A se vedea: http://www.bisericabelvedere.ro/2013/06/arhiereul- pavel-serpe-slujitorul-neobosit/. 278 sunt chiaburi, mistici, foşti legionari, că au camuflat aur, arme şi câte asemenea motive". Chiar Antim Nica 278 - care a avut o istorie destul de zbuciumată -, si care a fost locţiitor al unei eparhii din Basarabia - pentru că era basarabean la origine - era suspectat de faptul că propovăduia ideea unui regim trecător. Informatorul Salcâm dă o declaraţie în anii 1949-50 şi spune: „Episcopul Antim Nica ne propovăduieşte că regimul de azi e trecător, credinţa va învinge, comuniştii sunt trădători, noi, preoţii, să fim la datorie, anglo -americanii ne vor salva de haosul comunist". Antim Nica era pe punctul de a pleca Episcop în America dar faptul acesta nu s-a mai realizat. Iar cuvintele regretatului Episcop al Dunării de Jos sunt Pr. Dorin Picioruş: profetice Pr. Prof. Adrian Gabor: sunt profetice... dar, în acelaşi timp, ne prezintă ideea care circula în rândul Pr. Dorin Picioruş: credincioşilor 5 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: credincioşilor si 5 5 monahilor. Căci aşteptau o salvare de la americani. O salvare care nu a venit. . . Pr. Dorin Picioruş: Care a fost utopicăl Pr. Prof. Adrian Gabor: Iar utopia aceasta s-a spulberat după anul 1956, când n- Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Antim_Nica. au putut... sau nu au dorit să intervină în momentul Revoluţiei de la Budapesta 219 . Pentru că jocurile de putere erau stabilite între Moscova si America. 5 Si atunci românii noştri s-au lecuit de a 5 5 mai crede că vin americanii si ne 5 Pr. Dorin Picioruş: salvează 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: salvează... De altfel, ori de câte ori se pomenea numele Americii sau se menţionau americanii, 5 ~ securistii intrau 5 Pr. Dorin Picioruş: în alertă 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: într-o mare agitaţie şi îşi schimbau de multe ori planurile în funcţie de discuţiile ce se petreceau în societate. Episcopul Grigorie Leu, de care am amintit anterior, la predarea patrimoniului fostei Episcopii de Huşi, la 28 februarie 1949, era convins că până după Paşti se vor produce schimbări în tară si în străinătate, si astfel nu 5 5 -"5 va mai fi nevoie să predea inventarul. El trăia cu nădejdea că Episcopia nu va fi închisă. Pe de altă parte, speranţa aceasta a „neveşniciei" comunismului sau a dispariţiei regimului cât mai rapid, exista şi în mintea şi inima Patriarhului Justinian. De aceea, acesta a avut o poziţie destul de interesantă în privinţa noii Legi a Cultelor, din 4 august 1948.' 279 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_ung ar%C4%83 din 1956. 280 , , 280 Inf ormatorul Matei, transmiţând o notă informativă, nu era conştient de valoarea acestor informaţii peste timp şi credea în „veşnicia" comunismului. Faptele incriminate s-au consumat la 6 februarie 1949, la Bucureşti, când bibliotecarul de atunci al Institutului Teologic de grad universitar, nimeni altul decât Olimp N. Căciulă 281 , un traducător din scrierile Sfinţilor Părinţi, comunica unui devotat prieten, ordinul direct şi expres al Ministrului Cultelor, Stanciu Stoian, de a prezenta într-un articol elogios, în revista Glasul Bisericii, noua lege pentru regimul general al Cultelor. Potrivit acestei note, Patriarhul Justinian 1-a chemat si i-a comunicat că «acest articol 5 nu poate fi primit de revistă, întrucât Guvernul nu merită atâtea laude. Pentru că a lipsit Biserica de autonomie, a supus pe înalţii conducători ai acesteia la multe controale si 5 nu i-a primit pe niciunul în Parlament. Biserica trebuie să fie diplomată faţă de Guvern," - acestea sunt cuvintele Patriarhului [Justinian Marina] ! - „tară a-l aproba mereu, ţinând seama de nemulţumirile fireşti ale 9 y J y clerului». Departe de a se supăra de acest refuz al Patriarhului, Olimp Căciulă a început, din cauza acestui fapt, să-l stimeze pe acesta pentru spiritul său practic, pentru viclenia sa oltenească, cu ajutorul căreia a ştiut să fie bine cu regimul dar totuşi să îşi păstreze libertatea de acţiune în prietenia cu preoţii 8 De aici, intervievatul meu citeşte un text tipărit, probabil personal, pregătit pentru această discuţie. 281 A se vedea: http://biserica.0rg/WhosWho/DTR/C/OlimpCaciula. html. 281 liberali şi ţărănişti, grupul Nicoreanu, în vederea asigurării viitorului. Sfârşitul acestui document conţine o 5 5 informaţie şi mai preţioasă, care, de altfel, se regăseşte şi într-o altă notă publicată în Cartea Albă a Securităţii 2 * 2 , de către Serviciul Român de Informaţii 2 * 3 , dar ignorată mult timp de oamenii Bisericii". Şi afirmaţiile Patriarhului se regăsesc în mai multe note informative. . . Pr. Dorin Picioruş: Erau colportate de la unul la altul... Pr. Prof. Adrian Gabor: Insă ele, fiind coroborate, sunt reale! Dacă ar fi venit doar de la o singură sursă [informativă], Pr. Dorin Picioruş: puteau fi ambigue. . . Imaginea anterioară a fost preluată de aici: http://www.okazii.ro/carti-de-stiinta/istorie/cartea- alba-a-securitatii-istorii-literare-si-artistice- 1 969- 1989- a53281701. 283 A se vedea: https://www.sri.ro/. 282 Pr. Prof. Adrian Gabor: Da!... Dar asa nu 5 mai sunt. Au fost informaţii realei... Sfârşitul documentului conţine o 5 5 informaţie şi mai importantă, chiar profetică. „ 284 01imp Căciulă a prezentat apoi, că [Patriarhul] Justinian i-ar fi comunicat la sfârşitul discuţiei sus menţionate, «să nu se enerveze, căci peste 50 de ani, dacă se va mai vorbi despre Karl Marx 285 , se va vorbi numai ca despre un filosof oarecare, ale cărui învăţături nu au avut rezultate practice durabile". Şi iată că regimul n-a durat decât Pr. Dorin Picioruş: 50 de ani. . . 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: aproximativ 50 de ani. . .Mai precis: 45 de ani. Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: De altfel, nu doar aceşti ierarhi credeau într-o cădere 5 Pr. Dorin Picioruş: a regimului... şi pentru care au suferit. . . Pr. Prof. Adrian Gabor: Nu una iminentă.. .ci după o anume perioadă de timp. Un raport al unui serviciu extern României, aparţinând unei biserici occidentale, viza situaţia din Patriarhia Ortodoxă Română în anul 1956, an în care a Intervievatul meu continuă lectura textului pregătit. 285 A se vedea: http ://ro . wikipedia . org/ wiki/Karl_Marx . 283 fost ales şi instalat, ca Mitropolit al Ardealului, nimeni altul decât Iustin Moisescu. Acesta ajunge puţin mai târziu Mitropolitul Moldovei. Iar raportul se prezintă ca o radiografie a Pr. Dorin Picioruş: situaţiei României 5 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: a situaţiei din Biserica noastră. Şi în el sunt prezentaţi unii membri ai Sfântului Sinod, care aveau atitudini ostile sau ambigue faţă de Pr. Dorin Picioruş: regimul comunist. Pr. Prof. Adrian Gabor: Si aici mi-a 5 plăcut foarte mult portretul pe care 1-a făcut acest raport - de fapt, informatorul, care nu era nimeni altul decât fotograful lui Justinian - Mitropolitului Firmilian [Marin] al Olteniei 286 . Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: Un valoros ierarh şi din punct de vedere liturgic şi moral dar şi din punct de vedere intelectual. Pentru că a fost licenţiat în mai multe domenii. Si a 5 5 fost un sfătuitor de taină al. . . Pr. Dorin Picioruş: Patriarhului 5 286 Idem: http://ziarullumina.ro/documentar/mitropolitul- firmilian-marin-si-invatamantul-teologic-din-oltenia. 284 Pr. Prof. Adrian Gabor: Justinian...La acea dată avea vârsta de 54 de ani... Dar - spune informatorul - „ar fi mult mai bătrân. Este înalt şi gras, complet albit, cu chip blând şi cu caracter paşnic. Se bucură de multă simpatie în cercurile preoţeşti din Oltenia şi este ţinut la stimă deosebită de Justinian si de 5 5 funcţionarii de la Patriarhie". Şi iată că aceste rapoarte, ca cel din care citez, erau, totuşi, echilibrate. Exagerau în unele părţi, pe când în alte capitole Pr. Dorin Picioruş: erau făcute cu 5 conştiinţă y y Pr. Prof. Adrian Gabor: erau destul de echilibrate. „Se spune c-ar avea 3, 4 diplome universitare, şi că ar fi un profund cunoscător al istoriei Bisericii şi al teologiei ortodoxe. Este comparat din acest motiv cu fostul Mitropolit al Transilvaniei, Nicolae Bălan, tară însă să aibă pornirile autoritare ale acestuia". 285 Şi marchează raportul sau informatorul că: „nu este comunist. Ascendenţa lui asupra lui Justinian pare a fi numai de natură intelectuală. îsi are reşedinţa la Craiova, în 5 5 5 ? casele confiscate de Guvern, de la fostul moşier Vorvoreanu 287 , care trăieşte în mare 5 ~ 5 mizerie, ajutat de Mitropolit într-ascuns, ca să-si mai ducă si zilele". 5 5 Iniţial n-am vrut să dau citire întregului medalion. Dar este foarte interesant să vedem că Mitropolia a beneficiat de casele confiscate de la moşier, însă Firmilian, Mitropolitul, nu trecea cu vederea Pr. Dorin Picioruş: pe adevăratul proprietar. . . Pr. Prof. Adrian Gabor: Da. . .ci îl ajuta! Firmilian, de altfel, i-a ajutat pe mai mulţi români decăzuţi si persecutaţi de comunişti. 1 5 1 5 5 Cum e cazul Prinţului Brâncoveanu 288 , care, la fel, îsi va duce bătrâneţile în mizerie. Firmilian a fost fiu de ţăran de pe valea Buzăului 289 . Şi raportul spune: „tatăl său mai trăieşte în satul său natal, în vârstă de 80 de 5 ~ ani" si două surori ale lui Firmilian erau, 5 ~ conform aceluiaşi raport, călugăriţe. Imaginea anterioară e preluată de aici: http://www.gds.ro/poze-gds/81729maxim.jpg. 288 E vorba despre Constantin Basarab-Brâncoveanu, care şi-a trăit ultimii săi 20 de ani sub comunişti, trăind în subsolul unei case de pe strada Frumoasa, din Bucureşti, cf. art. http://jurnalul.ro/vechiul-site/old-site/suplimente/editie- de-colectie/printul-roman-din-franta-3 1681 .html. 289 S-a născut în satul Plopeasa din Buzău [http://ro.wikipedia.org/wiki/Plopeasa,_Buz%C4%83u], în ziua de 18 februarie 1901, cf. art. http://ziarullumina.ro/documentar/mitropolitul- firmilian-marin-si-invatamantul-teologic-din-oltenia. 286 Informatorul, redactorul acestui raport, ne informează că Firmilian avea un colaborator de încredere, un anume călugăr Busuioc. Si atunci când nu era chemat la 5 Patriarhie pentru diferite activităţi sau pentru sfatuire cu Patriarhul Justinian, [ÎPS Firmilian Marin] îşi petrecea timpul liber în lecturi sau făcea vizite misionare în eparhie. Pr. Dorin Picioruş: însă dacă e să îl 5 diagnosticăm pe acest informator, cunoştea aceste lucruri în amănunţime sau aici sunt lucruri din auzitei Pr. Prof. Adrian Gabor: Nu, cunoştea lucrurile în amănuntimel Si a fost identificat f 5 de către noi ca fiind Pr. Dorin Picioruş: fotograful Preafericitului Pr. Prof. Adrian Gabor: pentru faptul că amintea, la un moment dat, de vizitele pe care Patriarhul Justinian le făcea în străinătate sau în eparhii, în ţară... sau de vizitele de primire pe care Patriarhul Justinian le făcea şi de calitatea fotografiilor pe care le realiza. Pr. Dorin Picioruş: Am înţeles! 5 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: Si făcea la un 5 moment dat comparaţia cu fotograful lui Dej, care nu avea aceeaşi precizie fotografică. Pr. Dorin Picioruş: înseamnă că a vrut 5 să dea indicii despre sine pentru istorie. . . 287 Pr. Prof. Adrian Gabor: Da, probabil!... însă el nu ştia pe atunci că acest raport va fi citit şi în ţară peste câteva decenii. Pr. Dorin Picioruş: Si trebuie să 5 5 subliniem că a fost făcut în anul Pr. Prof. Adrian Gabor: 1956. . . Pr. Dorin Picioruş: de către un 5 colaborator al Securităţii, de către „o cârtită"... 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: Da, de către „o cârtită" introdusă în sistem!... însă este 5 interesant faptul că acest raport este destul de echilibrat. Iar acolo unde erau atacaţi ierarhii, informatorul echilibrează situaţia şi neagă zvonurile care circulau în mod nefondat. însă de-abia acum medalionul este foarte interesant! Pentru că sursa noastră, fotograful, a avut prilejul odată să stea de vorbă cu el, în intimitate, în reşedinţa mitropolitană şi chiar să locuiască acolo câteva zile. Iar sursa noastră declară că „într-o noapte, în mai 1956, Mitropolitul Firmilian a venit în camera sa şi după ce s-a încredinţat de faptul că nu are de-a face cu un membru de partid, i-a vorbit despre situaţia din ţară, despre poziţia Bisericii în rezistenţa contra tiraniei comuniste. Firmilian s-a arătat adânc îngrijorat de presiunea la care este supus poporul. Cunoştea lipsurile grele cu care luptă ţăranii si muncitorii exploataţi nemilos de 5 5 F 5 către comunişti. încă nu se realizase 5 colectivizarea". 288 Pr. Dorin Picioruş: Da, da!... Pr. Prof. Adrian Gabor: Colectivizarea agriculturii, din care cauză se va suferi mai mult decât în 1956... „Părea", spune sursa, „însă mai îngrijorat de politica de lichidare a clasei vechi, intelectuale, româneşti". Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: „«Poporul», spunea Firmilian, «rămâne fără cârmaci în timpurile acestea îngrozitoare şi [numai] Dumnezeu stie cât vom mai avea de îndurat 5 ocupaţia rusească. Niciodată în trecutul nostru istoric nu am fost supuşi la o mai grea încercare decât aceasta. Biserica este slabă si obligată să urmeze linia impusă de Partid. Credinţa însă rămâne pavăza de apărare a românilor". Aicea a exagerat puţin fotograful... pentru că ierarhii şi Patriarhul erau deja urmăriţi de către Securitate Pr. Dorin Picioruş: pas cu pas. . . Pr. Prof. Adrian Gabor: Numai că una au crezut comuniştii că vor realiza cu Biserica si 5 5 alta s-a întâmplat după. Pr. Dorin Picioruş: Dar, spre exemplu, dacă Preafericitul Justinian ar fi fost un om intransigent, s-ar fi putut produce în România acelaşi lucru ca în Albania sau ca în Rusia? Ar fi fost desfiinţată instituţia Bisericii? Pr. Prof. Adrian Gabor: Da, e adevărat!... Dacă ierarhii ar fi fost cu toţii 5 289 verticali, duri, ca cei din Ardeal, atunci opoziţia Bisericii fiind foarte dârză, regimul comunist putea să închidă Biserica sau Cultele. Fapt care s-a întâmplat în Rusia, în mare parte, în Bulgaria şi, mai ales, în Albania, când [Enver] Hoxha 290 va interzice orice activitate religioasă pe teritoriul Albaniei. S-a speculat mult, ştim cu toţii asta, că dacă ar fi fost Patriarh Nicolae Bălan 291 si nu 5 Justinian Marina [lucrurile ar fi fost altele]... Insă Mitropolitul Nicolae Bălan a insistat pe faptul ca Justinian să fie ales Patriarh. Nu numai pentru calităţile sale diplomatice, de om al dialogului, dar şi pentru că era apropiat de unii lideri comunişti. Dacă Biserica ar fi fost condusă de Nicolae Bălan poate lucrurile ar fi fost altfel. Ierarhi ca Nicolae Popo viciu, ierarhi dârji sau ca Madgearu* din Ardeal, ar fi fost opozanţi puternici ai Statului şi atunci consecinţele ar fi fost altele. In detrimentul libertăţii de 5 manifestare a vieţii crestin-ortodoxe în tară. 5 5 5 Dar să revenim. . . Pr. Dorin Picioruş: să ne întoarcem la 5 medalion! Pr. Prof. Adrian Gabor: Informatorul continuă confidenţa Mitropolitului Firmilian: „«De afară, de la lumea liberă, nu ne putem aştepta de la niciun ajutor. Singura noastră scăpare poate veni numai de la rezistenţa noastră şi, cumva, de la o prăbuşire internă a 90 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Enver_Hoxha. 291 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_B%C4%831an. 290 tiraniei sovietice». Firmilian se plângea că este izolat'. Si nu mai dau citire textului. . . Pr. Dorin Picioruş: Era izolat de către 5 colaboratorii săi sau de...? Pr. Prof. Adrian Gabor: Nu de colaboratorii săi ci izolat de lumea bisericească în general. Pentru că ştia că în jurul lui sunt foarte mulţi ochi iscoditori şi nu ştia niciodată cine putea fi Pr. Dorin Picioruş: informatorul. . . Pr. Prof. Adrian Gabor: Iar informatorul a rămas cu impresia că „Firmilian se simte în nesiguranţă şi se aşteaptă ca din clipă în clipă să fie epurat ca un reacţionar". Iată că aceste cuvinte ale lui Firmilian au fost şi ele profeticei Pentru că, dacă n-ar fi venit în Uniunea Sovietică perioada Gorbaciov 292 , care a cosmetizat Comunismul, regimul nu ar fi căzut. Căci datorită lui Gorbaciov s-a putut impune, din afara României, aşa-zisa revoluţie sau lovitură de stat la noi, prin alianţa americano -sovietică. Fapt pentru care, după 1989-1990, cade, se desfiinţează marele stat persecutor al ultimului secol, Uniunea Sovietică. însă este interesantă maniera în care cel care a făcut raportul/ sursa/ fotograful transmite, în mod echilibrat, informaţii despre 292 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Gorbaciov. 291 România. Adică nu informaţii denigratoare.... Pr. Dorin Picioruş: ci echilibrate. . . 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: Si este foarte 5 importantă mărturia lui, cu atât mai mult cu cât ea a fost trimisă unui serviciu secret al unei biserici occidentale. Şi „profesioniştii" nu trimit niciodată date. . . Pr. Dorin Picioruş: ne verificate 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: nefondate, ci fondate. Pr. Dorin Picioruş: Insă dumneavoastră 5 ati studiat la un moment dat si delatori 5 5 negri. . .Puteţi da nume de oameni care au scos minciuni din stomac? Care au livrat minciuni grele pentru străinătate? Pr. Prof. Adrian Gabor: Din păcate. . .- şi nu vreau să jignim pe nimeni, să-i supărăm - poate că dintr-o stare de persecuţie avansată în care s-au aflat, din drama exilului pe care 1- au trăit într-un fel, o serie de scriitori, o serie de clerici ai Bisericii Greco-Catolice au scris numai denigrator la adresa Bisericii noastre Ortodoxe, la adresa ierarhiei. Nu vreau să dau prea multe nume. . .însă Sergiu Grossu 293 , de la Paris, are o carte foarte frumoasă, Calvarul României creştine... E foarte interesantă. Sau Biserica persecutată: cronica a doi români în exil la Paris. Dar aceste lucrări conţin acuzaţii care nu sunt Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sergiu_Grossu. 292 fondate. Şi prin aceasta ne plasăm în aceeaşi mentalitate cu securistii. 3 Iar dacă securistii inventau si criticau 5 5 [tară probe], iată că există şi unii care prezintă distorsionat anumite evenimente. . . Pr. Dorin Picioruş: Sau 5 unidimensional... Pr. Prof. Adrian Gabor: Da, unidimensional!... Pentru că nu au înţeles fenomenul, n-au înţeles evenimentul. Si, în mod automat, cred că era mai uşor [ca Patriarhul] să dea cu pumnul în masă în faţa conducătorilor politici şi să spună: „Eu sunt Patriarh, tu eşti politician, nu avem nicio legătură!". însă într-o atare situaţie Biserica ar fi suferit si mai mult decât acum. 5 Numai că la noi s-a stabilit un modus vivendis 294 [între Biserică şi Stat în epoca comunistă], după expresia înaltului Bartolomeu Anania. O modalitate a lui Justinian de a întreţine relaţii cu Statul. Pr. Dorin Picioruş: Sunt de acord!... 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: Se susţinea asta [la nivel de discurs]... dar niciodată nu s-au făcut... Pr. Dorin Picioruş: concesii. . . 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: concesii atât de mari, importante, pe linie doctrinară 294 în acest context: mod de a supravieţui. O sintagmă latină. 293 Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: sau pe linie cultică. Iar informaţiile false care circulă prin intermediul unor jurnalişti... al posturilor de televiziune, al oamenilor neinformaţi, precum că s-ar fi trădat Pr. Dorin Picioruş: credinţa ortodoxă 5 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: sau Spovedania, secretul Spovedaniei... nu sunt acuzaţii care să stea în picioare. Pentru că sunt unul dintre cei care am citit multe dosare. . .dar au citit si 5 alţii, mai ales consilierii din CNSAS 295 si nu au găsit aşa ceva. Astfel că aceste critici vehemente, ale unor membri din societatea civilă, care au o imagine proastă şi care permanent atacă Biserica, Pr. Dorin Picioruş: în mod sistematic 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: sistematic, nu au fundament. Pe de altă parte, nu s-a făcut niciun compromis la nivel de învăţătură de credinţă. Nu s-a făcut niciun compromis liturgic. Faptul că la slujbe... şi, în special, la Sfânta Liturghie, se pomeneau conducătorii statului, era şi este un fapt tradiţional şi nu o invenţie recentă. Această pomenire a început odată cu Liturghiile. Şi ea există în tradiţia greacă, în cea slavă. . .există la toţi ortodocşii. Pr. Dorin Picioruş: Iar o cercetare 5 istorică asupra Liturghiei dovedeşte că peste tot, în Ortodoxie, conducătorii au fost A se vedea: http://www.cnsas.ro/. 294 pomeniţi la slujbe. Ne rugăm pentru ei... fără ca prin asta să căutăm favoruri speciale de la conducători. Pr. Prof. Adrian Gabor: Iar cele mai frumoase şi mai complete [rugăciuni pentru toţi oamenii, inclusiv pentru conducători], să zicem, sunt cele din Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Iar dacă s-au făcut concesii. . .s-au făcut în domeniul administraţiei. Nu se putea face nimic împotriva Statului... când Biserica a pierdut terenuri, când a pierdut clădiri, când şi-a pierdut mijloacele de producţie prin intermediul cărora putea să obţină fonduri pentru activităţile sale. Pr. Dorin Picioruş: S-a produs ceva ca pe timpul lui Cuza. . .dar la un nivel mult mai extins. . .mult mai mare. . . Pr. Prof. Adrian Gabor: Da, e adevărat!... Dar şi pe timpul lui Cuza 296 , secularizând averile mănăstireşti, el a oprit cam cinci optimi - nu ştiu dacă procentul este corect - din bogăţia ţării, care mergea Pr. Dorin Picioruş: afară. . . 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: Si una este ideea de danie 291 '.. .si altceva au fost daniile 5 domnitorilor către Lăcaşurile Locurilor 5 Sfinte, inclusiv către Sfântul Munte Athos. Numai că se ajunsese la faptul ca Mănăstirile 296 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Ioan_Cuza. 297 O donaţie particulară către o Biserică sau o Mănăstire. 295 româneşti închinate să aibă terenuri imense, 5 ~ aproape cât boierimea. Pr. Dorin Picioruş: Numai că erau 5 deţinute de alte tări. . . 5 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: Si aceasta e o 5 paralelă - pe care o folosesc adesea în discursurile mele - cu situaţia care se crease în Anglia. La începuturile secolului al XVI- lea două treimi din veniturile Angliei mergeau la Roma. Iar divorţul si recăsătorirea lui 5 5 Henric [al VIII-lea] 298 a fost doar un prilej pentru ca Biserica Angliei să se rupă de Roma. Pentru că latura economică e foarte importantă. Şi nu contest faptul că Cuza era mason şi că răspândea ideile Revoluţiei Franceze 299 . însă el, prin secularizarea averilor mănăstireşti, a venit în sprijinul Bisericii noastre dar şi a poporului român. E adevărat: şi Biserica noastră, atunci, a pierdut o serie de terenuri! însă s-a stopat totodată si ieşirea veniturilor în afara tării. . . 5 5 5 Dar să revenim la problematica noastră!... Şi cred că, pe viitor, e bine ca cercetările să se continue în privinţa situaţiei din perioada comunistă şi, mai ales, în ceea ce priveşte perioada de început. Căci atunci a fost perioada martirajului. Şi acestă perioadă, cu evenimentele ei, trebuie să se prezinte în 9 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Henric_al_VIII- lea_a lAngliei. 299 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_fran cez%C4%83. 296 funcţie de izvoare, într-o nouă lumină, cea mai apropiată de adevăr şi de obiectivitate. Pr. Dorin Picioruş: Tot ceea ce stim noi 5 5 acum, din sursele CNSAS, ne ajută pentru cercetare? Spre exemplu, dacă viitorii teologi ai istoriei, vor cerceta numai si numai ce e acolo, vor ajunge la o imagine reală sau mai trebuie să le coroborăm si cu alte surse? 3 Pr. Prof. Adrian Gabor: Da, e si normal să le coroborăm] Căci asta spuneam, la un moment dat, la lansarea unei cărţi de tristă amintire pentru noi, pentru România... cea a lui Olivier Gillet 300 - e un belgian, care a redactat, la Cluj, o teză de doctorat pe seama supuşeniei noastre faţă de regimul comunist - că „o istorie corectă a perioadei comuniste din România nu poate fi întocmită decât abia atunci, când vor fi epuizate toate sursele din tară si din străinătate". Toate materialele 5 5 aflate în patrimoniul deţinătorilor de arhive. Adică arhiva SRI 301 , SIE 302 , Arhivele Statului 303 , arhiva KGB-ului 304 de la Moscova. Pentru că e importantă, mai ales, arhiva KGB din acea perioadă în care Rusia avea ţări sub ocupaţie. Iar noi am fost sub ocupaţie sovietică decenii la rând. Timp în care am plătit un tribut mai mare decât dacă am fi pierdut, în realitate, războiul. 300 Cred că se referă la Religion et nationalisme. L'ideologie de l'Eglise orthodoxe roumaine sous le regime communiste. A se vedea: http://www.editions-universite- bruxelles.be/fiche/view/25 5 8 . 301 A se vedea: https://www.sri.ro/. 302 Idem: http://www.sie.ro/. 303 Idem: http://www.arhivelenationale.ro/. 304 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/KGB. 297 Am câştigat pentru că am întors armele [împotriva Germaniei], dar am pierdut din punct de vedere economic. S-au făcut [, totuşi, unele] evaluări recente. în lucrări de sinteză, pe problematica aceasta a martirajului şi a stării de persecuţie în care se afla Biserica Ortodoxă Română. Si aici vreau să menţionez doar două 5 5 lucrări mai importante. Căci sunt multe importante... Şi anume lucrarea domnului Lector Universitar George Enache, Ortodoxia şi puterea politică în perioada regimului comunist^ 5 , care prezintă o serie de studii referitoare la martirajul Bisericii, al unor personalităţi precum Părintele Stăniloae, Episcopul Nicolae Popoviciu al Eparhiei Oradiei... dar şi o lucrare privind martirologiul preoţilor mai multor culte din România: Supravieţuirea şi suferinţa Bisericii în timpul dictaturii comuniste. Ultima a apărut datorită unei finanţări germane şi la ea au colaborat mai mulţi preoţi şi profesori de teologie, cercetători la CNSAS, aparţinând nu numai Bisericii Ortodoxe Române dar si altor 5 culte. Şi, pentru astăzi, ca o încheiere - pentru faptul că am menţionat anterior unul dintre preoţii sau credincioşii greco-catolici, care au prezentat altfel lucrurile, distorsionat Pr. Dorin Picioruş: în străinătate. . . 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: în străinătate... ca să nu mai vorbesc despre Titlul real al cărţii este: George Enache, Ortodoxie şi putere politică în România contemporană (studii şi eseuri), Ed. Nemira, Bucureşti, 2005, 589 p. 298 dezastruosul raport Tismăneanu, întocmit de oameni care nu au nici credinţă, nu sunt ortodocşi, nici nu sunt români si nici nu sunt profesionişti în structura lor. Nu că n-ar fi trebuit condamnat Comunismul... Pentru a condamna Comunismul nici nu trebuie să stai la discuţii, îi pui o simplă pancartă şi l-ai condamnat. Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: Dar nu [poţi] să condamni Comunismu' cu fiii activiştilor de 5 partid, cu fiii celor care au adus Comunismul pe tancurile lui 1945. S-a speculat foarte mult faptul că desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice, la noi... sau reintegrarea Bisericii Greco- Catolice în Biserica Ortodoxă Română ar fi fost o acţiune directă a Statului român si un t 5 pumn bătut în masă al Bisericii Ortodoxe Române. Nu! Schimbarea aceasta era necesară imaginii Vaticanului... Iar aceleaşi surse, din dosarele SRI mai ales, evidenţiază faptul că la nivel central, la Roma, s-a dorit revenirea greco-catolicilor, în mod masiv, în Bisericile Ortodoxe din spaţiul comunist, din zona de influentă sovietică. Pr. Dorin Picioruş: Deci „unirea" a fost dorită şi de către. . .greco-catolici? Pr. Prof. Adrian Gabor: „Unirea" a fost dorită nu de către greco-catolici. . . Poate fi downloadat de aici: https://archive.org/details/ComisiaPrezidentialaPentr uAnalizaDictaturiiComunisteDinRomania-Raport. 299 Pr. Dorin Picioruş: Atunci doar de 5 Vatican? Pr. Prof. Adrian Gabor: ...Insă stim că 5 în 1938 a fost un acord între ierarhii ortodocşi şi ierarhii greco-catolici din Ardeal pentru a se uni Bisericile. Numai că acest acord, din 1938 sau 1939, nu s-a împlinit... pentru că a început cel de -Al Doilea Război Mondial. Iar după anul 1948 lucrurile au fost văzute dintr- o altă perspectivă. De aceea s-a petrecut şi o rezistenţă a greco-catolicilor. Pentru că nu mai era o dorinţă vie, sinceră, ca între 1938- 1939 ci mai mult o rezistentă. y A In Cartea albă a Securităţii - o primă lucrare care publică date, informaţii, note informative Pr. Dorin Picioruş: Da, clasificatel... Pr. Prof. Adrian Gabor: . . .de arhivă - Pr. Dorin Picioruş: E încă pe piaţă. . .într-o nouă ediţie. Pr. Prof. Adrian Gabor: arată că preotul catolic Louis Barral, funcţionar al legaţiei Franţei din capitală, declara către informatorul Securităţii următoarele: „în vara anului curent", adică a anului 1949, „Vaticanul a trimis Nunţiaturii Apostolice instrucţiuni privitoare la măsurile care trebuie luate în prezent faţă de greco-catolicii din România. Aceste intrucţiuni preconizau metode şi, deci, două feluri de măsuri care trebuie luate si anume: greco-catolicii care tin mortis să-si 5 O 5 9 5 5 300 ia revanşa în viitor ca greco-catolici şi care se gândesc la reînfiinţarea Bisericii Greco- Catolice, să fie lăsaţi să nădăjduiască în acest sens, dar trebuie făcuţi să înţeleagă că, în această chestiune, si Vaticanul va avea un cuvânt si că totul este în funcţie de felul în 5 5 care se va prezenta situaţia după război" 307 ... Era mentalitatea aceea, că va apărea un război, care va distruge Uniunea Sovietică si Comunismul. 5 [Continui citatul]: „greco-catolicii, care sunt mai luminaţi şi înclină spre romano- catolicism, trebuie să fie convinşi că gândesc bine şi că, după război, se va pune problema încadrării complete a greco-catolicilor în cadrul Bisericii Romano-Catolice şi că acest lucru e bine să se înceapă chiar de pe acum... Pentru viitor formula unei Biserici Greco-Catolice să fie înlăturată". [Acestea] erau instrucţiunile Vaticanului!... y Pr. Dorin Picioruş: Interesant!... 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: Quod dixit, dixit! 308 (zâmbeşte)... Aşa că Vaticanul nu se putea opune celor ce s-au întâmplat în Uniunea Sovietică şi atunci a împărţit credincioşii Bisericii Greco-Catolice în două 5 tabere: cei care doresc să revină la Ortodoxie E un citat din articolul său: Pr. Prof. Dr. Adrian Gabor, Note de lectură asupra Raportului Tismăneanu, în Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian Marina" a Universităţii Bucureşti, 2005-2006, p. 185-208. Regăsibil online aici: http://roncea.ro/2009/09/06/note-de-lectura-asupra- raportului-tismaneanu-pr-prof-dr-adrian-gabor-reactia- bisericii-traitoare-la-falsificarea-grosolana-a-adevarului- istoric/. 308 Expresie latină: ce a avut de spus, a spus. 301 şi nădăjduiesc să refacă Biserica Greco- Catolică si cei care nu doresc asta si devin 5 5 romano-catolici... Pr. Dorin Picioruş: Am înţeles!... Până 5 5 acum ne-ati elucidat mai multe necunoscute... istorice dar si situaţia unor 5 t personalităţi din trecutul nostru. . . însă aţi făcut cumva cercetări şi despre modul cum si-au trăit credinţa oamenii care y y au făcut închisoare în România? Cum au trăit, în aceeaşi celulă, credincioşi de diverse confesiuni? Cum s-au înfrăţit acolo, ei, cei despărţiţii Pr. Prof. Adrian Gabor: Acesta e un aspect foarte important !...S -au înfrăţit preoţii greco-catolici cu preoţii ortodocşi. . .cu preoţii romano-catolici. Pr. Dorin Picioruş: Şi au făcut front- comun pentru că erau oameni religioşi. . . Pr. Prof. Adrian Gabor: ...si chiar cu 5 reprezentanţii unor culte minoritare... Iar în închisorile dure, de la Aiud, Piteşti, de la Canal, deţinuţii erau, în majoritatea lor, preoţi ortodocşi sau greco-catolici. însă s-au întâlnit si atunci cazuri, când unii, în timpul rugăciunii, îi opreau pe cei care se rugau. Aşa cum s-a petrecut undeva, în Dobrogea, când Părintele - regretatul - Ştefan Marcu, un mare duhovnic al Vrancei, a fost oprit şi chiar pălmuit de către un preot 302 ortodox, pentru că îşi făcea rugăciunea 309 . Iar acesta, care a săvârşit fapta, avea o slăbiciune: aceea că îi era teamă de eventualele represiuni. Au fost cazuri când, în închisori, gardienii s-au comportat dur cu ei, interzicându-le să se roage dar şi cazuri când i-au lăsat să se roage. Şi ştim, din mărturiile celor care au făcut ani grei de închisoare, că ei săvârşeau chiar Sfânta Liturghie. . . Pr. Dorin Picioruş: pe ascuns. . . Pr. Prof. Adrian Gabor: ...tară Antimis... chiar pe trupurile unor Mărturisitori. Dincolo de memorialistica aceasta, poate că rapoartele gardienilor mai pot întări afirmaţiile sau completa informaţiile privind maniera în care practicau cultul, preoţii şi credincioşii ortodocşi, chiar si în închisorile 5 9 ~ 5 Evenimentul a fost povestit de către Părintele Dimitrie Bejan şi consemnat şi în articolul de aici: http://jurnalul.ro/scinteia/special/parintele-stefan- marcu-15-ani-de-inchisoare-pentru-o-pijama-verde- 522 11 3. html. Textul e acesta: „Preotul Dimitrie Bejan, care 1-a întâlnit pe Părintele Marcu la Aiud, a povestit în mărturiile sale ulterioare eliberării: "Dincolo, pe lădiţă, îşi făcea rugăciunea Preotul Ştefan Marcu, din Munţii Vrancei. Andrei Ioan se apropie în vârful picioarelor, plecând de la mine şi-1 lovi peste obraz: Ce-i cu semnele astea mistice? Nu ştii că sunt interzise? Vrei să fim pedepsiţi toţi pentru tine? Marcu, în picioare, îi răspunde senin: Loveşte-mă şi pe obrazul celălalt. Şi Iuda loveşte. Loviturile cad peste cap şi în coastă. Pe faţa lui Marcu apare roşul sângelui. Rezemat de stâlpul patului, [el] primeşte sălbaticele loviri. Iuda urlă şi loveşte: Te învăţ eu trăire creştină! Martir te fac! Când Iuda se opreşte gâfâind, cu sudori pe frunte, Marcu, tăcut, îşi face semnul Crucii. Iuda se îndepărtează, mârâind sudălmi, cu tot calendarul ortodox..." (din volumul "Viforniţa cea mare")". 303 cele mai dure. Ca la Periprava 310 , după cum am spus Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: sau la Târgu Ocna 311 , unde erau mutaţi deţinuţii care erau bolnavi de TBC, cu afecţiuni la nivelul ~ 5 plămânilor. Pentru unii, perioada aceasta a fost o perioadă de înnobilare sufletească. Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: Să nu uităm că o serie de creştini ortodocşi şi o parte a intelectualităţii noastre, în închisori, au redactat multe scrieri Pr. Dorin Picioruş: scrieri duhovniceşti, da!... Pr. Prof. Adrian Gabor: scrieri duhovniceşti... însă ei si colaborau sau 5 5 vorbeau unii cu alţii. Aşa cum apare dintr-o mărturie a înaltului Bartolomeu Anania. Pr. Dorin Picioruş: Prin sistem 5 Morse 312 ... Pr. Prof. Adrian Gabor: Prin sistem Morse, prin calorifere. . . Ase vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Periprava,_Tulcea. 311 Idem: http ://ro . wikipedia . org/ wiki/T%C 3 % A2rgu_Ocna . 312 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Codul_Morse. 304 Se cunoaşte perioada în care înaltul Bartolomeu comunica cu marele profesor Teodor M. Popescu. în zilele de praznice dar şi în alte momente, poate de rugăciune. Pr. Dorin Picioruş: Astfel învăţau limbi 5 5 străine, îsi transmiteau creaţiile unii altora. . . Pr. Prof. Adrian Gabor: Faptul că ei îşi petreceau timpul nu numai în rugăciune dar şi cu activităţi intelectuale, îi făcea să-si păstreze Pr. Dorin Picioruş: statura lor, profilul lor interior Pr. Prof. Adrian Gabor: echilibrul psihic. Pentru că era destul de dur regimul. Pr. Dorin Picioruş: Si astfel să rezistel 5 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: Da, să reziste!... Pentru că unii, săracii, din păcate, preoţi şi credincioşi, au devenit Martiri ai închisorilor comuniste. Şi poate că va veni momentul canonizării acestora. . . Pr. Dorin Picioruş: Da, bineînţeles! Pr. Prof. Adrian Gabor: ...asa cum 5 Biserica soră, Biserica Rusă, a realizat deja. . . Bine, persecuţiile lor, din Rusia, nu se pot compara cu persecuţiile de la noi! Au fost de o durată mult mai lungă şi de o duritate mult mai mare. Dar, în parte, deşi la noi persecuţiile au fost pe perioade mult mai mici, se pot găsi şi la noi locuri unde gardienii au făcut exces de zel. 305 Pr. Dorin Picioruş: Cum vi se pare că e privită acum teologia istorică ortodoxă? Vi se pare că statutul ei este unul privilegiat sau că ea e văzută ca o realitate oportunistă! Pentru că impresia mea e aceasta: că în Ortodoxie istoria Bisericii e pusă cumva sub lacăt şi ne interesează mai mult credinţa Bisericii. Asta nu înseamnă că credinţa Bisericii nu este si ea 5 5 contextualizată . . .Insă aşa preferăm să vorbim: mai mult despre credinţă decât despre istoria credinţei Bisericii noastre. Căci dumneavoastră, într-o altă discuţie, privată... ne vorbeaţi despre evoluţia istorică a Bisericii. Numai că ea trebuie explicată, în mod organic, pentru ca să înţelegem cum se fac toate aceste treceri de la o perioadă la alta. Fără decontextualizări. Iar când v-am pus prima întrebare a acestui interviu, ne-a interesat tocmai relaţia intimă dintre credinţă si istoria Bisericii. f 5 Faptul că nu poţi explica credinţa tară istoria credinţei. Spre exemplu, ştim prea puţine date despre primele 3 secole ale Bisericii. Dumneavoastră v-aţi ocupat, în mod preponderent, de primele 4 secole ale Bisericii. Ce credeţi că nu stim, în mod important, din aceste prime secole ale Bisericii? Pr. Prof. Adrian Gabor: Bine, acum, sunt foarte multe speculaţii în ceea ce priveşte sintagma teologie istorică. Pentru că poţi să o înţelegi ca pe un discurs despre istoria Bisericii în general sau în particular, aşa cum ne putem ocupa noi de o discuţie despre istoria Bisericii Ortodoxe Române sau 306 sintagma teologie istorică poate fi înţeleasă ca o teologie a cetăţii, ca teologie politică. Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: Iar în timpul regimului comunist - pentru că nu puteam să abordăm teologia misionară - s-au scris importante studii de teologie istorică. Dar şi studiile şi cărţile importante ale regretatului Părinte Stăniloae. Acum însă e momentul unei implicări a teologiei istorice în cetate, în polis. De aceea trebuie dezvoltate toate aceste direcţii misionare din istoria Bisericii şi din Teologia Dogmatică. Pr. Dorin Picioruş: DaL.Asa credem si 5 5 5 noi!... Pr. Prof. Adrian Gabor: E adevărat că se pot face studii mult mai elaborate şi mai bune pe primele 3-4 secole ale Bisericii. Sau pe primul mileniu. Dar distanţa, în timp, e destul de mare şi sursele pe care le avem sunt limitate. Plus că judecăm cu altă mentalitate ! . . . Mentalitatea de azi, mentalitatea de după două milenii... e a unei societăţi ultratehnicizatc.si de aceea 5 5 încercăm să formăm judecăţi de valoare, pentru perioade istorice anume, cu mentalitatea noastră dar cu surse din trecut. Pr. Dorin Picioruş: Adică nu putem să înţelegem prea bine istoria. . . Pr. Prof. Adrian Gabor: în teologia apuseană - catolică sau protestantă, în 307 perioada interbelică şi în anii [19]40-50 - era la modă teologia istorică. Şi se urmărea realizarea unor lucrări Pr. Dorin Picioruş: lucrări exhaustive. . . 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: în care să se vorbească despre relaţia dintre Stat şi Biserică. Pe etape. Adică pe secole şi milenii. Şi e adevărat că acestea pot fi revizuite şi refăcute. Există o ciclicitate în timp [în materie de abordare ştiinţifică]... şi de aceea lucrurile se pot relua şi îmbunătăţi. Şi se află în derulare proiecte de cercetare pe seama teologiei, pe seama relaţiei dintre Biserică si Stat, care sunt elaborate de către unii profesori de teologie sau teologi. Personal, am un proiect de cercetare în care mă ocup de relaţia dintre Biserică şi Stat în primul mileniu. La fel, o altă preocupare a A mea, e aceea a alegerii Ierarhilor. Insă şi în perioada comunistă se elaborau asemenea proiecte şi studii pe aceste tematici. La fel, trebuie să dezvoltăm o teologie a martirajului. Şi a Mărturisitorului. Iar dacă comparăm perioada de persecuţii din primele Pr. Dorin Picioruş: 4 secole. . . 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: 4 secole... cu noile persecuţii, din secolul al 19-lea, din lumea musulmană sau cu cele din secolul al 20-lea, din lumea comunistă, vedem că au lucruri în comun! Persecuţiile din lumea musulmană s-au făcut pe baza exclusivismului religios. Pe 308 baza faptului că cei persecutaţi erau creştini şi nu musulmani. însă în secolul al 20-lea au fost persecutaţi credincioşii, ei fiind de mai multe confesiuni, religii şi etnii. De asemenea, se poate elabora şi e nevoie astăzi de o teologie a filantropiei. Care să prezinte, pe secole, activitatea caritativă a Bisericii. Astfel am cunoaşte, din primele secole ale Bisericii, cum s-a format si s-a desfăşurat activitatea filantropică creştină. Căci acum asistăm la o nouă efervescenţă pe linie misionară, care trebuie explicată ca o etapă firească în activitatea Bisericii. Insă programe misionare, astăzi, dezvoltă toate cultele din România. Pr. Dorin Picioruş: Si 5 5 încheiem!... Sperăm să ne faceţi şi această ultimă confesiune .. .Din punct de vedere personal, cum aţi ajuns dumneavoastră un teolog al istoriei? Ce v-a determinat să vă calaţi pe istoria Bisericii şi cât de împlinit vă simţiţi în urma studiilor pe care dumneavoastră le-ati făcut? Pr. Prof. Adrian Gabor: O pasiune pentru istorie am avut încă din perioada Gimnaziului. în perioada Seminarului [teologic], de asemenea, m-a pasionat Istoria Bisericii dar şi Teologia Dogmatică. Cât şi Dreptul bisericesc... Dar finalizând cursurile de licenţă aici 313 , a trebuit să optăm, la Doctorat, pentru un anume domeniu. Iar noi ne tăcuserăm, pe La Bucureşti. 309 atunci, un model din viata si scrisul actualului 7 5 5 Academician Emilian Popescu 314 . Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: Si asa se face că, 5 5 3 împreună cu mai mulţi colegi de generaţie, de an, dar şi din ani anteriori, am optat - ca să ne fie conducător al studiilor noastre doctorale - pentru Domnul Profesor Emilian Popescu. Dânsul preda Istoria Bizanţului .. .şi noi am văzut în persoana sa un model al omului de cercetare, Pr. Dorin Picioruş: al Profesorului pe care Pr. Prof. Adrian Gabor: ni-1 doream. . .dar si un model de cinste si de 5 5 Pr. Dorin Picioruş: verticalitate 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: un model de verticalitate şi de cinste pe care îl practica dumnealui în comparaţie cu... Şi împreună cu actualul vicar- administrativ al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Prea Cuviosul Părinte Arhimandrit Varlaam Merticariu 315 si cu 5 Părintele Marin Cojoc 316 , am optat pentru Profesorul Emilian Popescu. Ase vedea: http://biserica.Org/WhosWho/DTR/P/EmilianPopesc u.html. 315 Idem: http ://ro . wikipedia . org/ wiki/Varlaam_Mertic ariu . 316 De la Biserica Sapientei din Bucureşti. A se vedea: http://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/parohia- sapientei-din-capitala-se-implica-ajutorarea-persoanelor- 310 Ii mulţumim [şi acum pentru faptul] că dânsul ne-a primit [la Doctorat] ! Şi astfel am crescut puţin în pedagogia aceasta a istoriei, participând nu numai la cursurile domniei sale dar si la alte multe manifestări, înainte de 5 " 1989, cu caracter istoric dar şi teologic. Caracterul teologic fiind mascat... Şi anume în cadrul institutelor de cercetare ca Institutul de Studii Sud-Est Europene 311 , Institutul de Studii Bizantine, la Academia Română 31s . Pr. Dorin Picioruş: Dar ati avut si o 5 5 5 relaţie personală... vizitându-1 acasă pe Profesorul dumnevoastră... discutând cu dumnealui... Pr. Prof. Adrian Gabor: Da, evident!... Şi, în felul acesta, noi am beneficiat de o pregătite metodică mai bună în comparaţie cu alţi colegi de-ai noştri, din alte ramuri de cercetare teologică. Pr. Dorin Picioruş: Căci dânsul v-a fost 5 Maestru în această perioadă. Nu doar un Profesor care v-a ajutat să vă faceţi teza. Pr. Prof. Adrian Gabor: Domnul Profesor a fost si ne este un Maestrul Noi i- 5 am zis şi îi zicem în continuare Magistru. Pentru faptul că îl însoţeam la Mănăstiri, la hramuri de Biserici, în pelerinaje... la Prea Cuvioasa Parascheva, la Iaşi sau aici, la Sfântul Dumitru... Vizitam muzee, mergeam aflate. Şi care, în timpul studiilor mele universitare, ne-a predat cursul de Istoria Bizanţului, după pensionarea Prof. Emilian Popescu. 317 Ase vedea: http://www.acadsudest.ro/index.php. 318 Idem: http://www.acad.ro/. 311 în excursii, ne transmitea mereu suflul dânsului. Pr. Dorin Picioruş: Deci era mai mult 5 decât un Profesor, care s-ar fi pliat numai pe discuţia referitoare la teza doctorală. . . 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: . . .Ne permitea să îl vizităm pentru a ne oferi cărţi şi studii, participam, alături de domnia sa, la întrunirile de care v-am amintit si ne-a fost, într-un 5 ~ anume fel, un model, un ghid... dar şi un stimul. Şi atunci n-a putut, săracu', înainte de [19] 89 - deşi avea foarte multe cunoştinţe - să ne ajute. Căci atunci era cum era... şi ne-a ferit Dumnezeu ca să mergem pe alte criterii... Dar după [19]90, în anul 1992, am beneficiat - datorită domniei sale - de o bursă a Guvernului - substanţială din punct de vedere material... de ce să nu o spun?! - la Strasbourg. Şi acolo am făcut în aşa fel, încât să-i ajutăm şi pe alţi teologi, care au venit mai pe urmă. Şi dacă radiografiaţi corpul profesoral al Facultăţii noastre, veti vedea că mulţi s-au 5 " 5 5 format la Strasbourg, după [19]90, în mai multe direcţii [de cercetare teologică]. Şi acolo, după Studiile Aprofundate, a trebuit să ne alegem un conducător de Doctorat dar şi o temă. Pentru faptul că luasem, în ţară, ca subiect de teză doctorală, Biserică şi Stat în timpul lui Teodosie cel Mare, am optat pentru acelaşi subiect şi la Strasbourg. Şi astfel am putut să aduc la noi toate cunoştinţele si informaţiile aflate în 5 5 5 5 Apus [pe această temă]. 312 Puteam să obţin un subiect de teză pe o problematică pur românească... şi să prezint un aspect din viaţa Bisericii noastre acolo. . . Pr. Dorin Picioruş: Cum se cam practică astăzi în străinătate. . . Pr. Prof. Adrian Gabor: Dar am optat pentru asta. Pentru că, la un moment dat, nu eram sigur de prelungirea, pe mai mulţi ani, a bursei. Dar am avut-o până în 1996... Tot în 1996 am prezentat teza şi Domnul Profesor Emilian Popescu ne-a făcut o bucurie, nouă, tuturor, pentru că a participat la susţinerea tezei de doctorat la Strasbourg. Pentru că astfel a fost primul profesor român care a participat la susţinerea unei teze de doctorat în străinătate. Pr. Dorin Picioruş: Ca referent! 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: Da, ca referent ştiinţific! . . .După perioada comunistă. . . Pr. Dorin Picioruş: Nu ştiam acest 5 5 lucru... Pr. Prof. Adrian Gabor: După aceea a mai participat şi la altele. . .şi astfel s-a deschis calea şi pentru Părintele Necula 319 şi pentru Părintele Ştefan Alexe 320 - Dumnezeu să-1 5 ierte! ...La Strasbourg şi în alte părţi. Numai că 319 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Necula. 320 Idem: http://biserica.Org/WhosWho/DTR/A/StefanAlexe.ht 313 Profesorul Emilian Popescu a fost primul. Puteau si alţii. . .dar nu mai intrăm în detalii. 5 5 Şi în felul acesta, după aceea, mi-am axat studiile şi cercetarea, în general, pe tema aceasta: relaţiile dintre Stat si Biserică. Dar, în acelaşi timp, şi pe cele de natură spirituală. Pentru că predau, la Maşter, un curs intitulat Sfântul în istoria Bisericii. Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Pr. Prof. Adrian Gabor: Un fel de Curs de Aghiologie. . .Pentru că finalitatea vieţii pe pământ trebuie să fie sfinţenia, nu?! Sau legătura omului cu Dumnezeu, prin care omul să se îndumnezeiască. Pr. Dorin Picioruş: După ceea ce aţi făcut până acum, vă puteţi caracteriza drept un om împlinit! Pr. Prof. Adrian Gabor: în parte, da!. ..Insă un om împlinit e un om la adânci bătrâneţi, care elaborează lucrări de sinteză si de mare profunzime. Căci experienţa se câştigă în timp şi informaţiile se acumulează în mod organic. E uşor ca la 30 de ani, fiind tânăr, să te crezi că le ştii pe toate. . .şi la 70 de ani de ani să îţi fie ruşine. . . Pr. Dorin Picioruş: De orgoliul tău! . . . Pr. Prof. Adrian Gabor: de orgoliul tău de la 30 de ani si de ce ai scris la 30 de ani. . . 5 Adevărata valoare a lucrărilor ştiinţifice 5 5 nu poate fi obţinută decât după ani de meditaţii, 314 Pr. Dorin Picioruş: după ani grei. . . Pr. Prof. Adrian Gabor: după linişte şi după retragerea la pensie. Din cauza aceasta si Prea Fericitul Părinte Patriarh 5 Daniel 321 [Ciobotea], la praznicul de comemorare, de 15 ani, de la Cernica, pentru Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, a semnalat în cuvântarea sa, că teologia de sinteză si de mare valoare a scris-o si a 5 5 publicat-o în ultimii 20 de ani, după pensionare. Pr. Dorin Picioruş: Da, e adevărat!... Părinte Profesor, vă mulţumim foarte mult! A fost o reală bucurie ceea ce am discutat cu dumneavoastră. Si cum nu am 5 găsit, cu dumneavoastră, nicio altă filă audio, la nivel online, până acum, aceasta va fi prima. Şi îmi pare rău că această situaţie se repetă şi cu alţi teologi ai Bisericii noastre. Iar absenţa teologilor din spaţiul online e neproductivă pentru Biserică. Avem oportunitatea mărturiei directe şi nu ne bucurăm de ea. Pentru că nu trebuie să scriem doar tratate exhaustive pentru ca să fim în spaţiul public ci suntem chemaţi şi să dăm mărturii importante, punctuale, despre o problemă sau alta. De aceea, asa cum ati făcut acum, dumneavoastră aţi spus, în puţine cuvinte, rodul multor cercetări. Cine înţelege asta apreciază gestul dumneavoastră. Idem: http://patriarhia.ro/biografia-142.html. 315 Iar astfel de dialoguri sunt foarte necesare si mă bucur că dumneavoastră ati 5 5 acceptat imediat această invitaţie. Pentru că îi putem impulsiona în acest mod pe oameni prin ceea ce spunem şi, mai ales, pe cei care au venit sau vor să vină la Teologie, pentru ca să gândească lucrurile în ansamblu. Iar astfel nu li se vor mai părea uşoare lucrurile teologice. Sărut mâna. . .si încă odată vă mulţumim 5 5 pentru amabilitate! 316 Cuvintele comuniunii Cu Masterand Bogdan Ioan Stârceanu 13 august 2008. Prima parte 322 . Pr. Dorin Picioruş: Domnilor si 5 5 doamnelor, dragi ascultători ai platformei Teologie pentru azi, avem ca invitat în această zi specială pe domnul Masterand Bogdan Ioan Stârceanu, cel care a fost colaboratorul nostru cel mai fidel în proiectul Colocviul internaţional al comentariului decent 2 ' 23 . Adică atunci când am dorit o oază de colocvialitate la nivel online. . . însă, din păcate, teologii ortodocşi români si credincioşii noştri s-au dovedit 5 5 5 refractari la dialog - mă refer la cei pe care i- Prima filă audio are 40. 26 minute. 323 Derulat timp de o lună de zile, între 15 septembrie- 15 octombrie 2007. 317 am invitat. Nu doresc dialog onest dar doresc să ne vedem negrul de sub unghie. . . Dar azi, acest prieten al nostru de suflet, domnul Bogdan Ioan, doreşte să ne împărtăşească opiniile sale pe diverse teme. Ca spre exemplu, despre blogging 324 - pentru că şi dumnealui are blog 325 -, despre teologie - dânsul e masterand în teologie ortodoxă şi a fost colegul nostru de an la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian" din Bucureşti, Profesor de Religie, tată a două copile 326 - despre experienţa sa de viaţă, despre experienţa sa de online, despre experienţa sa teologică. Domnule Bogdan, prima noastră întrebare din această zi e următoarea: cum vedeţi onlineul românesc ortodox si, totodată, onlineul în general? Care e situaţia creatorilor de online în materie de blogging? Nu vă mai întreb de saituri, pentru că - şi cred că sunteţi în asentimentul nostru - vremea saiturilor a cam trecut... Oamenii vor acum conectivitate, vor ca lucrurile să fie updatate zilnic. Cum vedeţi, pentru început, onlineul românesc? Mast. Bogdan Stârceanu: înainte de toate aş vrea să vă mulţumesc pentru acest interviu... Iar în ceea ce priveşte întrebarea dumneavoastră aş vrea să spun, în principal, următoarele lucruri: primul dintre ele e acela, că onlineul, în general - pentru că vreau să merg de la general spre particular -, Scrisul online. A se vedea: http://starceanub.wordpress.com/. Acum are trei fete: Măria, Ioana şi Ana. 318 Pr. Dorin Picioruş: Da, e un lucru bun! ... Mast. Bogdan Stârceanu: se confruntă cu o mare problemă. . . Pr. Dorin Picioruş: Cu un 5 simptom. . .Care e acest simptom? Mast. Bogdan Stârceanu: Da, da, da!... Simptomul e: tentaţia anonimatului. Căci în online, persoana X are posibilitatea sau, mai bine spus, are şansa să se exprime lăsând la o parte prejudecăţi, anumite tare pe care le are, anumite frici pe care le are vizavi de orice lucru. Insă tentaţia anonimatului reprezintă un lucru negativ şi, în acelaşi timp, un risc. Un risc foarte mare dar si o şansă foarte mare. 5 5 Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Mast. Bogdan Stârceanu: De ce? Pentru că, din punctul de vedere al şansei, persoana respectivă are posibilitatea de a crea Pr. Dorin Picioruş: de a face ceva serios 5 Mast. Bogdan Stârceanu: serios... cinstit... Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Mast. Bogdan Stârceanu: şi de folos celorlalţi... Numai că partea negativă e aceea că foarte uşor poate cădea în lucruri mărunte, tară semnificaţie. Iar aceasta e o pierdere de timp. Şi de aceea cred că onlineul, aşa cum e el astăzi, trece prin nişte schimbări capitale. 319 Dacă privim istoria internetului în general, observăm că, la început, acesta era limitat la spaţii elitiste. Era un spaţiu pentru universitari. Dar când a ajuns în casa fiecăruia. . . Pr. Dorin Picioruş: Adică atunci când a 5 ieşit din sfera militară. . . Mast. Bogdan Stârceanu: Da, da!. ..Din sfera militară a trecut în spaţiul elitist al universităţilor... Apoi când acest spaţiu virtual, o altă lume. . . Pr. Dorin Picioruş: a început să fie populat de oricine. . . Mast. Bogdan Stârceanu: atunci a devenit banal, aşa cum a ajuns acum curentul electric, apa la robinet. . . Pr. Dorin Picioruş: Da, atunci când s-a banalizat!... Mast. Bogdan Stârceanu: Când el s-a banalizat şi oricine poate avea acces la el, onlineul a început „să trăiască" criza lipsei de personalitate. De personalitate reală. Pr. Dorin Picioruş: Da!... 3 Mast. Bogdan Stârceanu: Pentru că personalitatea onlineului e creată de fiecare dintre noi. Pr. Dorin Picioruş: E creată de fiecare 5 creator de onlinel 320 Mast. Bogdan Stârceanu: Da, exact!... însă, în ceea ce priveşte onlineul românesc, pot spune că el, în general, urmăreşte tendinţa globală. Dar, în particular, putem caracteriza onlineul românesc ca fiind lipsit de responsabilitate... Pr. Dorin Picioruş: Pentru ceea ce 5 scrie... Mast. Bogdan Stârceanu: Exact: pentru ceea ce scrie!. ..Şi dacă tot vorbim despre onlineul românesc, nu ne putem debarasa de ceea ce e acum. . .nu neapărat la modă, ci care răspunde foarte bine nevoilor oamenilor de azi, şi anume bloggingul. . . Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Mast. Bogdan Stârceanu: Şi cred că despre acesta trebuie să vorbim. . . Pr. Dorin Picioruş: Da, e important să vorbim! Mast. Bogdan Stârceanu: Iar bloggingul românesc se caracterizează printr-o desuetudine extraordinară. O desuetudine ieşită din orice fel de limite. Dacă observăm 5 atent, marea majoritate a blogurilor româneşti, cu mici excepţii - nu putem să generalizăm! - se caracterizează printr-o pronunţată lipsă de originalitate. Mulţi au dorinţa de a fi în faţă, de a părea originali dar fără să aibă ceva în spate. Vor să fie lăudaţi... 5 321 Pr. Dorin Picioruş: pentru că sunt prezenţi online, Mast. Bogdan Stârceanu: Exact, exact!... Pr. Dorin Picioruş: pentru că sunt şi ei printre alţii... Mast. Bogdan Stârceanu: Da!. ..Dar tară a munci. Fără a aduce, într-adevăr, ceva nou... Pr. Dorin Picioruş: Fără a veni cu 5 unicitatea ta pe... Mast. Bogdan Stârceanu: Exact! Pr. Dorin Picioruş: piaţa onlineului. Mast. Bogdan Stârceanu: Iar lucrul acesta nu există din păcate - din păcate pentru noi - sau există, dar există într-o mică măsură, nici în bloggingul din Occident. Din Statele Unite... Spre exemplu, să vorbim despre platforma Engadget 327 , care se ocupă de IT şi nu de teologie. Pe care eu o accesez de câteva ori pe zi. . .Nu neapărat pentru a afla noutăţi - pentru că ele devin banale în scurt timp - ci de a observa cu câtă rapiditate, cu cât. . . Pr. Dorin Picioruş: profesionalism Mast. Bogdan Stârceanu: profesionalism, exact L.persoanale care scriu A se vedea: http://www.engadget.com/. 322 Pr. Dorin Picioruş: relationează cu 5 5 alţii... Mast. Bogdan Stârceanu: Dar nu numai că relationează dar aduc ştiri realmente noi. f 5 Si unele dintre ele sunt foarte folositoare în 5 privinţa anumitor lucruri. Şi uneori aceste ştiri nu sunt numai din IT ci si din ştiinţă, în general. Altă platformă online, tot din domeniu: Daily Tech 32S - care e un intermediar între blogging şi sait - la fel ca primul, aduce ceva nou în mod permanent. însă nu din când în când. . .ci de mai multe ori pe zi, fiind updatat constant. Ce vreau să spun [prin asta]? Că onlineul românesc şi, în perspectivă, bloggingul românesc, are şanse de revitalizare, numai dacă în el se vor implica persoane serioase, persoane care au dorinţa de a aduce ceva nou. De aceea, eu fac apel la oamenii care stau retraşi... La oamenii de cultură, de y ~ ştiinţă. . .din domeniul teologic, la oamenii de creaţie în general, care poate că nu ştiu acum să editeze online, dar care pot crea, pot aduce un suflu nou, în spaţiul bloggingului românesc. Pr. Dorin Picioruş: Pentru că sunt 5 reticenţi, în definitiv, fată de relationarea y 7 ? y directă cu cititorii dumnealor. . . Mast. Bogdan Stârceanu: Pentru că observ, că foarte mulţi dintre oamenii de creaţie de astăzi au o reticentă 5 y Idem: http://www.dailytech.com/. 323 Pr. Dorin Picioruş: Da, e evidentă!... 5 ~ Mast. Bogdan Stârceanu: faţă de online, suspectând domeniul de superficialitate. Pr. Dorin Picioruş: De infantilism. Considerând că de asta trebuie să se ocupe numai tinerii ăştia, care nu ştiu prea multe. . . Mast. Bogdan Stârceanu: însă trebuie să fim conştienţi de faptul că tinerii ăştia, pe care noi îi criticăm, sunt viitorul tării ăsteia. ? 5 Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Mast. Bogdan Stârceanu: Şi că... Pr. Dorin Picioruş: asa arată viitorul! 5 5 Mast. Bogdan Stârceanu: Din păcate!... Dar o updatare în acest spaţiu ar fi mult mai folositoare decât [metodele tradiţionale de prezentare a culturii] . . . Şi dau un exemplu! O carte o publici... apoi o... Pr. Dorin Picioruş: o mediatizezi 5 Mast. Bogdan Stârceanu: într-un anume fel într-un ziar... apoi într-un spaţiu clasic: într-o librărie, într-o bibliotecă. . .însă cea mai bună mediatizare a cărţii respective, Pr. Dorin Picioruş: ti-ai face-o tu însuti, 5 5 5 ? scriitorul, cel care ai scris cartea!... Dacă vorbeşti despre modul cum ai creat-o. . .despre 324 cum ai vrea să fie receptată... despre cui îi este adresată... Mast. Bogdan Stârceanu: Cam aşa văd eu lucrurile! Pr. Dorin Picioruş: Dar nu v-ati referit la 5 5 bloggingul ortodox (râd). . . Mast. Bogdan Stârceanu: Nu! Despre el mai la sfârşit (râde)... pentru că are o specificitate anume. . . Eu, pe mailul meu, primesc tot felul de updateuri de la un grup de discuţii numit Credinţa ortodoxă 329 . . . Pr. Dorin Picioruş: Da, îl stiu!... Mast. Bogdan Stârceanu: Un grup de discuţii foarte vast... cu toate că temele discuţiilor sunt puerile. . . Pr. Dorin Picioruş: Da, da!... Nu îsi propun niciun elitism. . . Mast. Bogdan Stârceanu: Da, da, da!... Pr. Dorin Picioruş: E un grup de masă. . . Mast. Bogdan Stârceanu: Tocmai de aceea mă si refer la el. . .Iar, ca si aici, onlineul ortodox are două componente: partea saiturilor. . .în care se observă o sablonizare a lucrurilor. Pentru că saiturile româneşti 5 329 Idem: https://groups.yahoo.com/neo/groups/credinta_ortod oxa/info. 325 ortodoxe sunt fade, sunt lipsite nu neapărat de... strălucire... Pr. Dorin Picioruş: Vă referiţi la estetica lor? Mast. Bogdan Stârceanu: Nu, mă refer la conţinutul lor! La conţinutul lor care e unul standardizat. E un copy paste 330 permanent. Nu vedem nicio creaţie nouă. Tot timpul avem de-a face cu parafrazări. Conţinutul lor e ca o notă de subsol. Şi, în definitiv, nu e un lucru rău! însă, în momentul când el devine o obişnuinţă şi o înlocuire a propriei tale gândiri, atunci e o problemă. Pr. Dorin Picioruş: Da, e adevărat!... Mast. Bogdan Stârceanu: Căci dacă ţie îţi este mai uşor să faci un copy paste la un Părinte, fără să-1 comentezi, fără să aduci adăugiri la ceea ce spune el sau să îl clarifici în anumite puncte, atunci e o problemă. [Faci asta] o dată, de două ori, de trei ori. . .însă a 4- a oară e o problemă. . . Apoi vorbim de partea blogurilor ortodoxe. Care e un segment şi el destul de vast. Nu putem să spunem că nu [stau astfel lucrurile] . . . însă, cu excepţia dumneavoastră. . . Pr. Dorin Picioruş: Mulţumim frumos! 5 5 Mast. Bogdan Stârceanu: aşa... O preluare continuă a textelor altora. 326 Pr. Dorin Picioruş: Să nu se înţeleagă aici faptul că am vorbit înainte să mă lăudaţi... y Mast. Bogdan Stârceanu: In niciun caz! ...Criticile reale, dacă vor fi la un moment dat, vor fi foarte drastice. Nu asta e problema!... Căci cineva, care vede blogul dumneavoastră, nu poate să nu constate câtă muncă stă în spatele lui. De aceea, cu excepţia dumneavoastră, majoritatea blogurilor româneşti ortodoxe se caracterizează prin lipsă de creativitate cronică. Nu se creează nimic!. ..Nu se aduce nimic nou. Pur şi simplu, majoritatea creatorilor de online din spaţiul românesc se rezumă la Sfinţii Părinţi... Asta nu înseamnă că nu e binel Doamne fereşte!... însă ei nu duc 5 o muncă sistematică de a explica ceva anume. Pr. Dorin Picioruş: Nu îi interesează o 5 înţelegere, o traducere, o interpretare continuă a surselor credinţei. . . Mast. Bogdan Stârceanu: Da!. ..Zi de zi, săptămână de săptămână, ei nu muncesc sistematic. Nu au programe! Nu au proiecte editoriale! Ei pur şi simplu scriu când le vine. . . De aceea, îi putem compara pe creatorii de blog românesc cu căutătorii de chat 331 . . .Când apare un scandal în Biserică, ceva legat de relaţia dintre Stat şi Biserică, problematici sociale... [are ce scrie şi cel cu De vorbă la nivel online. 327 blog şi are de vorbit şi cel care vrea să sporovăiască ordine]. Pr. Dorin Picioruş: Scuzaţi că vă 5 5 întrerup!... Dar nu vi se pare că problematica televiziunilor, a scandalurilor de la TV, se scurge pe blogurile ortodoxe într-un mod nepermis de mult? Şi am avut recent scandalul 332 cu ÎPS Corneanu 333 . . .Căci numai când media cu plată, a boşilor... a pus subiectul pe tapet, deodată, pentru ortodocşii online, el a devenit singurul nostru subiect de discuţie. Mast. Bogdan Stârceanu: Da, exact!... Pr. Dorin Picioruş: Adică pe mine mă doare faptul că nu conştientizăm că suntem manipulaţi cu problematici care nu sunt de fond. . . Aceeaşi prostie s-a făcut şi când s-a aruncat pe piaţă discuţia despre Codul lui DaVinci 334 . S-a discutat excesiv despre el în spaţiul ortodox... şi prin asta i-am făcut publicitate fară să vrem! Mast. Bogdan Stârceanu: Exact, exact!... Pr. Dorin Picioruş: Pentru că, dacă am fi avut un proiect de discuţie, să zicem: noi, luna asta sau anul acesta discutăm cultul 332 Când s-a împărtăşit împreună cu greco-catolicii. în ziua de 25 mai 2008. 333 A se vedea: http ://ro . wikipedia . org/ wiki/Nicolae_C orneanu . 334 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Codul_lui_Da_Vinci. 328 ortodox... noi, toate blogurile ortodoxe... sau dacă am fi fost implicaţi în comentarea Sfintei Liturghi sau în comentarea unui Sfânt Părinte, nu ne-am mai fi lăsat dusi de valul unui subiect. . .care nu ne aparţine. Scuze că v-am întrerupt!... Mast. Bogdan Stârceanu: Nicio problemă!... Iar ceea ce spuneţi dumneavoastră este evident, e un lucru real... şi adevărat... însă ceea ce pot eu să adaug la ceea ce aţi spus e aceea că, creatorii de bloguri ortodoxe româneşti trăiesc profund complexul de inferioritate. . . Pr. Dorin Picioruş: Fată de cine?!... 5 5 Mast. Bogdan Stârceanu: Faţă de. . .societate, în general. . . Pr. Dorin Picioruş: De ce?! Credeţi că 5 5 societatea românească priveşte prost teologia ortodoxă?!! Mast. Bogdan Stârceanu: Vrea multe explicaţii!... Şi dau numai un exemplu: prezenţa Icoanelor în Şcoli. Nu pentru că sunt eu Profesor de Religie. Acesta e un lucru secundar în această discuţie. Ci discutăm 5 problema în general... Pr. Dorin Picioruş: Vă referiţi la discuţia 5 5 5 publică care a început în ianuarie 2007? 329 Mast. Bogdan Stârceanu: Da, exact!... înainte de campania 335 pe care a iniţiat-o Patriarhia Română împotriva celor care vor să scoată Sfintele Icoane din Şcoli... problema începută la TVR 1 a fost mediatizată online de către ortodocşi doar în 5 termenii: cum îndrăzneşte X sau Y să facă si 5 5 să dreagă împotriva Icoanelor. Adică de ce şi- a mărturisit această opinie. însă ceea ce am observat - si nu numai 5 pe bloguri ci şi în diverse comentarii online, la nivel de articole de ziar -, e faptul că se trăieşte frica aceasta de a spune lucrurilor pe nume. Adică, întotdeauna, ortodoxul care vine la nivel online are teama de a se exprima direct şi astfel de a aduce argumente reale împotriva unor persoane, care nu au nici cel mai mic bun simţ. Nici cea mai mică putere de a înţelege, cu adevărat, Ortodoxia. Căci tu, care eşti în Ortodoxie, o înţelegi mult mai bine decât unul care e în afara ei. Pr. Dorin Picioruş: Corect!... 5 Mast. Bogdan Stârceanu: Şi poţi să înţelegi cât de puerile sunt argumentele împotriva Ortodoxiei. „Potrivit Bisericii Ortodoxe Române, prezenţa simbolurilor religioase în sălile de clasă nu este urmarea unei impuneri, ci rezultatul dorinţei şi consimţământului părinţilor, profesorilor şi elevilor, în conformitate cu valorile religioase şi culturale pe care le împărtăşesc. „De aceea, o decizie de excludere ar reprezenta o măsură brutala şi nejustificată de restrângere a libertăţii religioase, contrară principiilor democratice europene. O astfel de decizie ar conduce la discriminarea credincioşilor din România", se arata într-un comunicat al Patriarhiei Române", cf. http://www.altermedia.info/romania/2007/06/21/icoanele- nu-vor-fi-scoase-din-scoli/. 330 Şi de aceea, cred că atunci, în problema Icoanelor - să vorbim la modul ideal - altfel ar fi trebuit să se petreacă lucrurile. Creatorii de bloguri ortodoxe ar fi trebuit să facă un fel de coaliţie, cu o strategie clară, în care să aducă o serie de argumente în favoarea cinstirii Sfintelor Icoane şi să explice rolul lor în Biserică, Şcoală, Societate. Şi acum nu mă refer la faptul să fi făcut o lucrare ştiinţifică .. .ci articole cu impact la nivelul omului de rând, în care să-i arate că opiniile detractorilor prezenţei Icoanelor şi a Religiei în Şcoli nu au legătură cu Ortodoxia si nici cu bunul simt. Cu lucrurile normale. . . 5 5 Pr. Dorin Picioruş: Da, adevărat!... Mast. Bogdan Stârceanu: De care noi nu ne putem debarasa. Niciun ateu nu se poate debarasa de lucrurile normale. . . Pr. Dorin Picioruş: Corect!... Nu poate renunţa la fotografiile şi la oamenii în care el crede. Mast. Bogdan Stârceanu: Exact!. ..Şi atunci, dacă tu vii cu ceva serios, cu ceva într- adevăr muncit, da?, atunci devii o forţă. . . Insă în momentul în care tu Pr. Dorin Picioruş: nu ai o muncă 5 personalizată Mast. Bogdan Stârceanu: exact!. ..când vii şi aduci răspunsuri puerile .. .că nu e bine asa, ca de ce e asa...neavând consistentă, nu vei fi luat în seamă. 331 Bloggingul ortodox românesc, tară consistentă ideatică si tară muncă f 5 personalizată, va fi într-o continuă degringoladă. Lucru care a devenit, deja, o obişnuinţă... y y Si un lucru încă si mai rău e acela că, în 5 5 / ultimul timp, dacă cineva vine şi pune pe tapet această problemă, este aruncat la gunoi. E criticat. E lovit cu pietre. E talibanizat. Este catalogat într-un fel sau altul. Pr. Dorin Picioruş: în concluzie, dacă 5 * îmi permiteţi!... Dumneavoastră spuneţi că noi, ortodocşii români de la nivel online, nu scriem personalizat, că nu spunem din interiorul nostru ceea ce credem, fapt pentru care, atunci când reacţionăm fată de societatea civilă reacţionăm haotic. Si 5 5 reacţionăm aşa împotriva interesului nostru. . . Adică noi, credincioşii ortodocşi, care 7 5 5 ~ mergem la Biserică, preoţi şi credincioşi, ar trebui să ne coalizăm si să ne stim interesul 5 y când e vorba despre discuţii publice de amploare. Adică să comunicăm corect şi apriat societăţii civile. Dar când noi nu vrem sau nu stim să y comunicăm pe înţelesul societăţii, atunci ne facem un deserviciu. Acest lucru ati vrut să ne 5 spuneţi, nu? Mast. Bogdan Stârceanu: Exact!. ..Şi ceea ce facem noi e contrar voinţei Sfinţilor 5 5 Părinţi. 5 Dau un exemplu concret! Pr. Dorin Picioruş: Asa!... 5 5 332 Mast. Bogdan Stârceanu: Sfântul Grigorie de Nazianz - am citit Viaţa lui de curând - asista, în Constantinopol, la o diminuare a credinţei ortodoxe... Doar două- trei Biserici mai erau ortodoxe. Marea majoritate a bisericilor erau ariene. Ce face Sfântul Grigorie de Nazianz [în această situaţie]? Un lucru extraordinar!... Pr. Dorin Picioruş: Un lucru bun de 5 urmat în ziua de azi! . . .Mai ales când avem o perspectivă de creaţie online atât de generoasă... Când putem să scriem de acasă şi de oriunde despre credinţa şi experienţa noastră ortodoxă. Mast. Bogdan Stârceanu: Exact!. ..Cu toate că avea puterea împăratului în spate, Sfântul Grigorie nu îi scoate cu forţa pe arieni din biserici. Pentru că era împotriva unui astfel de demers. Si el ce face? Face ceva 5 simplu şi la obiect. Ceva foarte realist. El se apucă să-i înveţe pe oameni învăţătura de credinţă referitoare la Sfânta Treime. 5 Pr. Dorin Picioruş: Ii învaţă temelia 5 5 teologiei ortodoxe. Mast. Bogdan Stârceanu: Exact!... Şi lucrurile făcute sistematic, adică predicarea lui, a convinşi Iar dacă ar fi avut la îndemână un mediu atât de performant ca al nostru, dacă ar fi avut mediul online de azi, ar fi făcut la fel şi mult mai rapid. Adică s-a folosit la maximum de ceea ce a avut la îndemână dar nu într-un mod haotic! S-a folosit sistematic, cu plan. 333 Şi în predicile lui, el le-a vorbit cu metodă predicatorială. Predicile lui aveau o introducere, un cuprins. . .le vorbea pe părţi. . . Pr. Dorin Picioruş: Deci avea un plan riguros! Muncea planificat... Mast. Bogdan Stârceanu: Exact... exact!... Pr. Dorin Picioruş: Pentru că Sfântul 5 Grigorie de Nazianz era conştiincios, adâncit în Tradiţia Bisericii si urmărea, în mod sistematic, ceea ce dorea să îi înveţe pe credincioşii săi. 5 Mast. Bogdan Stârceanu: Exact!... în timpul dialogului de faţă Pr. Dorin Picioruş: Iar oamenii care îl 5 ascultau nu ştiau unde o să ajungă. . .ce-o să le vorbească. . .Dar el stia ce trebuie să facă! 5 334 Mast. Bogdan Stârceanu: Chiar dacă, la început, lucrurile păreau de luat în râs. . .Căci cine... Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Mast. Bogdan Stârceanu: ar fi crezut că un singur om poate să facă faţă unei mari mulţimi de oameni. Pentru că erau si 5 5 credincioşi şi episcopi arieni şi conjunctura care era... Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Mast. Bogdan Stârceanu: Ajunge să convoace un Sinod şi, cu toată împotrivirea sinodalilor... ortodocşi, reuşeşte să impună învăţătura cea adevărată. Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Mast. Bogdan Stârceanu: Iar arienii. . . Pr. Dorin Picioruş: E vorba de Sinodul 5 al II-lea Ecumenic, pentru cei care nu ştiu. . . Mast. Bogdan Stârceanu: Da, da, da!. ..Şi i-a făcut pe arieni să se întoarcă la credinţă! Cu excepţia unor fanatici. . . Pr. Dorin Picioruş: Da, se înţelege!... însă ceea ce dumneavoastră spuneţi e un lucru important. Şi anume că, dacă vrei să fii ascultat, trebuie să fii conştiincios, să stii ceea ce vorbeşti, să fii realist în argumentaţiile tale şi, mai ales, să te calezi pe puterea de înţelegere a oamenilor. 335 Mast. Bogdan Stârceanu: Exact! Pr. Dorin Picioruş: Să nu pari elitist degeaba. Pentru ce m-aş duce să fiu elitist, într-un sat sau într-o parohie de oraş, unde oamenii au un grad de înţelegere modest?! Mast. Bogdan Stârceanu: Da!... Pr. Dorin Picioruş: Nu as face decât să 5 5 produc dureri de cap... Unii chiar adorm... ii oboseşti, dacă le predici lucruri grele. Poţi chiar să îi sminteşti cu o mare şi grea teologie... socotind-o prea mult, prea greu... „Ce, vreţi să ne omorâţi cu atâta teologie?!...". Cam aşa stau lucrurile! . . . însă trecem la o altă problematică... Mulţi oameni, spre slava lui Dumnezeu şi spre binefacerea Sfintei Biserici, doresc să facă teologie. Am observat acum, la înscrieri, la Facultatea de Teologie din Bucureşti, că au venit tineri din toată tara, pentru ca să facă studii teologice. Am vorbit cu un tată a două domnişoare, care mi-a spus - era moldovean - că fiicele lui sunt olimpice la desen, că au făcut şi Seminarul teologic, pe care l-au terminat cu note mari, cu 9 şi ceva, aproape 10... şi acum vor să devină studente la teologie iconografică. Adică oamenii vin la teologie împotriva a tot ceea ce se spune negativ despre oamenii Bisericii. Cu mai multă sau mai puţină realitate. De aceea, întrebarea noastră pentru dumneavoastră e aceasta: ce au făcut studiile teologice din dumneavoastră? Pentru că aţi făcut şi Seminarul Teologic, apoi Facultatea 336 de Teologie şi Maşterul în Teologie... pe toate la Bucureşti. Cum au schimbat toate aceste 5 studii persoana dumneavoastră? Adică 5 + 4 + 2 ani de teologie... Cine sunteţi după 1 1 ani de studii teologice? . . . Mast. Bogdan Stârceanu: O întrebare grea... şi în acelaşi timp uşoară\...Şi aş vrea să începe cu Seminarul Teologic. . .Chiar dacă Seminarul Teologic, în general... a avut un impact nu prea bun asupra mea... totuşi, la o analiză mai aprofundată, pot spune că el m-a disciplinat. Nu neapărat o disciplină interioară... Venim că rolul Seminarului [Teologic] nu e acela de a fi o disciplină interioară. Ci de a disciplina persoana noastră la nivel social. Mai ales atunci. . . Pr. Dorin Picioruş: într-o perioadă specială a vieţii noastre. . . Mast. Bogdan Stârceanu: şi în zilele de azi... însă Facultatea [de Teologie] a reprezentat pentru mine o revelaţie. O revelaţie în ce sens? în sensul că atunci, cu adevărat, i-am descoperit pe Sfinţii Părinţi. . . Pr. Dorin Picioruş: In sensul că i-ati 5 5 adânciţi... Mast. Bogdan Stârceanu: I-am descoperit şi mai mult. . .exact!... Pr. Dorin Picioruş: Ati făcut un studiu 5 9 mai aprofundat. Ca să nu se înţeleagă faptul că la Seminar n-aţi avut nicio tangenţă cu ei. . . 337 Mast. Bogdan Stârceanu: Da!... Iar când mă refer la Seminar, mă refer. . . Pr. Dorin Picioruş: Eu nuanţez... pentru cei care nu vă cunosc . . . Mast. Bogdan Stârceanu: Da! Am înţeles... Teologia 336 a reprezentat pentru mine perioada în care eu m-am definit ca persoană. în relaţia mea cu semenii, în relaţia mea cu Dumnezeu si în relaţia mea cu mine 5 5 însumi. Şi pentru mine a fost foarte important. Iar terminarea Teologiei a reprezentat momentul în care eu am spus: „Măi, sunt la început de drum! în niciun caz nu e vorba despre terminarea studiilor. Nu mă apuc de o meserie şi gata!". Ci pentru mine sfârşitul Teologiei, absolvirea Facultăţii de Teologie, luarea licenţei, a reprezentat un început de drum. Pr. Dorin Picioruş: Da, si asa ar trebui să 5 ~ 5 5 fie pentru toţi! Pentru că el nu este un sfârşit de drum. . . Mast. Bogdan Stârceanu: ci un început de drum. începutul muncii cu tine. A muncii asidue, adevărate. . .A muncii programatice. A lucrului bine făcut. Pr. Dorin Picioruş: Corect!... 5 Mast. Bogdan Stârceanu: în folosul Bisericii, în mod principal. Pentru că ăsta e rolul nostru... Perioada Facultăţii. 338 Pr. Dorin Picioruş: vocaţia noastră. . . 5 5 Mast. Bogdan Stârceanu: Iar Masteratul a reprezentat, în principal, o perioadă în care am avut contact din nou cu facultatea... cu profesorii. Am adâncit anumite lucruri. . .Şi el a făcut parte din acest început pe care eu l-am pornit de la absolvirea facultăţii. Pr. Dorin Picioruş: Deci teologia în viaţa dumneavoastră a însemnat o disciplinare, o aprofundare, o conştientizare de sine. . .dar, în acelaşi timp, conştientizarea faptului că teologia nu este o ştiinţă care se termină cu o diplomă. Mast. Bogdan Stârceanu: Exact!... Pr. Dorin Picioruş: Ci teologia devine toiagul tinereţilor şi al bătrâneţilor noastre în viata de zi cu zi. Şi apropo de toiag .. Antr-xma. dintre predicile sale, Preafericitul Daniel [Ciobotea], ne-a rugat ca acum, în Postul Preacuratei, să rostim Paraclisele Preacuratei. Iar noi am ascultat sfatul său si 5 am făcut Paraclisele, cele două... Si într-unui dintre ele, Maica Domnului e desemnată drept toiagul bătrâneţilor noastre. De aceea şi teologia a fost toiagul tinereţilor noastre, ca una care ne-a disciplinat sufletul şi trupul. Pentru că noi, ca seminarişti, făceam notă contrastantă cu elevii de liceu, prin faptul că eram toată ziua la costum, trăiam la cămin, aveam program de masă şi de rugăciune... Ne culcam la 10 noaptea, ne trezeam la 6 dimineaţa, studiu, 339 rugăciune, cursuri. . .totul după ceas. Amândoi am trăit la cămin. . .si stim asta foarte bine. . . 5 5 Dar teologia, după ce o înveţi ca seminarist, apoi o aprofundezi la facultate şi în celelalte studii... de vine o realitate fundamentală pentru tine, când înţelegi că e una cu răsuflarea ta. Că e ritmul vieţii tale. 5 Mast. Bogdan Stârceanu: Da!... însă vreau să adaug ceva aici. . .Să nu se înţeleagă faptul că teologia te opreşte să aprofundezi şi o altă ştiinţă. Poţi să aprofundezi orice alt ceva... Pr. Dorin Picioruş: Da, nu trebuie să te opreşti numai la teologie! Mast. Bogdan Stârceanu: Pentru că eu, după ce termin teologia, nu trebuie să devin specialist doar în acest domeniu. Poate că nu mă exprim foarte bine acum... Ci ceea ce vreau să spun e că putem, pe lângă teologie, să aprofundăm şi altceva. însă, pentru mine, teologia reprezintă acel acasă. Pr. Dorin Picioruş: Unde vă regăsiţi. . .şi vă regăsiţi bine. Mast. Bogdan Stârceanu: Exact!... E locul unde mă simt în elementul meu... Nu neapărat din punct de vedere intelectual. Sau nu numai intelectual. Ci. . . Pr. Dorin Picioruş: fiintial 5 5 Mast. Bogdan Stârceanu: Da, fiinţialL.Şi acesta e lucrul esenţial. Lucru pe 340 care nu l-am regăsit - asta din discuţiile mele cu alţi prieteni, care au făcut alte facultăţi - la absolvenţii altor facultăţi. Nu am simţit că au 5 5 5 un acasă al lor. Ei, după ce au terminat facultatea, oricare ar fi ea - Facultatea de Matematică, de Fizică, de Limbi Străine - n-au ajuns să aibă acel acasă al lor. Acea regăsire de sine. Acea viziune asupra vieţii. Şi asta din păcate. . . Pentru că asta te face să fii un om aşezat. . .Nu neapărat din punctul de vedere al relaţiei tale cu ceilalţi oameni, ci din punctul de vedere al relaţiei tale cu tine însuti. 5 y Pr. Dorin Picioruş: Da, pentru că nu se simt împliniţii... Mast. Bogdan Stârceanu: Da, nu se simt împliniţi! Şi acesta e marele neajuns. Pe care, în teologie, îl poţi descoperi. Dar intrarea la Teologie şi absolivirea ei nu îţi garantează împlinirea personală. Pr. Dorin Picioruş: Pentru că trebuie să ai căutări personale, în care să îmbini cultura teologică cu experienţa duhovnicească şi liturgică. Şi acestea te împlinesc! De aceea, cei care, dintre noi, blamează Teologia, trebuie să se gândească şi la ceea ce nu au făcut pentru ei în timpul studiilor teologice. Căci altfel aşteptăm doar ca Statul să ne facă, Facultatea să ne înveţe, alţii să ne aducă.. .însă trebuie ca şi noi să ne implicăm şi să ajutăm Statul, Biserica, Facultatea, Societatea, prin munca noastră teologică şi prin creşterea noastră duhovnicească. 341 Numai asa suntem justi cu noi înşine. 5 J f 5 Justeţea, dreptatea adevărată e aceea de a cere de la noi, în primul rând, ceea ce cerem de la sistem să ne facă. Pentru că întrebarea noastră, fată de noi înşine, trebuie să fie " 5 5 " aceasta: Noi ce lăsăm îl urma noastră?... V-aţi pus problema că teologia e un act de conştiinţă? Când ati ajuns la conştiinţa că t y 5 J 5 5 trebuie să dati si altora din ceea ce ati învăţat y y y y si sunteţi? 5 y Pentru că acumulăm continuu... dar trebuie să si convertim munca noastră într-o 5 binefacere pentru alţii. . . Mast. Bogdan Stârceanu: în ultimul an de facultate am ajuns la această conştiinţă!... In ultimul an de facultate am 5 5 ajuns la conştientizarea rolului pe care îl am... a datoriei pe care o am, atât faţă de semeni, cât si fată de Dumnezeu si fată de ' 5 5 5 5 mine însumi. Pentru că, fată de aceste trei ~ 5 coordonate, îţi raportezi întreaga viaţă. Căci dacă tu, la sfârşitul vieţii, nu ai ~ 5 9 ' ajuns într-un raport de pace, de împăcare Pr. Dorin Picioruş: cu aceşti trei 5 5 termeni... Mast. Bogdan Stârceanu: cu aceşti trei termeni, la nivel existenţial si nu definitional, 7 5 5 5 ~ ai o problemă... Pr. Dorin Picioruş: Da, o mare 5 ? problemă! A big problem. . . Mast. Bogdan Stârceanu: Da, exact, exact!. ..Iar datoria pe care o simţi faţă de 342 celălalt, fată de tine si fată de Dumnezeu nu 7 » 5 5 este o povarăl Pr. Dorin Picioruş: Dar nu credeţi că e 5 5 un mare har să vă simţiţi datori 5 5 Mast. Bogdan Stârceanu: Ba da! E o bucurie permanentă. E o bucurie să scrii pentru cineva. Să vorbeşti pentru cineva. . . Pr. Dorin Picioruş: Să predai cuiva! Mast. Bogdan Stârceanu: Exact!... Da!... Pr. Dorin Picioruş: Să slujeşti, să ajuţi pe cineva bolnav, pe cineva care are nevoie. . . Mast. Bogdan Stârceanu: Cineva m-a întrebat: „Dar, măi, de ce nu te-ai apucat de altceva după facultate, de afaceri?! De ce nu ti-ai făcut si tu o mică afacere a ta?! !". 5 5 Pr. Dorin Picioruş: „De ce nu cauţi să 5 ~~ 5 parviil". Mast. Bogdan Stârceanu: Da!... Adică, de ce sunt „un profesoraş" de Religie, într-o localitate X, din tara aceasta si nu m-am apucat de făcut bani. Şi eu i-am spus: „Măi, eu, acolo unde sunt - şi nu mă refer la partea financiară - încerc să îmi fac treaba cât de bine pot". Poate că, într-o altă situaţie, aş putea să fac mai mult. Dar acolo unde sunt îi ajut pe copiii cărora le predau. Şi asta nu mă face să mă plafonezi însă Profesorii, din păcate, în România, trăiesc această tragedie a plafonării. Trăiesc tragedia plafonării concomitent cu dorinţa de 343 a avea şi de a fi mai mult decât sunt acum. Dar tară să facă nimic! Si văd asta în ochii lor. . . 5 Pr. Dorin Picioruş: Si de unde vine asta? 5 5 De unde credeţi că vine acest lucru? Mast. Bogdan Stârceanu: Pentru că ei nu au găsit acel ceva care să-i împlinească. Pr. Dorin Picioruş: Adică nu au un resort 5 interior reali Mast. Bogdan Stârceanu: Da! Trăiesc o anume amăgire. . .şi de aceea caută în neştire. Nu aţi observat obsesia pe care o trăiesc mulţi dintre noi... după Duhovnicii '! Că „a zis Duhovnicul cutare, că a zis cutare". . . Pr. Dorin Picioruş: Adică: care e „cel mai bun" Duhovnic! Mast. Bogdan Stârceanu: Am ajuns să spunem: „Eu sunt din grupul Duhovnicului X. . .sau din grupul Duhovnicului Y". Pr. Dorin Picioruş: Şi prin asta suntem scindaţi între noi. . . y Mast. Bogdan Stârceanu: Exact!... Pentru că ne luptăm pe „adevărurile noastre". Căci e „adevărul tău" şi „adevărul meu". Şi atunci oamenii n-au răspunsuri personale la problemele lor de viaţă... ci au răspunsuri de grup. Pr. Dorin Picioruş: Am înţeles!. 5 5 344 Mast. Bogdan Stârceanu: Pentru că mentalitatea e să fac „parte" din echipă... dar eu nu aduc nimic de la mine. . .E ca în filmele astea, americane, hoHywoodiene...dacă vrei să fii figurant.. In luptele, în războaiele alea imense, pe care ei le regizează. . . Pr. Dorin Picioruş: tu esti un anonim.. . 5 5 Mast. Bogdan Stârceanu: Da!... Şi figurantul e plătit cu câţiva dolari pe oră... şi atât! El e un nimenil Aşa am ajuns să fim noi. Dar nu e vina nici a Bisericii, nici a ierarhiei, nici a Profesorilor, e vina noastră. Pr. Dorin Picioruş: E o vină personalăl Şi trebuie să ne-o asumăm personal. Mast. Bogdan Stârceanu: Exact, exact!... Pr. Dorin Picioruş 337 : Noi suntem foarte 5 dezamăgiţi atunci când vedem că oamenii dau vina pe alţii pentru neîmplinirea lor interioară şi nu vor să îşi asume faptul că 99% e vina lor. Niciodată nu mi-am pus problema că eu sunt nefericit pentru că nu am avut pe Părintele Patriarh pe care îl doream eu. Sau că sunt nefericit din cauza Duhovnicului pe care îl am. Sau că sunt nefericit din cauza Societăţii sau a Preşedintelui tării. Nu mi-am 5 5 5 pus problema niciodată că dacă este Ceauşescu, Iliescu, Constantinescu sau De aici începe a doua filă audio a interviului, de 32 de minute. 345 Băsescu la putere, eu, în mine însumi, sunt neîmplinit din cauza lor. Pentru că împlinirea mea nu ţine de cadrul în care trăiesc ci de ceea ce fac eu. Şi de aceea m-am simţit împlinit oricând, pentru că problema împlinirii mele nu este între mine si Scoală, între mine si Societate, între mine si nu mai stiu cine... între mine si vreun Sfânt, cu care să mă iau la întrecere. . .Ci împlinirea este nu între mine si mine. . .ci între mine si cât 5 5 pot, în mod realist şi rezonabil, să fac. Pentru că eu nu-mi închipui că pot să fac orice. însă văd această dramă la mulţi. . . Mast. Bogdan Stârceanu: Bazată pe o iluzie... Pr. Dorin Picioruş: Văd cum mulţi îsi 5 5 f închipuie că pot fi... ca orice Sfânt, ca orice geniu, ca orice scriitor... Că dacă am citit o carte acuma... sau dacă am făcut o şcoală. . .sunt „mai deştept" decât toată lumea. Nu, n-am trăit niciodată iluzia că pot să fiu infinit, absolut! Ci întotdeauna am văzut că pot să fac numai anumite lucruri... Si dacă eu, toată ziua, nu?, mă cheltui în treaba aia şi ajung să fac din ea atât, cât pot eu. . .cum să am ideea „că pot să fac mai mult", dacă eu văd că mă lasă rotilele?! Dacă roţile trenului nu mai pot merge mai departe. . .cum să cred că sunt în stare de mai mult? Pentru că muncind toată ziua. . .îmi înţeleg foarte bine limitele. îmi simt limitările în timp ce muncesc. De aceea, eu îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru ceea ce am făcut şi pentru ceea ce acum, în clipa de faţă, pot să fac. 346 Asa că tot ceea ce fac zilnic e o zidire de 5 sine. Pentru că, fie că scriu, fie că mă rog, fie că mănânc, fie că dorm... toate acestea contribuie la munca mea, la ceea ce pot să fac si fac. 5 însă rămăsesem la ideea că plafonarea tine de noi înşine... Dar succesul nu tine 5 f 5 numai de noi înşine. . . 5 Mast. Bogdan Stârceanu: Exact!... Pr. Dorin Picioruş: Pentru că succesul 5 tine si de o anume 5 5 circumstantialitate... Succesul tine si de cine 5 5 5 suntem, cine ne sunt colaboratorii, cine ne sprijină... Şi ne limitează puţinele finanţe pe care le avem. . .si alte lucruri. . . De aceea, în problema succesului sunt şi lucruri care nu tin de noi. Dar, totuşi, sunt mai y 7 9? mari minusurile care tin de noi sau cele care y tin de societatea în care trăim? 5 Mast. Bogdan Stârceanu: Ştiţi care e problema? Societatea românească - şi nu neapărat cea post-revoluţionară - suferă de sindromul criticii. Toti criticăm. Peste tot. . . 5 Pr. Dorin Picioruş: Si ne subevaluăm 5 5 prin asta ca popor... Mast. Bogdan Stârceanu: Exact!... Mergem pe strategia falimentară că „toţi ceilalţi sunt buni, numai noi suntem proşti". Pr. Dorin Picioruş: Da!. 5 347 Mast. Bogdan Stârceanu: Şi lucrul ăsta nu e de acum!... Citeam la un moment dat un articol al lui Constantin Noica 338 , un articol de ziar. . .si în el critica tocmai această obsesie - 5 naţională pot spune - în care ne plângem despre cât de proşti suntem noi în comparaţie cu cât sunt de deştepţi si de elitisti ceilalţi. y ± y 5 y ? Oricare ar fi ei aceşti ceilalţi. . . 5 y Si oricine - asta e marea durere! - 5 încearcă să iasă, să răsară dintre noi. . . Pr. Dorin Picioruş: noi îl tragem înapoi, ca nu cumva să ne reprezinte. . . Mast. Bogdan Stârceanu: „De unde are curajul să facă asta?!", spunem noi. . . Pr. Dorin Picioruş: Si îi dăm cu 5 5 manivela în cap... Mast. Bogdan Stârceanu: Exact!. ..Un alt exemplu! Am citit de curând biografia lui Mircea Eliade 339 ... Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Mast. Bogdan Stârceanu: şi mi s-a părut foarte interesantă. Pr. Dorin Picioruş: Da! Aţi dat ceva şi pe online... Mast. Bogdan Stârceanu: Da!. ..în care el vorbeşte despre şansa pe care a avut-o de a 338 A se vedea: http ://ro . wikipedia . org/ wiki/ C onstantin_Noica . 339 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Eliade. 348 pleca în India la vârsta de 20 de ani. Şi, într- adevăr, el a spus un lucru extraordinar, din punctul meu de vedere! Şi anume că, dacă nu pleca în acel moment, dacă nu câştiga atunci bursa, el ar fi rămas în acest mediu al nostru şi ar fi fost tras înapoi. . .De ceilalţi, de lângă el... Pr. Dorin Picioruş: Adică el simţea, de la vârsta de 20 de ani, că nu are un mediu concurential . . . Mast. Bogdan Stârceanu: Exact!... Pr. Dorin Picioruş: si că are nevoie de 5 5 unul care să preţuiască valorile. . . Mast. Bogdan Stârceanu: Exact!... Pr. Dorin Picioruş: să preţuiască valorile reale. Mast. Bogdan Stârceanu: Da! Pr. Dorin Picioruş: Si nu de unul care să 5 5 zică: „Iată, Eliade scrie multl". Ca şi când scrisul mult ar fi un sacrilegiu. Că Eliade scria mult la 20 de ani. . .însă, în acelaşi timp, să se raporteze la el ca şi când nu ar scrie mult. Să îl oculteze... Mast. Bogdan Stârceanu: Ci şansa lui a fost Pr. Dorin Picioruş: plecarea în India. . . Mast. Bogdan Stârceanu: India... Nu India ca loc ci ca rampă de lansare a lui! 349 Pr. Dorin Picioruş: Din punct de vedere ştiinţific! 5 5 Mast. Bogdan Stârceanu: Din punct de vedere ştiinţific, exact!. ..Si tocmai acest lucru contează: ca tu să vii cu un lucru nou, cu un lucru serios, cu un lucru cu adevărat de luat în seamă... Pr. Dorin Picioruş: Valabil pentru cât mai mulţi... Mast. Bogdan Stârceanu: Exact! Dar ceilalţi ce fac? Vin, îţi dau în cap... Sau dacă nu îţi dau în cap, nici măcar nu te încurajează. Dar nu îţi spun nici dă-te mai încolo... Şi atunci e logic că ţi-e greu. Fiecare dintre noi suntem oameni, avem slăbiciunile noastre, ne e greu. . .Avem bolile, durerile noastre. . . Pr. Dorin Picioruş: Si la un moment dat 5 5 îti vine să renunţi.. \\\ vine să renunţi când vezi atâta gelozie, atâta invidie. . .Pentru că nu mai poţi să admiţi faptul că, prin propria ta existenţă, eşti un motiv de indispoziţie pentru alţii. Şi asta, culmea!, în mod paradoxal: când tu eşti un moment de elevaţie pentru fiecare. Eşti un om care ajuţi prin opera ta. Fie că eşti scriitor, că eşti preot, că eşti politician. . . Mast. Bogdan Stârceanu: Da, eşti important pentru ceea ce faci în bucăţica ta! ... Pr. Dorin Picioruş: De aceea, la un moment dat, ţi se urcă până în gât totul şi spui: „Frate, nu mai vreau nimic de la voi!". 350 Mast. Bogdan Stârceanu: Şi mai e ceva!... Aşa cum spuneaţi şi dumneavoastră, Părinte, mai e şi această idee că eu aş putea face orice. Tânărul, după ce termină facultatea, are impresia că. . . Pr. Dorin Picioruş: Mă scuzaţi!... Dar nu 5 5 credeţi că el e stimulat si de mass media si de 5 5 5 o mentalitate generalizată, care îi spun: „îndrăzneşte! Fă orice! No sugar! 340 ". Mast. Bogdan Stârceanu: Da, i se arată pancarta. . . Pr. Dorin Picioruş: şi merge pe ideea care i se sugerează. . . Mast. Bogdan Stârceanu: Da, da, da!. ..Şi tânărul are impresia că poate să facă orice dacă are un minimum de scoală. De 5 cunoştinţe... Adică se crede asemenea unui 5 5 matematician, unui astronaut, unui fotbalist şi aşa mai departe. Şi dacă privim viaţa occidentală, în special America. . . Am vorbit cu un american, de origine română, care a stat acolo vreo 20 de ani şi apoi s-a întors în ţară... Şi el a rămas surprins de modul nostru de a ne descurca în orice fel. . . Pr. Dorin Picioruş: Pentru că doar dăm 5 impresia că ne descurcăm . . . 340 în engleză: „Fără zahăr!". Cu sensul: „Fă lucrurile nesărate cu carul! Fă tâmpenii, fără să te gândeşti la consecinţe!". 351 Mast. Bogdan Stârceanu: Da, exact!. ..Era surprins de această idee a noastră că „eu ştiu toate"! Ci „măi, la mine în America, acolo, fiecare e cu bucăţica lui! Eu făceam o piesă la o maşină... Eu lucram în Detroit, la General Motors 341 ... făceam o piesă la o maşină şi numai atât". Şi de aceea, e logic, că lumea noastră, de acum, i se părea aiurea... Pr. Dorin Picioruş: Făcea pe fiecare zi aceeaşi piesă... Mast. Bogdan Stârceanu: Dar făcea acea piesă la perfecţiei Nouă ni se pare asta ca în sclavagism. „Cum să facă, domne, doar o piesa] '! Trebuie să mai facă şi altceval". Şi la un moment dat spunea o chestie foarte interesantă [zâmbeşte]: „Băi, americanului când îi spui să se ducă 100 de metri, 100 se duce. Dar când îi spui românului să se ducă 100 de metri pe aici, el se gândeşte: „Dar de ce să nu o iau pe partea ailaltă, că e drumul mai scurţii"". Asta e mentalitatea românească! Si atunci... 5 Pr. Dorin Picioruş: caută 5 shortcuturi 342 ... Mast. Bogdan Stârceanu: Exact!... Pentru că la noi funcţionează ideea şmecher elii...h faptului ascuns. Totdeauna căutăm să obţinem mai uşor un lucru. 341 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/General_Motors. 342 In engleză: shortcuts = scurtături. 352 Pr. Dorin Picioruş: Fără multă muncă. 5 Fără multă transpiraţie. Dar cu aceeaşi remuneraţie! Mast. Bogdan Stârceanu: Exact!... Pr. Dorin Picioruş: Dar cu aceeaşi 5 5 remuneraţie! Românul vrea să fie considerat „băiat deştept", „băiat genial", tară multă muncă. Insă să-l remunerezi, frate!... Mast. Bogdan Stârceanu: Să-i dai şi masă... Pr. Dorin Picioruş: Să-i dai si 5 5 bursă.. .dar şi diplomă la final, pentru că s-a căznit. . .si a trecut un examen!... 5 Mast. Bogdan Stârceanu: Da!... Pr. Dorin Picioruş: Căci a intrat cu bursa 5 nu ştiu care. . .însă ce ai făcut în timpul anilor de studii? Ce ne arăţi la final? Ce ai ajuns în urma bursei? Astea nu mai contează!... Mast. Bogdan Stârceanu: Că tot am vorbit de Mircea Eliadc.Un student îl întreabă pe Mircea Eliade: „Domnule Profesor, cum se învaţă limba sanscrită?". Si el îi spune: „Măi, băiatule, ştii cum am făcut eu? M-am închis un an de zile în casă. . .si am 5 făcut numai limba sanscrită. Asa că 6 luni am 5 învăţat gramatică. Nu făceam altceva! Nu citeam nimic în afară de asta. Apoi am citit puţin din literaţii indieni şi aşa mai departe. Până am început nu să o stăpânesc, ci să o bâjbâF. 353 Şi ce vrea să spună? Vrea să nu avem obsesia aceasta de a cuprinde totul. Să nu vrei să faci si-aia, si-aia, si-aia, si-aia...Nu! Dacă 5 7 9 * 3 7 g vrei să faci cu adevărat ceva trebuie să te implici cu toată fiinţa, cu totul, în acel lucru. . . Pr. Dorin Picioruş: Să te rezumi la lucrul 5 pe care vrei să-1 faci! Mast. Bogdan Stârceanu: Până nu ai trecut de faza critică, până nu ai depăşit hopul, trebuie să te rezumi la ceea ce faci. După care poţi să iei şi alte lucruri în primire. Insă, mai întâi de toate, trebuie să te dedici cauzei. Şi lucrul ăsta e foarte important! Pentru că ne dă perspectiva modului în care trebuie să vedem viaţa şi raportarea pe care trebuie să o avem faţă de tot ceea ce ne înconjoară. Căci dacă noi trăim o viaţă în care credem că putem să facem absolut orice, ajungem să nu facem mai nimica. Pentru că asta e, de fapt, definiţia românului: românul face multe dar nimic nu termină. Si foarte mulţi cu care am avut contact, 5 5 ' din străinătate, aveau această impresie despre noi. . .Pentru că avem isteţime, avem putere de muncă. . .însă nu ne place lucrul serios. Pr. Dorin Picioruş: De fapt: nu ne ţinem de el!... Nu mergem până la capăt. . . Mast. Bogdan Stârceanu: Exact, exact, exact!... Pr. Dorin Picioruş: Trecem la alt 5 lucru!... Şi în problema următoare, dumneavoastră aveţi experienţă multă... E vorba despre copii. Despre prezenţa lor în 354 familie şi despre problemele pe care le aduc odată cu ei. Şi ne-aţi mărturisit, de-a lungul timpului, tot felul de probleme ale lor. . .De la cele legate de sănătate până la maniera în care discutaţi cu copiii. . . .De câţi ani sunteţi tatăl 5 5 Mast. Bogdan Stârceanu: De 7 ani. . . Pr. Dorin Picioruş: 7 ani de 5 căsătorie... si de 7 ani tată. Mulţi ani 5 5 înainte... şi în căsătorie şi pentru copilele dumneavoastră!... Cum vedeati căsătoria înainte si cum 5 5 vedeţi căsătoria dupăl Cum vă simţiţi acum, când începeţi să vă bucuraţi de rodul ostenelilor dumneavoastră de tinereţe 5 [zâmbesc]? Căci acum suntem în jurul anului 30 de viată. . .si suntem în faza de tinereţe. . . 5 5 f Cum arată căsătoria creştină ca ideal si r 5 cum arată căsătoria creştină ca realitate] Căci 5 idealul e frumos, e marcant, dar realitatea e mult mai spaţioasă decât idealul. Ideal care, atunci când e simplă proiecţie mentală, e fantasmagoric. Deci cum arată adevărul căsătoriei, în comparaţie cu modul în care arăta închipuirea despre căsătorie? Mast. Bogdan Stârceanu: Aş vrea să încep răspunsul la această întrebare de la vieţile câtorva Sfinţi căsătoriţi, care ne 5 5 5 ~ prezintă o viaţă dedicată în întregime copiilor si lui Hristos... 5 Pr. Dorin Picioruş: Da, da, da!. 355 Mast. Bogdan Stârceanu: Din vieţile Sfinţilor căsătoriţi rămânem cu o anume impresie. Pe care fiecare ne-o formăm într-un fel sau altul. însă în descrierile lor nu găsim tot ce se petrece într-o căsătorie. Pentru că cuvântul nu poate să exprime, la modul absolut, realitatea. E imposibil! La fel şi o imagine. Ea nu poate să exprime realitatea la modul absolut. Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Mast. Bogdan Stârceanu: Decât prezenţa ta reală [o poate cuprinde]. Şi în ceea ce priveşte căsătoria, în cazul meu, pot spune că diferenţa între ideal si realitate are două 5 5 conotaţii. Pe de o parte, relaţia mea cu soţia mea iar, pe de altă parte, relaţia noastră, eu şi soţia, cu cele două copile pe care le avem. Viaţa în familie, multora li se pare - celor care nu sunt căsătoriţi sau nu au copii - ceva uşor. . .frumos.. .plin de bucurii. Pr. Dorin Picioruş: Insă, oricum ar sta lucrurile, ceea ce credem noi că e căsătorie, înainte de căsătorie... e ceva de basm. Ceva fantasmagoric... Mast. Bogdan Stârceanu: Exact, exact!... Sau lovirea de realitate, de multe ori... nu e neapărat... şocantă... ci ea te înţelepţeşte. Zi de zi, tu şi soţia, tu şi copilul tău deveniţi mai înţelepţi. Copilul te învaţă pe tine [cum să procedezi]. Tu înveţi foarte multe de la copil, mai mult decât ai fi citit o mie şi una de cărţi legate despre creşterea copilului. Despre psihologia copilului. . . 356 Pr. Dorin Picioruş: Relaţia cu el te face 5 5 să vezi mai bine lucrurile în comparaţie cu orice carte. Mast. Bogdan Stârceanu: Exact... Relaţia ta directă cu copilul e cea care, într-adevăr, te face să înţelegi ce doreşte copilul, ce vrea copilul, ce probleme are copilul. în ceea ce priveşte relaţia cu soţia, ea se găseşte într-o permanentă creştere... Intr-o permanentă cunoaştere. Tu cu soţia ta te găseşti într-un fel de descoperire Pr. Dorin Picioruş: continuă.. . 5 Mast. Bogdan Stârceanu: Da!. ..Asta nu înseamnă că tu nu poţi să ai discuţii contradictorii, nu poţi să ai păreri disonante de ale soţiei... Ci tocmai din această creştere, din acest dialog permanent ajungi să vorbeşti prin gesturi, prin priviri cu soţia ta. Şi când soţia te-a privit într-un anume fel sau a făcut un anume gest... Pr. Dorin Picioruş: tu ai înţeles ceea ce 5 5 vrea să-ţi spună. . . Mast. Bogdan Stârceanu: Exact!... In acelaşi timp există relaţia familiei tale cu societatea din jurul vostru. Societatea din jur - si nu mă refer aici la socri si soacre - ci la 5 5 societate în general. Şi, din păcate, familia astăzi e şablonizată. Termenul de familie e şablonizat. Există marea problemă a separaţiei între părinţi şi copii, pentru că fiecare trăiesc în lumea lor... Copiii încep să simtă singurătatea de la vârste fragede. 357 Părinţii aleargă în sus şi-n jos după obţinerea succesului. Succes pentru copiii lor. Dar ajung să se trezească la un moment dat şi să simtă faptul că copiii nu mai există pentru ei şi, la rândul lor, şi copiii îi neagă ca părinţi. Si atunci care e relaţia unei familii 5 t creştine, asa cum ne considerăm noi, cu 5 ' 5 ' societatea? Trebuie să înţelegem că problemele cotidiene ale familiei contemporane sunt şi ale noastre. Avem cu toţii probleme financiare, de sănătate. . . Pr. Dorin Picioruş: Da, de tot 5 / felul. . .alături de cele relationare. y Mast. Bogdan Stârceanu: Da, exact!. ..Insă în relaţia dintre familia creştină 5 5 si societate mai există acel Cine va... mai este 5 Hristos. Şi atunci când îl ai pe Hristos în familie, raportarea ta la societate trece prin acest filtru al credinţei în El. Pentru că tu, mai întâi, îl pui pe Hristos în faţa ta şi apoi pui societatea, lumea care înconjoară. Şi atunci, tu ai un punct de reper fantastic 343 . Iar noi gravităm în jurul acestui reper. Din cauza Căruia, noi nu putem fi înghiţiţi niciodată de apele, de învolburarea acestei vieţi. Pr. Dorin Picioruş: Da! Noi nu putem fi contaminaţi de o mentalitate si de o viată f 5 5 seculare... Mast. Bogdan Stârceanu: Exact! Pr. Dorin Picioruş: Viata ortodoxă ne 5 t scapă de o viaţă telurică.. . Cu sensul de: extraordinar. 358 Mast. Bogdan Stârceanu: De aceea, eu cred că o familie creştină autentică nu se poate pierde în societate. Nu poate fi înghiţită de această avalanşă a secularizării, dacă ea se ţine bine de Hristos. Dacă ea, într-adevăr, doreşte şi se luptă cu adevărat ca să îl aibă în mijloc pe Hristos. Este imposibil! Nu ai cum [să te pierzi cu Hristos] ! Iar deviaţia de acum din familia y românească şi din familia în general e bazată pe obsesia dobândirii de bunuri, care creează singurătate. Iar dorinţa bolnavă a părinţilor ca proprii lor copii să devină cu orice chip avuţi, cu bani, nu are ce căuta în familia creştină. De ce? Pentru că tu îţi creşti copiii pentru împărăţia lui Dumnezeu şi nu pentru scopuri eminamente lumeşti. însă, pentru mulţi, acest mod de a privi lucrurile al ortodocşilor pare ceva. . . Pr. Dorin Picioruş: mitologic, o poveste de adormit copiii... Mast. Bogdan Stârceanu: Da, exact!... Şi toate acestea fac ca familia creştină să trăiască 5 altfel. Dar dacă familia creştină, la un moment dat, nu mai tine de Biserică, nu mai tine de Hristos, atunci Pr. Dorin Picioruş: intră în disolutie. . . 5 5 Mast. Bogdan Stârceanu: Da, exact!... Cam asta e părerea mea personală, din experienţa pe care o am. Căci - ca o concluzie - familia creştină e familia y firească. Cum spune şi Părintele Noica. . . 359 Pr. Dorin Picioruş: Rafail Noica 344 . . . 5 Mast. Bogdan Stârceanu: Pentru că familia creştină nu e ceva ieşit din comun.. . 5 f Pr. Dorin Picioruş: Nu facem ceva, pe afară, ieşit din comun. Pentru că toată taina vieţii noastre e lăuntrică.. .îmbinăm postul cu rugăciunea, cu viaţa curată, iată!, cu întâlniri frumoase, cu discuţii duhovniceşti, prieteneşti, principiale... cu întrajutorare. Pentru că acolo unde există conştiinţă 3 5 ortodoxă, există şi sensibilitate profundă la nevoile reale si imediate ale oamenilor. 5 Iar căsătoria ortodoxă e o frumuseţe reală şi normală. Insă, e adevărat, e o frumuseţe prea mare pentru degringolada postmodernă. Mast. Bogdan Stârceanu: Da, prea marel... Pr. Dorin Picioruş: E prea mare, acolo unde nu se înţelege - după cum spuneau Părinţii Tradiţiei - că ortodocşii au toate în 5 5 5 comun.. .numai femeile nu le au în comun. Si 5 aş adăuga: nici copiii. . . Ortodocşii nu sunt pederaşti 345 , nici nu corup copii 346 şi nici nu se culcă cu soţia celuilalt 347 . Pentru că familia ortodoxă este o instituţie sfântă, centrată în Hristos. Pentru că El este pivotul central. Axul în jurul Căruia, aşa cum aţi spus, gravitează viaţa noastră. A se vedea: http ://ro . wikipedia . org/ wiki/Rafail_Noica . 345 Homosexuali. 346 Nu sunt violatori. 347 Nu fac preacurvie. 360 Mast. Bogdan Stârceanu: Şi mai vreau să adaug ceva... care acum mi-a venit în minte... Si anume că există o tendinţă în 5 t familiile creştine - lucru înţeles din 5 5 experienţă, din discuţii, din ceea ce am putut înţelege - în care unul dintre soti duce o viată 5 O 5 5 dedicată Bisericii iar celălalt Pr. Dorin Picioruş: e mai indolent. . .Sau 5 cum spunea Sfântul Ilie Tesviteanul: nu are ambele picioare. Un picior e şchiop (zâmbesc)... Mast. Bogdan Stârceanu: Exact, exact!. ..Şi se observă, într-o astfel de familie, că şi copiii au aceeaşi tendinţă. Copiii au aceeaşi tendinţă: de separare unul de altul, întotdeauna copiii sunt ori cu unul ori cu celălalt dintre părinţi. Pentru că cel care îi dă bomboane mai multe e „mai bun" dar cel care îl ia la zor că n-a ţinut post Pr. Dorin Picioruş: ăla „nu e bun". . . Mast. Bogdan Stârceanu: Şi dacă lucrurile rămân în acelaşi stătu quo 348 , copiii, atunci când vor creste, vor avea aceeaşi 5 ~ 5 tendinţă. Vor avea aceleaşi afinităţi cu cei cu 5 5 5 care au fost mai bine legaţi interior. Pr. Dorin Picioruş: Până la urmă ideea 5 de ceartă sau realitatea certei - nu a certării - într-o familie ortodoxă - unde există iubire, există sinceritate - îmbracă aspectul de ajungere la o soluţie viabilă pentru amândoi. Sintagmă latină: starea ca atare. 361 Mast. Bogdan Stârceanu: Exact!... Pr. Dorin Picioruş: Si de aceea n-ar 5 5 trebui să transformăm aceste mici disensiuni între noi în adevărate pietre de poticneală în familie. Pentru că ele nu sunt lucruri pe care nule putem depăşi. Ele nu sunt ziduri în viaţa noastră. Până la urmă - că d-aia vorbim despre familia creştină în postmodernitate - familia creştină, ortodoxă, este o insulă de normalitate si de stabilitate. 5 Mast. Bogdan Stârceanu: Exact! Da!... Pr. Dorin Picioruş: Dacă stim să 5 5 discutăm, să inter-relationăm, membrii 7 5 7 familiei, şi împreună cu familia, cu Biserica, cu prietenii, cu duhovnicul, cu preoţii noştri, cu ierarhii noştri, ajungem să ne rezolvăm problemele interioare, atunci nu se ajunge nici la omor, nici la violenţă casnică, nu se ajunge nici la divorţ. Şi nici la căderile pe de-alături, adică la incest si adulter. 5 Dacă ştim să ne gestionăm bine viaţa familială şi viaţa noastră parohială, eparhială, patriarhală... şi dacă noi ne cunoaştem şi ne recunoaştem statutul personal, nu putem ajunge la derapaje. Şi astfel nu avem nevoie să cerem ajutorul, pentru probleme personale şi familiale, societăţii în ansamblu sau Statului, pentru că le rezolvăm creştineşte, ortodox. E nevoie să fii manageriat de către alţii... numai când tu, ortodoxul, ai ajuns ca lumea... Cu lumea care are tabieturi nerevelationale. Pentru că e semn că nu mai y 362 trăieşti în viata Bisericii, în mentalitatea 5 5 ~ Sfinţilor Părinţi, în ritmul normalitătii, al 5 5 " 5 " naturaletei... 5 Domnule Ioan Bogdan Stârceanu, interviul cu dumneavoastră a fost o frumuseţe, astăzi, 13 august 2008, când îl avem pomenit pe Sfântul Maxim Mărturisitorul 349 , la mutarea Sfintelor sale Moaşte... Adică pe Sfântul, care, în viaţa noastră, a amândurora, este o piatră de temelie, o piatră fundamentală. Pentru că el vorbeşte despre împletirea dintre duhovnicie şi raţiune. . . Mast. Bogdan Stârceanu: Exact!... Pr. Dorin Picioruş: Pentru că ele trebuie 5 să fie împletite întotdeauna. Nici şcoală fără viată, nici viată fără scoală 350 . Căci toată înduhovnicirea şi înţelepţirea noastră teologică au în spate multă muncă. Şi, în acelaşi timp, ne pregătim pentru praznicul preaslăvit al Adormirii Prea Curatei Stăpâne, de Dumnezeu Născătoarea. Ce ne puteţi spune în finalul acestui interviu? Sperăm ca el să nu fie ultimul şi să avem astfel de interviuri cu toti fraţii noştri, cu toti 5 5 5 ~ 5 Părinţii noştri Profesori, cu Ierarhii noştri, de 5 5 ' 5 ~ la care putem să învăţăm lucruri care ne zidesc dar si care să ne facă realişti. Să ne facă 5 f oameni duhovniceşti dar, în acelaşi timp, 39 A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Maxim_M%C4%83rturisi torul. 350 Pentru că e nevoie, în acelaşi timp, de studii teologice aprofundate dar şi de o împlinire faptică a poruncilor lui Dumnezeu în viaţa noastră. E nevoie de teologie şi de duhovnicie în acelaşi timp. 363 realişti. Adică unii care înţeleg, simt, ştiu să se comporte, să se manifeste, să vorbească lumii de azi. Nu trebuie să părem desueţi în postmodernitate prin ceea ce spunem şi facem. Pentru că avem, în faţa noastră, o lume secularizată foarte egoistă, foarte mercantilă si exclusivistă. Care ne taxează imediat 5 ezitările sau erorile. . . Ce ne puteţi spune în cele din urmă?... Mast. Bogdan Stârceanu: Că vă mulţumesc încă odată pentru acest interviu. Pr. Dorin Picioruş: Si noi vă mulţumim! 5 5 5 Mast. Bogdan Stârceanu: Pentru că Prea Curata ne-a permis. . . Pr. Dorin Picioruş: Ne-a adunat!... 5 Mast. Bogdan Stârceanu: ne-a adunat... pentru ca să putem discuta aceste lucruri. Şi aş vrea să spun un lucru foarte important despre domeniul de care noi ne ocupăm. Şi nu mă refer numai la teologie ci şi la mediul online. Iar cei care activează în mediul online vor auzi, în primul rând, acest lucru... Pr. Dorin Picioruş: Da!... 5 Mast. Bogdan Stârceanu: Şi anume că tară seriozitate si muncă asiduă nu vom 5 ajunge nicăieri. Pentru că e foarte uşor să îi categoriseşti pe oameni, e foarte uşor să-i. . . 364 Pr. Dorin Picioruş: denigrezi .. .sau să te faci că nu-i vezi pe cei din jurul tău. . . Mast. Bogdan Stârceanu: când ei sunt nişte valori şi ceea ce ei produc sunt realităţi. Şi, ca un sfat, pe care eu l-aş da: mai întâi să muncim şi apoi... Pr. Dorin Picioruş: să ne scoatem ochii 5 [încep să râd]... Da, am înţeles mesajul dumneavoastră!... Mast. Bogdan Stârceanu: Da!... Pr. Dorin Picioruş: Vă mulţumim 5 5 frumos! A fost o onoare şi o favoare pe care ne-aţi facut-o. Şi pe care noi o trăim la parametrii prieteniei şi ai sincerităţii faţă de noi. Mast. Bogdan Stârceanu: Vă mulţumesc si eu! 5 Pr. Dorin Picioruş: Dumnezeu să ne 5 ajute şi să ne întărească! Şi să mergeţi cu bine în drumul dumneavoastră! Mast. Bogdan Stârceanu: Doamne ajută! Mulţumesc!... Cuprins Teologia în viaţa noastră. Interviu cu Pr. Prof. Acad. Dr. Dumitru Popescu (2-102) Recunoştinţa ne împlineşte. Interviu cu Prof. Dr. Remus Rus (103-259) „Nu vremurile sunt sub oameni, ci bietul om este sub vremuri". Recuperând istoria Bisericii. Interviu cu Pr. Prof. Dr. Adrian Gabor (260-315) Cuvintele comuniunii. Interviu cu Mast. Bogdan Ioan Stârceanu (316-364) © Teologie pentru azi | 2014 http : //www . teologiepentruazi . ro/ Cartea de fată este o ediţie online gratuită. Ea reprezintă proprietatea Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruş. Şi nu poate fi tipărită şi comercializată tară acordul direct al autorului. Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruş 5 © Teologie pentru azi Toate drepturile rezervate